Evenimentul, octombrie-decembrie 1919 - ianuarie-februarie 1920 (Anul 27, nr. 177-280)
1920-01-14 / nr. 258
IPîle rsutskite Septembrie 1914. in miștea unei «un du ail« tie tutun* aft care te ispitește și ta îndeamnă a o iai razna fără scop și sa te o prești așa in neștire, mă trezii in vârful Sarariei da unde priveliștea spre Ciric și Aronaana o splendidă. O idea lui fulgeră prin gănd , să viziteze cuibul unda iubitul nostru povestitor Ion Creangă și a petrecut atâtea eseuri de ani. Doborotz bagata de seamă o stradelă ce o a*veam in față, merg tot in vale, mir uit in dreapta, in stânga, sinaüo, tot cana urni curata. O femeia bătrână, nare ințalem ce caut, viieăinta mă ne* dusserită, apă îndreaptă. Apucă la stiuga isii zise «», v«i da de o lișmea și o livadă acolo u bojdeuca. Apuc la stiuga, zi din dealul, unde, cu tot tîmpul uscat și cald, noroi cât lumea! Cu suțe albe cu grădinațe își da impresia de o viață saracă dar mulțimita; drumul imi pare «am long, in fima din pămant «« vede 0§inul o țasvă din care curge o apă limpede dealungul unui șanț Aoi câte bojdeuca lui Creangă, zise un copil isteț care s'a priceput in dată de« cântaai. in adevăr lângă cișmea era portița deschisei și intrai într’o livadă c* să de aș« De la portiță până la casă te cobori »anișor pa un far de scări petratir Ajunsă în fața oasei o văd cu totul astfel de cât mi-o luompuisem Un oerdăcuț ingust d naimta casei aproape căzut cu totul ; la anjloc o tindă, in dreapta o fostă odăiță din care nu s mai rămas decât un păret» iu fiță și acestŭ imr’o ră!ă, ghebos și coșcovit, iar din lutul primitiv, aproapa de «cciperiș oara căt de păt să se prăve, stau frumusețe de bureți și de cupvrci ; pare oi ți-e frică să te apropii prea mult, simțul conservăm te oprește. Ia stănga, o altă cămăruță iu pare pe o vatră dărăpănată și strâmbă arde* un fon pium din ei ocătâi de păpușoi, «are dădea viață a o « ate iană pe vi »tăt de iiîuviăsa ta și tristă. O biată bătrăvă bolnavă și slabă ca un cochelat, abia sofia pe un pat de scânduri Soțul și un moșneag, canto să ne dea rost» dus ușire și aa ne spne na servind« »chest* ofeeă. La spaima me* că ar pute* d»a momenta« altul sa se devajte poete tu, bieții bătrâni au exclamat:; Unde da ,Dammse eu un» o» «'aata, n'esa mai austri atât« i era **ăt* dorere, atât* amceritate in vorbele lor ! M’ase uitat prin prejor »adesenesorft vitd bojdeuca ș; warn mă interesa «boina, «costa ființa entr•ofareau nătoare m> mnt «veac «ițij o dorință d« eăt să fi« Îngropați SBjj dárámánirele »oistai nimo, Usibitb apoi de jur issprejur vSitji năalănița unde Creta^i sa bideletolcra en diferite lucruri #8imnul». Prispa ce v« darea spre Oiria , Aocperemănfu cil *ut pe un morman da lut mai la o parte, proía că acolo Oro*riga avusese bucatăriesra lui la care ținea foarte mult, »si ales cănd ii vanea prietanii. Acolo in cerdăcuțul din dos el stătea cu ei la un păhăruț da vin verii, pe când de pe vatra bordeiului vena» mirosul de frigărui. Cuvintele părintelui Alexandru de la Buna Vestire imi veniră pe rănd in minte, gândul dutăndu-mă cu seci de sus in apei. Căci el mi-a vorbit mult de Creangă ca diacon Cuisavaum ol la biserică, otua a lanat haina diaconeacest și a luat calea învățămnăutului. Câtă tactică «voa el in vorbă, ouai cerea sfaturi, dar mai ales ii plăcea și ora foarte măgulit cănd părin.eie Alexandru il oprea la masă și oamnii . Șezi măi Creangă și ospătează eu noi câno a gătit Mitița niște sărmăluțe scaune iu emămăna Băracul de mine, nu «nai opune de două ori, că-mi iscă gura apă, acu părinte, nu mai apune pe chiar ră mfin eeu ritmfti, răspundea Creangă ingh țind in cec. Api inoetișor imi dă viie shinția ta să-mi scot potoapa gi gubeana. — Savate Cresngă măi, fii ca la íme nosafi Așa iertat» părinte, dar veni, par'tră le pși schimba pe-o pa larm gi-un aurtuu, Ce «aă, ești nebun si aicea părintele Alexandra, ce vorbă e aeta ? Nici un trabna h'o găadegti, dar neema a'o apui ! Ba, zi u pAride Alexandra, mă temea intr’ori văți pomeni ca am sftăm poeionogil, zicea Creangă, înghițind câte o aârmâlețâ și trăgănzi câte un gat de vin vechiu. — Mă ești nebun ... pie-i fííumiite« lui, Satană ! ““ Mă fii de treaba, adună-ți gândurile ce-o bune in cap și nu te lag« ispitei« ~ Bâriute, prea cucernice patriate Alexandre, iartă-mi sfinția ta; dar asta este adevărul pa care iată acum și «mărturisesc ca la un adevărat părinte • dn Hovuices.». Alt« este ehamaraa aioa, Dnessiîsxeu lu'a arti dar luowi mau nu oaie in sfintei lo«*s s! Dosmu Uii, Owrumiu mă V • uvoroangă, mâ, tu ta-ai dat ia reia m», mi t «pus mie Mihalache că te a văzut la Bolta Rece cu o garafă plină dinainta și cu o «Un dogeartă 51 mn mâzgăleai nu știu 06 pe un petic de hârtie, mă, nu ta face de râs, că i păcat de tineri nici na gado frumos, ia sama, că de-a ajunge La urechile înalt prea sfânt a lui Mitropolit, ts-i trezi la canon. Așa II dojenea de multe ori părintele Alexandru de la Buna Vostire, dar intr’o zi il văzu intrând cu o oftoială mere brum firie pe cap, iar ea haină purta un fel de snmănuș tivit pe la buzunare cu șiret albastru închis, cu șnururi sa fi prinse in nasturi de dinainte. Mi-adusei aminte de vorbele pârliitelii . M’am prueit când 1’am văzut, apoi sui fiiiu zis: poate aia ta Sa fost chemarea. El se mută in Țipăul de Sus, intr'o căsuță cu două odăiți, o tindă și cu un jeerdar spre livadă și altul spre Șorogari. Toate anoste vorbe «la părintelui Alexandra imi veniră in minte cănd văzui sacesta podoaba pe care doream de atăta vreme s’o vizitez și care mă impresiona adânc ! Creangă, blândul poveștilor nu mai era răscolitorul de gânduri, deșteptăitorul sttiBi lor fragede, cara se desfățau la vrâji poveștilor ascultate aau cetite, de când, oh, de cănd adormise! Totuși in liniștea acelei zile de foa*ßtu, in amurgul aneii ,aurit, in jurul pereților și a cerdacului câzat in hodini la pământ, in toa.aceasta ruină, care se ridică in m,rman ca o enormă ciepercă, respira ceva. O evlavie imi umplea suflatul de tristețe și soia Din vârful copacilor pe cmra sa răsfrângeau uttmele rase de soare, cădeau franseia câte una, acoperind potența pietruită pa oste o bătătorise s.tăia v?el și piciorul lui. In preajma acestei ruine ca și in livada ingâlbenită de toamnă, mi se purla că suflatul adormitului, plutește îndurerat. Azi, bojdeuca este restaurată a prosspe ouai era. Aci doritorul de a o cunoaște, paate petrece câteva «li paiu ühn», numai cu amintirile evocatoare nie trecutului. Intr’na colț *1 odăiței celor ami mari, se va da o *n««ă pe care stau închise intra fel» gândirile vechilor promeari i cărți o» invățăminte și obiceiuri strftmoșegt’i plina da iujalopamne, ca adj nei cugetări, cu simțiri notoomite, cu pilda îivonde din experiența ihrieimi patăl bătrânilor , Intr’o condică pusă lu la pămânii fescâruie, plină de iaaâliturele acelora «« cu drag vm să tțfiîescâ clipe de pioase amintiri, că gâeesc »anifaetstri do dragoMo 51 ada Misțiune pentru &i i maimura povestitor al nontrealuh OBie pâna nas, și de noi inainte va urm a să înflăcăreze cu poveștile lui, en «pintreaurul lui Harap Alb toate nunțile tineretului, vine să ridică Prin geamurile feleatru alor luaai ua soarelui cede la alt colț de odaie, pe gustul foarte asemănător eșit din dalta fină a tânărului și talentatului Mette. Păreții anatimbodobiți cu diferite tablouri arătând : Bojdeuca înainte de a fi restaurentă (giendes) Aceiași bucată da omofortul și mult apreciatul A Bâcșa. Aceiași de Constantinescu V., Bojdeuca in vremea cănd trăia Ion Craanofi; Portrete povestitorului da V. Musețeanu. O fotografie luată la Slănic Moldova cu Creangă, A. C. Cuza, A. Bogdan. Domnitorul Cuza in medalie, și un tablou cu toți membrii Junimei in 1S82. Celalalt mobilier ne rezumă intr’un Boauu și trei bănci cara păstrează incă in marna plăcută a bradului din care uraut lucrate. Florile din grădină Bont ia splendoare ! busuiocul lemnul dotunului roaete și găbindele se intrec in parfum si lăgesiue. Livada mnirsiga e lăcorită de apa aera curge mereu din cișmea in havasul Construit «ub ce) miri frum.i; copac. ..v. Învăluind inea odată cu privirea toată, această comoară da am știri Otira este lasată in paza unui vrednic luptător, a unui invalid din răsboi, am pornit meets doal. repetanda-mi in good:Iar din câstiț« ta, azi, mimbru H raparit între copaci și flori, o et să de cetit ; in amintirea ta unic provestitor ce ai fost gini remsa Icoana tuturor, lui io Kirj, Maria dr. Gavrileaca. L» CINEMA MODERN, rulează : Premiera : „JUGUL", mare dramă »10 dom« iu> colosale spte jucată de simpatica și cunoasmta artistă Thea. Din searaa stagiune a finelor S. A. A. P. I. 0« Spectacolul sa va termina un o Co Ääsdi* exti fcin de hazliei EVENIMENTUL vBSSXBBXr. Știri PitMMee .. „Mișcarea“ publică in pagina a doua a numărului său de ‘ori informația, că d. Agricola Cardaș a fost numit prefect al Județului Iași, iar in pagina intuia anunță că „e in măsură a da cea mai formală dezmințire știrei despre numirea d-lui Cardaș ca prefectu. » D. A. Cardaș despre care se vorbește că va fi numit prefect de județ la Iași, a primit o telegramă de la d. Mihalache, ministru de domenii, prin care este chemat la București. Aceasta este in legătură, credem, cu numirea dlui Cardaș ca secretar general la minist, eterul domeniilor/ > : ’ 1 ■' .j ■ : — S'a desemnat la Primărie pe. d. Carpus cu Aprovizionarea, in locul d-lui H. Sculy. Il sfătuim de la început să procedeze drept cu, distribuția făinei pe la brutari. Unora dintre brutari li se dă făină pentru fabricarea păinei albe, altora li se dă pentru fabricarea păinei și atbfi și de 1 fr. An. Așa, Shmonica și Luni, eri și multăeri, la unele brutării s’a vândut numai pâine albă, silinduse, deci publicul să cumperi vrând neverând pe două zile pâine albă. Ce fel de politică o fi până și la distribuirea făinei P —„ Ceia ce nau putut da dumnealor, domnii liberali, pe cănd erau la putere, cer s'o facă Comisiunea actuală interimară, adecă executarea jurnalului consiliului de miniștri din Ianuarie 1919, prin care „s’a acordul* comunei Iași creditele necesare pentru restaurarea orașului. Cronica teatrală „ Martira“ dramă in versuri de Jean Richepin, prelucrată de d. M. Codreanu După o odihnă de câțiva ani de zile, „Martira“ a revăzut lumina rampei la Teatrul Național din Iași. Cu toate că altădată s’au mai făcut incă remarca asupra acestei piese, nu ne putem opri da a nu arunca și noi câteva priviri generale asupra ei.. Subbotul plusal are ca esență drastânică, conflictul izvorât intre religiunea creștină esre iși făcea primii săi pași religioși și prejudecățile credinței barbare ale Romei. Acținea se petrece in secolul II al erei creștina sub domnia AiUoninilor. Desigur ca pentru tratarea unui asemenea subiect desvoltat intr’an asemanea cadru istoric, trebuesc și cunoștințele aprofundate ale ințerogarei sufletești și ala instituțiunilor acelor vremi, și tocmai ao stă greutatea. Nouă ni se pare că tocmai aceasta este una din părțile slabe ala operei. legii de toate personagiile principale nu poartă nici in vorba lor și nici in acțiunea lor dramatică parfumul au rorul local rossan. Vorbind uuaeai de „Martira“, paracote unul din rolurile principale ale piesei, ssî» lipsită cradeun de slandrin exasperată și de rigiditistea cuvenită unei patriciene, care chiar când iubește nu darogă de la austerele principii ala castei sale. Apoi din punct de vedere al instituțiunilor dramei și a obiceiurilor, avara de facut aceiași remarcă. Scana pretorului din actul’V este ,lipstă de adevăr. Asemeni ne mirăm cum in acele vremuri se puteau cânta romanțe ca acea pe care o cânta Trulla in actul II. Acompaniamentul instrumental dintre culise căutând să nu redea întovărășirea sa anotemă a instrumentelor pe lângă coruri, nu nu a putut dovedi decât o lipsă totală a omoștSnțelor vremilor romane. Apoi crucea de actul alb care parcă era rezemată pe pieptul publicului, deși poete este indispensabilă conclusiei dramatica pe care vrea s’o aducă autorul, nu poate fi insă la locul ei din punctul de vedere al adevarului Nici odată tortura ci une.i n’a stat in altă parte la Roma de cât intr’an loc de sahia din care iși putea face un spectacol Fossa întreagă. Din punct de vedere ai adaptăm vom avea de făcut «telegi remarcăm Codreanu întrebuințând metafore al căror termen de comparația erau mizibila in acele vremuri, ne-a dovedit că d sa a slorificit ide»ea adevărul gijinț fiic unei străluciri poetice. in cere Co ,omi,te o«,rățenie var eului, «vem de remarcat «a d. Codreanu pentru a-și isupăca conștiința de daetator al venutlui s ucis iudeu juni* de mult facilitatea dubitărei. Cu toate acestea mici observații nu ne putem opri de a rariife caștoiu pi »lucrarea d-lui Codrean«, o operă cu caractere tainice poetice. Nu vom putea insista in o năuunțime asupra interpretarei datorită spațiului rfcsicului. De aceia ne voiți »firgiui să vorbi» de paronagilia principale. Iurtiul Martirai apare dra Bora na Țoga. Căutăm să accentuăm și noi prin aceste câteva rânduri suceeant obținut in seara spectacolului Prin felul, cum a purtat den verbul și gătitul unei nobila roman ® fătat de greu de redat) ne-a dovedit ca cu talent poți infringe toate greutățile soenige. In acena din actul al IV cu Zythopiefinând ea a accentuat toată feridîu-a versului și a știut să smulgă aplauzele salei. D. Braborescu, in rolul lui Johannes, a știut să ne debiteze versurile cu o frumnseță deosebită. Accentele de duioșie mirată și extazurile sufletești ale rolului, ci sa le a redat atât de eterat nncât a impresionat puternic. Remarcăm in special scena finală din actul IV și explozia sufletească prin care se îndreaptă rătăcitul iarăși către Domnul. Arins, tovarășul de eradință și s*uferință al Apostolului, a fost interpretat cu măestrie de d. Ghițescu. D-sa a știut să soosta necenteia puternica prin cara acest creștin intransigent trezește licărirea conștiinței ia sufletul tovarășului său. Domuleanu in rolul,lui Zythophanus, n’a putut să pătrundă înțaleperimea adâncă a rolului său și nici să redea finețele ideilor. D*sa a făcut să cadă in parte e fecul actului al IV-lea, deși era actul in care ar fi putut o si mai mult specula figura pe o?.ra o interprete, D ra Jena» Popovici în rolul lui * Tomrys susblânzitoares da fiare, na a dovedit că nu trebua să depășească genul teatrului jmodern, deoarece d-sa nici prin vorbă, nici prin gest n a putut invoca lumea antică. D. Profir a intrat aproape in deantregul in rolul gladiatorului Latre. Be d-sa i’a statat in special fizicul pe care însă de multe ori n’a știut să-l apecauteze indeajuns. In general restul rolurilor pe cara cu regret nu se putem menționa, au fost duse cu conștiincioi si tata Punerea in scenă datorită d-nui Braboressu, a dovedit maită wuncă și premisiunea pe care o poate da un atât de vast ansamblu. Montarea d lui Guzinsehi, a experit, prin anumite efecte cam de pildă cea din actul I. Remarcăm că decorul actului al V-lea nu corespunde intru nimic prevederilor autorului și cu atât mai puțin cerințelor adevărului. Aga c.m s’a protintat acest sweetacol in ansamblul lui a fost reușit. Nu puteai însă aduce ca o dovadă a acestui lucru rețeta făcută, deoarece suntem convinși că o bună parte a ei se datorește gi părței speet-en loisse din Marthra care este potrivită cu gustul publicului de sărbători. Ședința Comisiei Interimare Membrii Comisiei Interimare au ținut ineoită prima ședință, sub președinția d-lui dr. Zosin. Sunt presanți d nn Bratu, anii Geană», Baimei, Carpuc, Futuregan, N A. Bogdan, Scutaru, SigHDamend, jM. Wachtel, Ștefănescu Soacis, dr. Zilbergtsin, Părintele Mihailescu si LV. Joncusu. D. SCUTARU cerea ce repeta votul leat do foastft of missc hiteriasis á in ceia ce privește sporul taxelor lor numai ®. lp ropunerea se primește. D. M. WACHTEL, un unmalo diale gi al (1 hu dr. /ilergrei), du extra unei debrețiui , prin ost explicit atitudinea lor, care e in concordanța cu organizația UE P. D. dr. 703M arată că a H. d. N. A. Bogdan la statua delegat omific Aduce mari elogii d-lui Bogdan, autorul iir-prețuri ai „Orașului Iagiu. Comisia ratifică alegerea. D. N. A Bogdan promite tot concursul. D nii Wachtel și Părinl de Mihailescu, cere se aduce la cunoștința Comisiei situația budgetului. Părintele Mihailescu insistă ca aceasta să se facă in ședința publică, ceia ce lee admite. După cererea d-lui Lautaru se numește o peursiune compusă din d na Bratu, Pär Btääie Mihslescu și d, dr, I Zilbergteín sa revizuiască proectul de regulament de ridicat guncielor, elaborat de tostul coziliu. Se menține votul luat de foaste Comisia Interimară și ea respirg toate cererile de i scutire de țară pentru baluri și represente biuni. Se dă o știre unui memoriu al brutarilor și unul al morarilor, ea numește o oomisiune care să le atataze. La o intrebsire a Părintelui Mifiailasen, cu privire la aprovizionarea cn grău răspunde d. dr. Zona arătând oft a început tratative «« minietrul da Intern« pentru a a« «rea un nerviein special pentru edinara» grâului. Sa va infliuța un tron Special Întreținut de Comună. Cât pentru mașina neaesară, lucrătorii din Sindicatul socialist ai atelerelor c f. r. tt’au obligat a o repersări a o pune in funcțiune lucrănd in orele lor de repaus. I. dr. Zosin exprimă toată recunoștința acelui sindicat pentru devotamentul ce arată, Literaturii de vorbe pare Prilejul nașterei Mântuitorului, aippins pe un scriitor, să și manifeste a părerea sa, sămănănd din ion otrava sufletească, afirmând că Isus n’a fost decât un om și nu mântuitorul Aceasta ne arată in primul bloul trist dar adevărat, că in loc laRomânia mare, nu toți oamenii își dau seamă de importanța și rostul mancei fiecăruia, pentru organisarea unei vieți românești pe base solide și sănătoase. Acest domn vrea să tuiască lumea, cu vorbe goale, mâncontested puterea Mântuitorului căt și sprijinirea morală a omului, cel puțin de acuma înainte pe temelia de piatră a evangheliei, a credinței creșt;ne bineînțeles (evanghelia aplicată la viață) ; scriitorul coborăndu-se in domeniul materialist, confundă pe Isus cu oamenii și din această confusie trage condușii fabe. Și apoi ca ce material sufletesc vieții dumnevoastră să vă apropiați de Mântuitorul, cănd in primul loc nu voiți să vă dați osteneala, că-l înțelegeți ? Și cu sufletele atât de îndepărtate de el in loc să vedeți prăpastia sufletească spre care mergeți, nutriți mereu tineretul cu vorbe goale resultatul minței omenești trecătoare, și nu veți, să vă uniți cu veșnicia, cu acea lumină la care s’au luminat și încălzit sufletele strămoșilor noștri,, nevoind să țineți nici-o socoteală, să rezultatele date numai de o cultură rece, fără căldura și înălțarea morală a sentimentului religios, nici nu incălzesc sufletele nici nu le pot înălța cătră acel far dumnezeesc, care a călăuzit și a condus in toate timpurile. 3laia Livescu. SPECTACOLE La CINEMA ELISABETA.Astăzi in raatineari și seara la ora 9 și un sfert celebra §i divina tragediană d-ra Francesca Bartini apare in NEBUNA puternică tragedie in 6 acte după scrierea autorului italian Roberto Bracco. Cala mai bogate și cele mai luxoase tpelate Splendidul rol din această tragedie e cea mai recentă creațiune a grațioasei artiste. LA CINEMA SIDOLI rulează astăzi Premiera, cel mai frumos film jucat pănă in prezent: A TA PE VIATA (A toi pour •'a vis), superba disma sentimentală in 6 colosale cote cu un lux și o montare extraordinară, in rolul principal frumoasa artistă Itala Almiranta Manzini, celebra din filmul „Furaina“, cara apare cu toaletele cela mai moderne. Joi Seria 111-a din MASCATUL. Doctor G. Pîrvulescu Boal elin țrgioase și genito urinare (infecții sfito-venostase cu syamiz de mert,r și naosalvaraan). Com,at: 5—4 p. m. Pentru țarai consultații gratuite On»inea& h ire 11 a. sn. și 2 p. a». Strada Br, Sava No. 2. CÜ lMC£f%RE UE J&STÂ2I ;i (ofdirii Mii a angajat orcL si a distinsului violonist SPANDICI, din București maniera in orchesti a s-mi un foft „George Enescu“. Aceasta nt` ia dejun cât și scara. CI»o vrea să mănînc o blue și sâ asculte muzica «leak ă. că Vie la Tuffu. După tnl*n și ciuount tff grafe de servș BC Supturi. De vinzare având 8 odăi t.ua, 3 jos și grajd, precum și o vie in comuna Copou, A la adresa intra orese 2 - 4 atr. Păcurari No. 3i ln profesoral Prof R. -------*sia*K3C—