Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)
1917-01-14 / nr. 278
Anul XXIV No. 278 IO Tostan.1 abonamente Pe un an . . . Lei 40 Pe jumătate an . „ 20 Pe trei luni . . .10 In străinătate un an 60 Un număr vechi 30 bani = Or Sâmbătă 14 Ianuarie 1917 găsi sul parti.cL-cul-ulî eoav, servatei REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI PIAȚA UNIREAIO "bs-rxio — ANUNCIURI Inserții și Reclame In pagina la rândul 2 Lei In pagina a 2-a rândul I Leu T MLEF OM Mo- 303 -^-*^3DS3X.ElNr. Era prin anul 1913, d. Iorga îmi ceruse voia să publice o scrisoare ca-i adresasem și regreta că nu sunt mai mulți, cari să vadă, ca și noi, situațîunea noastră. Era pe timpul întrunirilor publice, discursurile înflăcărate,cu menirea de a prepara avîntul țărei, de a prepara avîntul neamului. Dar acest avînt era sădit in inima fiecărui român , fiecare a moștenit și a cultivat idealul național, fiecare avea in sufletul lui pe Mihai Viteazul, fiecare avea imprimată, in creerii lui harta „Dacia Felix“ a divului Traian. Scrisesem dlui Iorga că mi se părea greu —ca și calului bătrîn să invețe baestru — să învăț și altă limbă, cînd aveam de revendicat atîta sfînt pămînt al limbei noastre încătușate Legiunea a XIII-a a fost plantată în Dacia, între Tisa și Dunăre, tot acest pămînt este al nostru. Dar resbelul trebuia să aibă loc. Eram o insulă în marea de foc, care ne cuprinsese de toate părțile. Resbelul nostru era un categoric imperativ al neamului și o rezultantă a sutelor de ani de suferințe. Poporul român întreg era de mult in frigurile așteptărei de rezbel justificată pe durerile, pe suferințele, pe nedreptățile, pe istoria lui și bazată pe dreptul său. El trebuia să se bată, întocmai cum un pălmuit trebue să se>bată,, spre a nu rămîne desonorat. Națiunile, ca și omul, care nu mai luptă pentru drept și demnitate decade la gradul care se chiamă mortăciune, și, mortăciunea moare, dar în disprețul general. Deci drumul de urmat era singurul pe care, după o prea lungă așteptare, l’am urmat. Se deșteptase „Mama Dacia“ din peștera ei din creștetul Carpaților, de vitetul armelor, din somnul ei lung, și apucase buciumul și sufla puternic chemîndu’și fiii la luptă. Acest bucium a deguptat și scos din sclavie atîte națiuni. Buciumul lui Wilhelm Tell a eliberat Elveția de jugul Austriei ; buciumul lui Andrei Hofer a eliberat Tirolul ; buciumul lui Horia ne-a redeșteptat neamul și ne-a scris in istorie o pagină tristă dar glorioasă; buciumul lui Avram Iancu a strigat la 1848 ; buciumul lui Mircea, lui Ștefan cel Mare, a băgat groaza in dușmanii țărei noastre. Și chiamă și acum „Mima Dacia“ cu buciumul ei puternic pe toți fiii ei la luptă, chiamă tare, chiamă desperat chiamă să audă și să se scoale chiar morții din morminte. Și vede „Mama Dacia“, deoparte, mîndra armată romînească înaintînd, cu aquivelele desfășurate, pe partea dreaptă a Carpaților ca să dea mina, pe creștet, cu frații de dincolo, și vede „Mama Dacia“, lipa acestor frați de la locul de întîlnire, și să uită și vede acolo, j»le, plîngere, călcâiul dușmanului pe giumazul fuior ei, minați, ca vitele, contra fraților cari vin să-i scape și îi intreaba: „Unde vă sunt conducătorii voștrii ? Nu este nici un Horiil, țăranul, printre voi ? Ce ați facut atîta timp ? Unde vă este organizația? Unde vă este prepararea ca, din atitea misioine, să te pue în mișcare și sutele înciire de mii ? Care este efectul școlilor, bisericilor, ligei, atociațiunilor, fanilor cheltuiți cu profuziune ? Ce a’ți făcut pentru sufletul vostru și al neamului ? Unde sunteți? „De ți-mi cel puțin legiunile mele, evre vi le-am lăsat“, strigă „Mama Dacia“. Și plînge de furie și de durere nenorocita inimă, cum s’ar fi bucurat ca dacă ar vedea cum se unește pe creștetele Carpaților, o jumătate milion de ardeleni cu un milion de dorobanți. Această speranță o învinse din morți. Dar ,Mama Dacia,“ nu se descurajesză nici cdsta, ia l’a deșteptat ca să nu se mai culce până la victorie. După fiecare copac, după fiecare buștean, după fiecare stâncă, după fiecare creastă, din fiecare tufiș, din fiecare colibă, din fiecare prăpastie,din fiecare văgăună, din fiecare ascunzătoare, pușca românului să trăsnească și să arunce moartea in dușmani și de ANDREI POPOVICI iute, ci argintul viu, să dispară copilul codrilor, spre a reapare din nou, mereu, necontenit, interminabil. Așa su purtat spaniolii guerilla și au băgat teroarea și au înghițit armata învingătoare a lui Napoleon cel mare, așa au luptat tirolezii și au învins la Isalberg; împrăștiați, ei reapăreau, a 2-a zi ca eștii din pământ. Toate ordonanțele, toate executările, erau în zadar. Munții au fost, în timpurile grele, salvarea românilor. Ei le-au deschis toate secretele lor, și i-au apărat de huni avari, gepizi, unguri, tătari, mongoli, de toate lighioanele. Ei sunt și astăzi gata de adăpost, iar ecoul lor așteaptă să ducă, din munte în munte, din vale în vale, din stâncă în stâncă, pocnetele și trăznetele puștilor românești cari să vestească că nimeni nu-i poate profana nepedepsit. Și atunci caut apărătorii indicați ai munților, caut legiunea română care ar fi trebuit să treacă în frunte „Carpații“ noștri ca să aducă, cei dintâi, tatălui, mamei, surorilor și fraților rămași la căminul de acasă, libertatea și desrobirea cea da mult așteptată. Când teribilul „Kaiser“ a vizitat Sofia, ungurul Hohary l-a prezentat pe șeful legiunei macedo-bulgare. Macedonia era — să mi se erte comparația — pentru bulgari, ceia ce este pentru noi Ardealul, și în Bulgaria, elementul cel mai răsboinic erau bulgarii macedoneni, cum la noi ardelenii. Ei, cereau sgomotos eliberarea fraților sub jug și formau comitete comitagii, agitând necontenit conduși de tip Boris Sarafos, Sandanski, Radef și alții. Ei erau, nu numai în fruntea manifestărilor de stradă, ci și în fruntea luptei și a sacrificiului vieței. „Kaiserul“, cu toată reputația comitagiilor, cari au comis orori monstruoase, a dat mâna șefului, l’a poftit la masă, l’a așezat la dreapta sa, l’a decorat și lăudat. ~> Este drept, se zice, că legiunea macedo-bulgară ar fi perit toată în luptă. Dar Ardelenii cer legiunea, eu cerut-o. Zeci de mii aștept, cu nerăbdare, să lupte. Noua organizațiune a armatei noastre va face o operă de dreptate și de datorie națională să dispună de aceasta.legiune consacrată morții; toate națiunile au avut asemenea legiuni, de ce nu și românii ar fi o rușine națională. Ardelenii — și înțeleg pe toți românii sub jug — au cântat distul !Murim mai bine’n luptă cu glorie străbună decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’păn<Unlu. Cântecul să se realizeze! Pușca care se va da „Ardeleanului“, va fi pentru el ca scutul străbunilor; el se va reîntoarce “cu el sau pe el“, cu pușca în mână sau va muri cu mânie încleștate pe pușcă“. Sus inimile români din toate unghiurile. Ați luptat vitejește pentru dușmanii voștri. Steagurile regimentelor române din Austria, port decorațiunile bravurei românești, martori, Prințul Eugen, arhiducele Carol la Aspern și Eslingen, bravii ieșiți grăniceri, bănățenii Măriei Tereziei, Lissa Custozza, Magenta Solferino etc. Or ce surâs să dispară după fire voastră, să rideți, dar numai de moarte și în fața morții. Este o datorie sacră să fiți lăsați să luptați acum și pentru voi! Eroul general Dragalina v’a dat exemplu. El a mers înainte! După el și după ei! s'au desbătut ori toate chestiunile de care sunt legate marele destine ale neamului românesc și s'au cimentat pentru totdeauna legăturile de strînsă și sinceră prietenie care leagă marele popor slav de micul și eroicul popor dunărean. Măguliți și fericiți de primirea frumoasă făcută A. S. R. Principelui Carol al României la Curtea de la Tzarskoe-Selo, strigăm cu inimele pline de bucurie: Trăiască M. S. Țarul. --------DOO------ fV'furss———— Dejunul de la Tzarskoe-Selo „Erenimntul“ a fost era singurul ziar care a avut fericirea și cinstea de a vesti frumoasa primire făcută de stiitorului nostru, la Tzarțkoe-Sno, de cătră M. S. Țoiul, marele amic și aliat al României. La Curtea de la Țarskoe-Stlo 1 Informații Ofițeri ieșeni decorați Următorilor ofițeri din garnizoana Iași, li s’au acordat decorațiile de război, după cum urmează: Maiorului Constantinov Scarlat din reg.53 Infanterie, ordinul “„Steaua României“ cu spade în gradul de cavaler, pentru că la 4 octombrie 1916, a atacat și respins cu batalionul său, un batalion inamic, distrugându - și luând prizonieri restul de 62 oameni. Locotenentului Aramă Ohlean, din regimentul 4 vânători Ordinul militar „Mihai Viteazul“ clasa III“, pentru vitejia și iscusința demne de admirat cu care a condus atacul a două companii împotriva unei redute dușmane. A atacat pe inamic atît de impetuos, încât a pus stăpânire pe redută, cheia pozițiunii, și a făcut prizonieri restul garnizoanei împreună cu comandantul ei. Ordinul „Coroana României“ cu spade în gradul de Cavaler . Maiorului Petrovici comisar regal al armatei Co"lantin, pentru sârguința ai jjffR <■ ' î nord, care și-a o>.. .«ins serviciul său. Căpitanului Adam Ioan din regimentul 53 infanterie, pentru bravura și destoinicia cu care și-a condus unitatea in luptele grele de la frontieră. Căpitanului Voinescu Alex., din regimentul 53 infanterie, pentru bravura și destoinicia cu care și-a condus unitatea, remarcânduse mai ales in zilele de 3 și 29 Septembrie 916‘ _ _ Aflăm că spitalele de răniți sunt lipsite de lemne, așa că unele din ele nu numai că nu au cu ce se încălzi, dar n’au nici cu ce-și prepara mâncarea. Fiind-că datoria Ministerului de răsboi este a se îngriji de soldați,fie combatanți, fie răniți, cu durerea în suflet ne permitem a atrage asupra acestui neajuns atenția Ministerului de război, înainte de a apela la Maiestatea Sa Regele, cu atât mai mult cu cât lemnele sunt in apropiere de oraș, iar căruțe militare vedem zilnic goale pe strade. Nu învinuim pe nimene, dar ni se pare că e aici la mijloc o lipsă de organizare. Așteptăm cu încredere remediarea răului de către acei care sunt în măsură de a o face. Comercianții mai jos notați au fost dați judecăței și prăvăliile lor închise pentru că au contravenit legei excepționale. Froim Guțuian Str. I C. Brătianu No. 13 pentru că a comis mituire, Haim Horn Str. I. C. Brătianu No. 116 a vândut vin, Perl Feinblat str. Moara de Vânt No. 8 a vândut băuturi spirtoase, lesei Osiri Solomon Str. Mărăcineanu No. 30 a vândut vin fără mâncare, Emanoil Serghian Str. V. Lupu 48 a servit vin. Un automobil blindat rusesc a adunat astăzi dimineață un numeros public, in strada Carol, care plin de admirație, a privit îndelung minunata creațiune, spaima voinicoșilor teutoni. Se aduce la cunoștința publicului că biuroul Marei Legiuni a cercetașilor . omăniei de pe lângă Ministerul Instrucțiunii funcționează în localul Universităței. Orele de lucru sunt 9—12 a. m. și 3—6 p. m. In aceste momente, cînd termometrul cade pînă la 20 grade sub zero, soldații noștri se află in tranșeele de la hotarul țarei, datoria noastră, celor cari ne aflăm după front, sub paza lor, este să le ușurăm, pe cine este cu putință, cumplitul lor traiu. Di aceia, rugăm ca fiecare familie din Iași, să ne trimeata, la adresa Doamnei Lucia D. Grecianu, strada Carol, cUe o camașă de fimea sau de bumbac, in cel mai scurt timp, spre a le trimete scumpilor noștri ostași. Jockey-Club, pentru a cumpăra flanele pentru soldați 10,000 lei Refugiații D na Boca (Tekir Ghiol), una vestă, 1 păr; mănușe, 1 fișu, 1 păr; manșete. D na Th. Crivetz, 2 cămeși de barcet alb. Anonim: 2 cămeși de tricot de lână. D-na general Perticari, 6 flanele de lână D-na Th. Motăș, 4 flanele lână, 6 părechi ciorapi, 1 păr. mănuși lină D-na D. Xe nopol, 8 păr. colțuni, 8 flanele D-na Hurmuzescu, 3 cămeși bumbac D na C. Văleanu, 3 flanele de lână Poliția aseară a mers din magazie în magazie, înștiințând pe negustori ca să fie deschise magaziile Duminicile și sărbătorile. Nu credem că această măsură e obligatorie. In curând va apare în editura Michelsohn, valsul Chopiniada, datorit cunoscutului compositor și profesor la Conservatorul de muzică d. In © Sibianu. Valsul acesta a fost executat de autor, la concertul de la Teatrul Național, care a avut loc Dumineca trecută, sub patronajul maestrului Enescu. Multe magazii nu respectă ordonanța Prefecturei de Poliție, neîntrhiiind la ci îin seara m magaziile. Poliția va lua crederi măsuri împotriva negustorilor care nu se conformă acestei ordonanțe. Prin decizia ministerială cu No. 404 din 1911, se prevede ca președinți ai comisiilor de reformă a cailor, comandanții de brigade respective. Cum in prezent nu mai există aceste formațiuni la p, comandanții de brigadă vor fi înlocuiți în aceste comisiuni, numai pe timpul cât va dura campăna, prin câte un ofițer superior delegat de către divizia respectivă, după un itinerar stabilit, evitânduse pe cât va fi posibil deplasările prea lungi. p. Ministru. General Burghele Studentul în Medicină Stănculescu Lucian din anul IV lea a fost înaintat la gradul de Medic Sublocotenent pe ziua de 1 Ianuarie și repartizat la Divizia I-a. Foarte mulți elevi ai școalei de artlerie sunt bolnavi. Suntem informați că foc nu se face nici în salele de cursuri nici în dormitoare. Rugăm autoritățile în drept a lua măsurile cuvenite. S’a stabilit că fostul cancelar al Austro Ungariei, care cerea anexarea României, e de origină armeană din Moldova, și anume din Suceava, și că îi zice Buruiană. Nici nu se putea altfel. Noi nu trebuie să ne așteptăm ce dintr’o buruiană să răsară... trandafiri. Comandamentul corpului al III de armată s’a stabilit provizor în sala cea mare a seminarului facultăților de litere din str. Carol. Studenții basarabeni au cerut ministerului lucrărilor publice să li se achite bursele și pe timpul cât nu va funcționa Universitatea, fiind cu totul lipsiți de mijloace. Un caz de anghină s’a declarat în strada Muzelor. De la Comisiunea de pensie aflăm că, imediat ce lucrările pregătitoare pentru simplificarea formalităților de înscriere la pensie vor fi examinate și aprobate de d. ministru de finanțe, se va convoca comisia de pensie. Pare că inițiativa privată este ineficace față de nevoile create de starea de lucruri de azi. O sumă de refugiați goi și flămânzi rătăcesc pe străzile lașului căutând, adăpost. Parlamentarii care au reluat azi conferințele lor, s’au ocupat și de această chestiune și, au hotărît să facă un demers pe lângă guvern pentru a veni in ajutorul tuturor refugiaților săraci, într-o măsură cât mai mare posibilă. Comisiunea aleasă de parlamentari i se va prezenta mâine membrilor guvernului.. Ni se comunică că nu d. inspector Gluțescu ar fi acela care a lovit pe prietenul nostru d. D. Iliescu. Sâmbătă și Ianuarie, orele 3 d. a. are loc la Teatrul Național un „Festival de gală“, mbînatul patronaj al M. S. Regina. Toată lumea bună și a oprit locuri la acest festival care se dă cu concursul maestruli George Enescu, al marei artiste Tina Barbu, al distinsei cântărețe Elena Locusteanu- Bonciu, al renumitului bariton Jean Athanasiu și al scriitorilor noștri de seamă : Mihai Sadoveanu, Mihai Codreanu, G. Ranetti, Cincinat Pavelescu, Radu Roseti, P. Locusteanu, și Mircea Rădulescu. Puținele bilete ce au mai rămas se găses la librăria Iliescu. Acest festival va fi onorat cu prezența familiei regale. Librăria editoare F. Șaraga, prin reprezentantul ei d. Elias Șaraga, a înmânat azi d-lui Căpitan Boris de Koulkoff, o medalie comemorativă a luărei Griviței și eliberărei Bulgariei spre a o înmăna ca omagiu excelenței Sale Generalului Zacharoff, comandantul suprem al forțelor rusești din Romănia, însoțită de o scrisoare în care se reamintește importantele fapte glorioase de la 1877, punând în evidență lașitatea și Ingratitudinea atacului bulgăresc de azi, față de aceia care i-a zămislit ca stat. ONEȘTIE? Dna Vasilica P. Drăghicescu învățătoare la Movileni Iași roagă stăruitor pe cine știe unde se află surorile Tanți, Paula și Mărioara Leahu cu fiica sa Lolica refugiate din Șerbănești Olt să îi comunice de urgență, întrebuințați turte de floarea soarelui, un loc de lemne de foc. Rezultat excelent. ÎNȘTIINȚARE Arsenalul armatei cumpără cu bani gata orice cantitate de bocanci, opinci, sau alte încălțăminte, cămăși, izmene, ciorepi, obiele, căciuli, mantale sau haine civile de iarnă de diferite categorii. Oferte cu modele se primesc la Direcțiunea Arsenalului Iași (Școala de Meserii). Direcțiunea