Evenimentul, iulie-septembrie 1920 (Anul 28, nr. 109-180)

1920-09-19 / nr. 173

— ANUL AL XXVII-LEA NO. 173 m­p $ ■­lükantóstsaUa I AȘI tígu­al ptflMiIas Democrat Și odioși și ridicoli De când d. Take Ionescu s ple­cat in străinătate, liberalii inghit noduri. Zilnic Viitorul își mani­festă îngrijorarea că ministrul de Externe al României va face tot felul de crocesiuni străinilor in detrimentul Țorei. Aceasta e a­­cum tema. Aceea a războiului pe care-l vrea d. Take, Ionescu a fost părăsită de­o camdată. Ca in­totde­ana, oficiosul co­lectivist se dedă și la insinuări când zice despre șeful partidului democrat , „despărțindu-se de scumpul Minister de Finanța, toc­mai in momentul câ­nd se schim­bau rublele“, pleacă la Aix-les- Bains, etc. Are dreptate Viitorul să se mire că d. Take Ionescu a părăsit acel minister, „cănd se schimbă ru­blele* și s’a dus in străinătate unde 11 chemau interesele Țărei. ufn ministru liberal n’ar fi făcut acest lucru, întrebați și pe d. Al. Constantinescu. Suntem la o răscruce in poli­tica noastră externă. Sa­tele actuale se pregătesc, momen­ta toate părțile Europei, alianțe, cari să a­­sigure fructele victoriei. D. Take Ionescu, care nu sufere de mio­pie intelectuală ca d. Ionel Bră­tianu, cel cu politica isolarei, a plecat in Apus și s’a pus in con­tact cu toți factorii politici cari hotărăsc soarta Europei. Și lucru ciudat pentru liberali. Departe a face concesiuni și de a aservi Țara străinilor, cum pre­tinde viitorul fraților Brătianu, te­legramele ne înștiințează că Mille­­rand, Gfiolitti și alți conducători de state s'au raliat la opiniile mi­nistrului de Externe român. Cum să nu turbeze liberalii ? D. Ionel Brătianu a rămas văduv de așa­­........... im ................................ I succese, își inchipue insă că acolo­­ unii, n’a tehulit d-s», nici altul nu poate sa reușească.­­ D. Take Ionescu, preconizato­­rul „Blocului Oriental”, a găsit cea iași bună primire in Apus. In chestia Dunărei, delegația ro­­mână, a obținut un prim succes, făcând să se amine Conferința spre a se studia un contra-proect el bor­d de delegații rom­îoi, spri­­ jiniți de C,eho Slovacia și Grecia. Sediul co uisiuaci europene dana­­birne nu va mai fi la Budapest»!., com se propusese, ci la fie-cars leziune își va schimba reședința­, spre a nu favoriza pe nici unul din statele interesate. In chestia bolșevismului rusesc, d. Tike Ionescu a luat de ase­meni înțelegere cu Aliații și Ro*­raîma nu va încheia pace cu Ru­sia decăt in deplin acord cu Aliații. Iată cum își petrece concediul­ ministru de Externe al României.­­ Se poate ca liberalii să vidă cu­­ ochi buni un asemenea conce­diu de agrement ? Că Țara se­ folosește:—nu importă! Un ad­­­versar politic înregistrează suc­cese diplomatice, cari deși ma’s) numai personale, ci și ale Romi­ j­nisi, și deci trebue lovit. Și Vii­­­torul îi dă la cap lui Tak­i loses­­­­­cus. Că asemenea campanii n’av fi ecou la opinia publică, nu face­­ nimic. Presa liberală e ținută să’și­­ facă „datoria“. Necazul e rău sfătuitor. D. Io­­­­nel Brăt­anu, dacă nu i ar asculta­­ îndemnul, ar face mai bine, căci­­ pe lângă odios, șeful partidului­­ liberal riscă să devină și ridicol.­­ Și ridicolul omoară pe un om­­ politic. ® f> Í B­S informații Afilm «S in urma unei audiențe pe care a avut'o Principele Albert Ghica in soțit ie Domnul Petre Dragomirescu, la Domnul Ministru al Cultelor si Artelor D. Goga, s’a hotărât restaurarea complectă a Bisericei Banu din Strada Lăpușneanu cerere ce a fost sprijinită și de Domnul R. Greceanu Ministru Lucrărilor Pu­blice Domnul O­ Goga a primit foarte afa­­bil pe Domnul Petre Dragomirescu și pe Epitropul Sfântului locaș și a pus la dis­poziție suma de una sută mii lei pen­tru reparațiuni, însărcinând cu executa­rea lor pe domnul arhitect Părvu­­lescu.­­ In toamna aceasta se face acopere­­mintul din nou din tablă galvanizată, se va distruge colonalul superior care a pasi in mod primejdios asupra bolților și se va înlocui cu un colan de ciment armat ușor, cupola turnului va fi împo­dobită cu ramuri de bronz aurit. Clopo­­tele vor fi din nou turnate și vor fi fixe, mișcinduse numai limbele. Principele Ghica, a comandat la Casa Dinte Freres, felurite de obiecte biseri­cești, cinci candele de bronz pentru i­coanele împărătești, un candelabru cu 18 lumâinări care este așezat înaintea Maicei Domnului și marele sfeșnic pen­tru Sfta Masă, opere de artă ce nu există in țară la noi. Toate aceste obiecte sunt de bronz pistrat și aurit in foc, purtând pictat pe email Stema familiei Ghica, ele au cos­tat suma de cinci­spre­zece mii lei, din care 4.000­ lei a dat Epitropia Bisericei Banu iară restul de 11 000 lei a fost plătit de Principele Albert Ghica, do­natorul Transportul­­ de la Galați la Iași a cos­tat una mie lei din care 500 lei au fost donați de domnul Inginer Kiser, restul se va stringe de la enoriașii bi­sericei. Comitetul de Patronaj al Bisericei Banu aduce viile sale­­ mulțumiri gene­roșilor donatori. — K — Mareșali­i Pe*ain s’a făcătorit vi ara mai strictă intimitate cu d-raa Harten. — 8 — Ministerul instrucțiunei publice a hotărăt ca începând de la 1 Septem­­br­i­a, o. invățâEjăatul primar din Transilvania, Blast și pusjt­t­ la ungu­rena să fie ransficat în învățământul primar din vechiul regat. In clasa I primară se va­­ pitea cu incepere de la acr astă dată totul programa analitică din vechiul regat, iar pentru celelalte o­aes­e se va a­­plica progresiv in anii următori La­­ 25 Septembrie apare primul număr din revista săptămănală illas­­t­rată „Biblioteca Copiilor gi e tine­­rii saai“ cu colaborarea scriitorilor G­h. Calection, Victor Siftimin, D. Iov, H. R. Beldiceanu, AL Tersiman, Ion Pag, Andrei Braniște etc. Desenuri de Dragoș — 7­­ Camera va țină ședințe, incapănd dela noua sesiune, in loralsl anu pro1 prin de la Mitropolie, care a fost com­plect renovet și am­enajat cerin­țelor. •—*— I 50 Bani DUMINICA 19 SEPTEMBRIE 1920 — J# asgisirilnri lor Alfees. D'nii judecători N Brăjiscu și su­pleant H. Vogtbarg, au trecut da la secția I la a II a. P­raîi judecători O. D­umitrencu, Corneli Ștefănasau și sapient Ivă­­nesc da la secția II la secția I. Un post vacant a răasu­s­­ la secția ÎI prin inevitarea și mutarea dlui Hsrisos. Consiliul de miniștrii a aprobat rare íotoarele suma pentru repararea și restaurarea podurilor și șoselelor din țară, Ș­oseaua Moț 18­ Pas sâni Tg. Frumos in valoara de 25.873 lei, consolidarea podului peste Prut in­­ dreptul prin­­țului Țuțora )in valoare de 45­ mii lsi, șoseaua Iași-Scrieni J ia valoare de 115,726 lei,­ refacerea liniei ferate Zorieni Prut in valoare­a de 173 mii lei, repararea cantoanelor de pe gol­­deaua Iași Bivolari-Ștefanegti și Ieși Scrieni-Prut in valoare de 25,320 lei, repararea șoselelor din județul Iași Sn valoare de 200 mii le», șoseaua Sușija-Vasu­ri-Xafi tin valoare da 147,225 80 Isi. direcțiunea Aprovizionări din sub­­secretariats­ cu Epelag name, si fi insheiat on contraf?S cu o casă eteă» iar pentru cumpărarea a 1000 va­goane ca șahui* pe preț ds 10 fiiani (34 le!) c­ilogramul. "­­ 7­­• Drna 1 Octombria 1929 intră in vigoare la Ardeal, decretul de uni­ficare al invățăm­ăatului liceal, Corpul inferior va fi la fel cu cel din regat. Cel superior tot așa, cu excepți a excluderii studiului limbei eline. — a­­ Episcopii Marath, Trogy, Josef și cai din Ordes Mare §1 Cornad au ret­rásat depunerea jurăsciotului invo­­cănd d­aunele tratatului di papa prin care aa spune ca statul n’ara voit să se amastece in chestiunila b’sam­­­pegtî. . —a­­ Prin deciziunea consiliului da miniștri din c. numirile perso­­nalului care nu trec de 500 lei, se fac prin deriziune ministerială, iar cele ce întrec această sumă, prin decret regii. La Șopîila Superioară de Arte Meseni din legi sunt vacante postu­și­rile de «aasstra CI .3-a turnător, e­­leotsician și sculptor in lemn, fiecara retribuita an câte 420 lei salar lu­nar, scumpetea de trai 400 lei plus chiria respectivă. Candidaț­i doritori a ocupa aceste posturi vor inainta cererile insoțite de acta Direcț­unei Școale” pănă la 4 Octombrie a. o. când va avea loc și concu­rsul pentru ocuperea ion Gadd„d/uț­i voa tebui să­­fia abser­­v­ați de școale superioare de Mizerie din țară sau străinătate și vor avea practică dovedită c?j sote in regulă­ de cel pupa 6 ani *n specialitatea lor, .... a Buminică 19 Sept. bnplinindu sa doi ani data moartea dniciului post Gh. Bates Gordon, sa va face un pa» rastee» la O­ Kiț­ral Eternitatea, o­­rele 11 — 3 ,. După condițiunile încheiate cu so­cietatea Petrodava, prețul pahărului ce-i aduce comuna, va fi maxim da 11 ies kilogramul. Luni 20 Septem­­brie are loc la Co­­pou o grendioasă serbare cässpensis­­eă, ora BAL MASCAT și COSTUMAT. Intrarea 3 lei de persoană la mini de 16 Septembrie a. c. ara avut loc în Institutu­l Grigoria Ghica Vodă d n laș», exameneîa pentru geoag ia de moșit. Ara fost admisa 8 car­didate și a­nnî ®e Pelensova Ec atsrins... Canava Cas«»d?a. Gavril Elisabeta, Livedea­nu Msrias Moroganra Veronisa, Simi­­onescu Ecstern­se, Ștefăraescu Elena și Uroachi Maria. L Com'siunia înterisoară e­ convocată din nou pentru ziua de Mercur­ 22 ale curentei ora 5 p. m. s­tudențimei universitare române i s­a făcut una din primirile cele mai entusiaste, cu ocasiunea trecerei sale prin Atena și Rom­a, spre Gunob­e L - Roma, unde studențimea­ a stat timp de 4 zile, ea a fost primiă cu muzici, armata a dat onoruri, s’a dat un festival in onoarea vizitatori­or români, in sfârșit s’a făcut o primire din cele mai splendide. La Atena s’a dat in onoarea ro­mânilor un banchet, la care au asistat toți membrii­­ guvernului, s’au rostit discursuri, muzici­e au cântat in tot timpul cât au stat românii in capi­tal­a Greciei și li s’au pus la dispo­ziție trenuri speciale. ^Duminică 19 Septembrie va avea loc căsătoria religioasă a simpaticei ci­șeare Sofia Găucă cu dl. Gogu Demetrescu student. Căsătoria se va oficia de P. C. Sa Protoereu Niculea, in Biserica Sf Vasile din Tatarași la ora 8 seara , iar nnii vor fi: venerabilul preot C­h. Găucă cu d-na Natalia Găucă. Urăm tinerei perechi toată fericirea ș­i întrunirea ce s fost anuațată de î­n Sarda Conștiinței Naționale“, in­sula. ] principale Mircea pentru Dua­inică ‘ 19 1. c. se E’năvă pentru Duminică i­n 6 Sept 1920 ora 10 dimineață din I «auze neprevăzuta in aceiași gală. Fama oiștii din localitata au hotă­­­răt să intervină la autoritățile Sani­tare superioare, pentân <* nu se crea noi fsmaoli in localitate. Dl. dr. Iamandy medicul Dispăru­* rai III-a, face us­orlSuros și sfărui­­tor apar către toți d-nii medici din localitate, care cunosc bolnav, da tu­berculoză sub ori­ce manifestare, lo­cuind in capriasa­ Disp. Ill­a,­­și ca­­re să­ni comple­i lipsiți de ori­ce sprijin material, indiferent de națio­nalitate, să fe ne­voi­as­ă s­i stduse la cunoștința d­upla, prin ori-se caijloc, la Comisariatul Disp II l­a m­uri­te zi, dimineața de la ora 8 10 a. a, numele, pronumele, t­oat ta și dom­i­­­­ciliul exact s fie­cărui bolnav , pen­­­­­tru că in unire ca comiți­u­ul de­­ Doamne a Societății de „Prof iaxie­n­i tuberculossi“ s ă li se dea toata in­­­grijirile și ajutoarele necesare, tutu­­­ror bolnav lor­­ respectivi. Adm­nistra­ția Comut­a1­ă a prstu­­pjinei ast fel: 3.75 K logr. cal­tatia I-a 1­59 „ „ n­e­­ixat Se spune că recolta viilor de Odo­­begți, Pfinoiu, ei a­­e coi» ".romisa, de aciia prețul vinului va fi ridieat. O­­, astfizi se știe că Ir­ Penciu și chiar la Odobești precum si in alte păr­ți reco­ta e cu deosebire satisfa­­­cătoare Producătorii din JPanciu au lipsă de butoi­e. Ei oferă conținutul unui bc­toi in vin, pentru esoui butoiie goaie.­­ După caîcu’e făcuți de eranonoätori preți al vinului de acolo adu? in sați ar fi 3­50 Sói­litrul Insă cea E?are stă ia transport. Printenia Podgore­nii noștri, Ctri vor cu orî-ce preț 5 6 Tei­­a crimă, când le arătam starea lucrurilor in alte locuri, ne trimet acolo. Profită și ei bleț’i, de imprej­rări!? Dr.! Preț inexistal n’ar fi făst să se pre și pe vin La Librăria Socs­c s © poate găsi toate cărțile a­­ri de curs primar cât și secundar. Precum și tot fe­lul de carte, erelor,se, cererii,con­deie, și altele. I au ® Ska.%wt-»!® iWK.wi8s:. VWmmJM j Subscripțiile pentru „Re­­constructia“ se­­ primesc pănă la 20 Septembrie a.c., |«la M­lfilao Vs din II și §1 h sucursalele ei. Eftinirea cărnei In comunele rurale Scumpirea cănei, Interpretarea De­­­crețului lege. Cum se creiază venituri O i­­trebare foarte naturală pe și a pus-o Prefectura Județului. Da­ca po­pulația rurală plătește carnea fia acea iîg preț ca pe piața lașului ? In jurul lașului, in comunele Co­­pou, Bracima și Păcurari cant aba­toarele comunala in spre ce tas c«r­­net necesară populației rurale. Rasele abatoare înnoționează in con­formitate cu regraș­­eunt supuse con­­trolului unui medic veterinar. Medtaul vatsrm­ar e plătit da Stat, plus diurna, iar comuniiîe eu prevă­­zi «le in budgete intra 6—800 lei anul». Pentru a el afla de neii acest` Co­ »3ÍOB9 prețul a ca Ia laș», s’a dispus o anchetare. Anchetele au stabilita, că casapii Pe lângă obostuelile lor, au da supor­tat șî d­iferite taxe, impusa de medi­­cul veterinar, și cari taxe ei sunt ne­voiți să se achite, contrari sunt la dis­poziția banului p­ap al splioărei dn­­erstului lege. Casapii au făcut declarații la Pre­fectura Județului, in prezenta D­res­­torului Prefecturei, Maior Crlsanu și Primar ral respectiv că pe lăngă ehan­­­celila ca au, trebue să plătească me­dicului veterinar o texă de 40 lei de fie­cara cap da vită, ca intră in aba­tor, piua 30 lei de vită hahamului pentru carnea cașir. Dar dacă nu i se achitau aceste ta­xa? OsBBp­i ea răspuns că nu se pu­­tea tăia nici o vită. Decretul Lega­ prevede „să nu ea vor tăia decât vi­tale asla 12 ani in sus“, ori neexis­­tănoi vite bătrâne, d-rar veterinar n’ar -ai fi dat voie să se taie. Cu a­cestă taxă, saăpeu de rigorile legei, putând fi scars sa și lașă afa­cerile. Cu rapoarte speciale, daci ar fu­tîla oascoUor ara fost înaintate Ministe­­rfilm­ da Interne și Domenii, arătăn­­du­se că medicul vi­terinar Cornoia­­nU, a mai avut de suferit anchete și matări din cauze modului său de pro­­bectare. Rezultat acestor rapoarte, Direcția Gen. a Serviciului Sanitar prin ord. Ho. 11320, dar ridicat d­lui medi­e va­­tarinar Cernoianu, dreptul de condn­­«sire a acestor abatoare, dăndu-se de­legația d lor medici veterinari Buzin­­chl și Ionesca. Tot după declarația Casapilor d-ral vet arinat Vernoianu, reușise cu su­sta­­nauî de mai sus, sa gi creiera ras ve­nit de Giros 16 mii Ioi Iraner, sau a­proape 200 000 îoi anual la aceste timpuri grele, e un fru­mos venit. Totuși gestul nu a lipan de sraodeptie, șăsi bietul om trebuia să aștepte un an epra a aduna acest venit. Fa­ptul că persoana marcante și șefi Iarerhicî, vor interveni in sanaa­­ra alisarea acestei panamale, vor do­vedi că venitul da 200 000 lei anual, suferea ma multa amputări. Bar asupra aosatei afaceri vom re­veni, oftai suntem informați că oa­meni influenți ai zilei fac­­ naveta ir­ita prefectura unde s’au lovit de in­transigența Prefectului de județ și București, unde desigur că se vor găsi tot găsească asemeni intransi­­genți. Reporter. S­I Grădina gi­psus CINEMA MODERN Astăzi la matineu și seara pentru pri­ma oară in Iași. Cel mai puternic fil­ an LUX! ARTA — SPLENDOARE LUX! Aventurile unei Americane Extracrdinară drama cu peripeții u­imritoare in 5 mari acte, in care ne redă firea exontică a femeii as­eri­­cana după romanul lui G. Adawi. In rolul principal grațioasa artistă italiană LINDA , PINI, In curând: „COI?ABIA KORTEI«

Next