Evenimentul, octombrie-decembrie 1916 - ianuarie-februarie 1917 (Anul 24, nr. 195-291)
1916-11-25 / nr. 240
anul XXIV Tip. 2405 "le ©.».! ABONAMENTE Pe I an in țară Lei 20 in streinătate „ 30 Un număr vechi 30 bani Í dȘ! —Organ al partidului conservator Wacfia Administrația IAȘI.— Piața Unirea ANUNCIURI In pagina 1-a 2 Lei rândul In pagina 2-a 1 Lei rândul TELEFON No. 305 • ’ . • “ in marele ziar „Times“ din 25 Octombrie, într’un articol de fond intitulat „Verdun și Constanța“, găsim următoarea conslnziune: Amenințarea asupra României privește pe toți aliații in chip vital, căci dacă germanii pot să pună mâna pe proviziile românești, de grâu, carne și petrol, o nouă prelungire a războiului este inevitabilă. Rusia mai ales este interesată, căci invazia României amenință ca întoarcere flancul ei stâng. Deci națiunea română trebue să fie sigură că exigențele interesului propriu, nu mai puțin decît adinca simpatie cu dreapta cauză a României forțează pe aliați să încordeze totul pentru a-i veni în ajutor. Suntem convinși că, în ceasul primejdiei, poporul românesc va fi credincios marelui destin care îl așteaptă în răsăritul Europei și că va întâmpina miza de azi cu bărbăție și cu un curaj neclintit. Soarta lui este pusă la o grea încercare, dar tenacitatea și curajul o va face să treacă prin clipa fioroasei încercări. Răspunderea stă în special asupra claselor conducătoare din țară, care astăzi simt chemate să joace un rol în proporție cu privilegiile de care s'au bucurat. Ochii omenirei întregi stau asupra Românilor, în această luptă înverșunată. Vâltoarea războiului nu va putea, să-i dea la fund, căci națiunile aliate care deja sunt pe drumul victoriei finale sunt angajate să asigure aspirațiile românilor. Românii se află de partea cnesora care vor învinge. Mihai Viteazu și Ștefan cel Mare s'au bătut în războaie singuratice, dar românii de astăzi nu mai atârnă numai de inimile lor mari și de brațele lor puternice. Cele mai puternice națiuni ale Europei stau pentru prima oară în istorie, alături de români. Aliați au încredere ca romanii voi fi statornici“1. Joso-Barbarsi ■ IV Ertați-mă, neobosite aliate ale Franței că nu v’am recunoscut toată importanța în gigantica luptă. Bartă-mă, sfintă, dumneziască Belgia, care, întocmai ca și Hristos, te-ai devotat pentru salvarea omenirei! Bartă-mă, marmorească Serbie, care ai ținut piept vulturului cu două capete, care l’ai făcut nemuritor pe Potiorek și n’ai căzut, momentan, decăt sub pumnalul unui asasin! Bartă-mă, micul Muntenegru, semeț sfidător al Statelor mari ! Bartă-mă, formidabilă Anglie, care n’ai scos sabia decăt pentru apărarea demnităței iscăliturei tale și care, prin serviciul militar obligator, cea mai mare și cea mai liniștită revoluție din istoria sa, vei dovedi că poți să fiui tot atît de puternică pe uscat căt și pe apă! Bartă-mă formidabilă Rusie, nesecat isvor de soldați, care te ridici înapoi mai amenințătoare, gata pentru noi victorii ! Bartă-mă, o Portugalie, mică la teritorii, mare la îndrăzneală ! Ertați-mă o Italie și mai ales tu, o Românie, care v’ați lăsat de tovarăși cum ați văzut că ei nu sunt decât niște tâlhari, și v’ați întors pe urmă chiar în contra lor, ca să vă scapați copii de sub cisma asupritorului, ca să vă reluați bunul vostru, din ghiarele hoțului încă puternic ! Ertați-mă toate, căci fiecare din voi a făcut, face și va mai face mai mult decât îi va fi cu putință, pentru ca să-i vedeți pe Neo Barbarii renunțând nu numai, la pacea germană, cu care vă amenințau la început, dar și la pacea onorabilă pe care o mai cer și acuma și mulțămindu-sa cu pacea umană, care îi va lăsa să trăiască și ei într’adevăr, dar fără ghiare și fără dinți, ca și urșii ursarilor noștri. • Așa să fie! —~——HK Și așa va fi A. Patrognet i oformații Publicul ieftn este rugat, față cu împrejurările printre trecem, să nu pretindă prețuri exagerate de la persoanele străine de oraș, care vor să închirieze camere . Se aduce la cunoștința familiilor ofițerilor și gradelor inferioare mobilizate, Sari domiciliază în București și primeau drepturile lăsate de soți, frați sau părinți de la Intendența Stabilimentelor Centrale, Corpul 2 de armată, str. Știrbey Vodă No. 31, că plata acestor drepturi se va face cu începere de la 25 Noembrie 1916 de Intendența Stabilimentelor Centrale în orașul Iași, localul Universității, strada Carol I. Școala, militară de Artilerie care urma să funcționeze la Huși pe 1 Decembrie, va funcționa tot în Iași în localul Batalionului 4 Vânători. De la Consiliul Comunal. Eri după amiază la orele 4 p. m., s’a întrunit Consiliul Comunal, sub preșidenția d-lui primar Gh. Gh. Mârzescu. D. Mârzescu luând cuvântul, spune că față de nevoile din ce în ce mai mari ale acestui oraș, propune să se destineze dobânda pentru a doua oată la împrumutul comunal, care urmează să se achite pe exercițiul anului viitor, pentru nevoile prezente. Această sumă va servi pentru aprovizionarea orașului. Consiliul aprobând propunerea, s’a decis deschiderea creditului de 42.000 lei pentru nevoile aprovizionărei orașului. Publicul ieșan ne roagă să intervenim la d. primar, ca să dea zahărul spre desfacere, pe la băcănii. Nici una din băcăniile din oraș, n’are zahăr. Cererea fiind dreaptă, o supunem d-lui primar Mârzescu. D. I. G. Duca, ministrul de culte și instrucție publică,,a convocat pentru ori la orele 4 p. m., pe membrii cenzurei locale, de la poștă și telegraf. Toate D-nele institutoare și învățătoare precum și toți institutorii și învățătorii, refugiați în Iași, din alte părți ale țarei, conform dispozițiunelor Ministerului de Instrucție, sunt invitați a sa prezentaț imediat revigoratului școlar, pentru a le da serviciu la spitale etc. Prefectura de județ a făcut cunoscut proprietarilor, că moara din Păcurari, primește orice cantitate de grăun de măcinat, plătindu-se atăt grăul, cât și caratul după prețurile maximale. In oraș a sosit o cantitate de gaz necesară pentru populație. Gazul s’a distribuit la toate depozitele pentru a se pune în consumație. D ra Chirica Arghira a fost numită învățătoare suplinitoare la Sculeni — Cârpiți în locul D-rei Popovici. D-ra Ana Dr. Vrănceanu învățătoare în Ungheni a obținut concediu pentru caz de boală. Ministerul de Război (Direcția Superioară a Școlilor militare) aduce la cunoștința generală că, Școala militară pregătitoare de ofițeri de Artilerie ce s’a anunțat că va funcționa la Huși, rămâne să funcționeze tot în garnizoana Iași in localul Batalionului 4 vînători. LISTA de ofrande bănești și obiecte casnice strânse de la locuitorii din Comuna Cotnari. IV Vasile Beșleagă 1 șervet, Ioan Beșleagă 1 șervet, Gh. Scutariu 1 șervet, Petrache V. Chelariu 1 șervet, Vasile Roșu 2 șervete, Vasile Custac 1 ștergar, Petrache Chelariu 4 coți pânză cînepă, Gh. Ciutac 1 ștergar, D. Z. Ungureanu 2 lei 2 jum. coți pânză cânepă, Gh. Z. Ungureanu 1 ștergar, V. D. Z. Ungureanu 2 ștergare, Gh. N. Abarici 50 bani, P. Urzică 1 ștergar, V .Urzică 1 leu, Dimitrie Budeanu 1 ștergar D. Zaharia 20 bani, Maria I. J Dobescu 30 bani, Const. I. Budeanu 50 bani, Gh. Varzage 1 ștergar, D. Andriescu 6 coți pânză cânepă, N. Filip 50 bani, Tudora N. Filip 1 ștergar, Vasile a Floroaei 1 ștergar, Const. N. Isac 1 leu și 4 coți pânză bumbac, Maria Gh. Simion 1 ștergar, D. Ferestrauianu 1 ștergar, I. Loghin 30 bani și 1 ștergar, I. Iaac 1 ștergar, Natalia C. Tinea 1 ștergar, N. Lupuca 1 ștergar, Ilie Gh. Ungureanu 50 bani și 1 ștergar, I. Luca 1 ștergar, Gh. P. Ungureanu 50 bani, Gh. D Zaharia 1 ștergar, Ancuță L. Ungureanu 1 ștergar, Vasile Minciună 1 ștergar, Catinca Săuzianu 1 ștergar, Gh. Iepure 1 ștergar, V. P. Anăstăsoaei 4 coți pânză, cânepă, Pavel Anăstăsoaei 4 coți pânză de cânepă, Agripina Al. Budeanu 1 ștergar, D. Podorâșnicu 1 ștergar, Elena C. Ciobanu 30 bani, loan M. Epure 1 leu și 3 coți pânză de cânepă, Ecaterina lonescu 2 lei, Margareta Cerneț 1 leu, Catinca I. Ghinu 1 leu, Theodor Pătrașcu 1 leu, Dumitru Lumină 1 leu, loan Chiulicescu 30 bani Gh. a Elenei 30 bani, loan A. Roscnei 30 bani, Gh. Chipăruș 20 bani, loan Clinicu 1 șervet, Elena N. Budeanu 1 șervet, Anica Țurcanu 1 șervet, Dumitru Chipăruș 1 șervet ,V. St. Chircu 1 coți pînză bumbac, Iosub Codoș 1 șervet, Ana I. Cineiu 10 lei, Elena Terenț 10 lei, loan I. Manóle 2 lei, Lucia Tițiia 1 leu 50 bani, Sandu Budulică 11 Catinca V. Balinschi 1 șervet, Vasile Vorcicu 1 șervet 5 coți pînză de bumbac, I. Ursache 1 șervet 5 coți pînzî de bumbac, Alex. Hecu 1 șervet, Gh Nistor 1 șervet, Theodor A. Sarei 1 șervet, Dumitru Gh. Tătaru 4 coți pinza cânepă, Gh. Gh. Pricop 3 coți pânză bumbac, D. Gh. Pricope 2 jum. coț pânză de bumbac, C. Hatmann 2 tei Maria P. Bulău 8 șervete, Panaite Gh Bulău Preot 5 lei. Vineri 25 Tecembrie 1916— Pentru D-i ministru al Instrucțiunei Publice Mai mulți părinți ai elevilor liceelor statului din București, curs superior roagă de D l ministru al Instrucțiunei Publice, să clarifice situația școlară a fiilor lor cari au rămas la finele anului școlar corijenți și care din cauza evenimentelor nu au putut încă trece examenele de corijenții. Mulți dintre fii lor urmând ca în 1 Decembrie să fie încorporați la școalele militare și neavănd examenele de corijență date pănă la 1 Decembrie situația lor militară este neclarificată, D-l Ministru este rugat ca să dea lămuriri asupra acestei chestiuni înainte de data încorporărei lor. Mai mulți părinți ai elevilor curs superior din București. Succesele Sârbilor Paris 21 Noemb. Frontul sârbesc și frontal român desfășură acum o deosebită activitate. Se pare că Aliații caută să răspingă pe dușman cât mai iute posibil. In direcția Prilep, sârbii își continuă înaintarea în mod metodic, spre cotitura Cernei și spre marele masiv a Dobropoli. La centru, trupele franco-sârbo-rusești resping cu vigoare pe dușman, așteptând momentul când aripa dreaptă sârbească va începe să înpingă liniile dușmane. Pe de altă parte trupele italiene progresează la vest de Monastir, în acelaș timp cu trupele franceze, care își urmează înaintarea pe țărmul occidental a lacului Presba, unde încearcă, la aripa stângă, o mișcare în acelaș sens. Haudaux, sărbătoritul în „Figaro“, luarea Monastirului, lăudând perseverența d-lui Briand, cere ca Puterile aliate să dea generalului Sarrail toate mijloacele cu care să continue în mod victorios campania începută. (Agenția Havas). Comentările presei franceze asupra acțiunei României Paris 21 Noemb. „Le Gauvois“ scrie : „E cert că Rusia e decisă de a întrebuința toate mijloacele pentru a nu lăsa România prada unei invaziuni definitive. Dacă Rusia socotește de a tăcea, să nu fim surprinși, nici îngrijorați. Să ne amintim că ea și-a preparat ofensiva din Galiția în aceleași condițiuni. Să avem încredere în cei cari sa ocupă acolo, pentru a restabili echilibrul unor forțe, pentru moment scrumcinat. „Le Journal“ consideră că planurile Germaniei sunt mult mai impresionante pe hârtie. Dispunând de un număr mare de forțe ele ar putea reuși, dar astăzi ea nu mai poate lua de pe celelalte fronturi niște forțe care să-i dea un rezultat satisfăcător. Falkenhayn pe un front de 400 km, ea dispune deeit de 20 de divizii; el a reușit să străbată România într-un punct dar trupele române vor putea să manevreze mai ușor în fața inamicului care se va prezenta în coloane izolate.