Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)
1922-01-24 / nr. 267
y ANUL AL XXIX Bani Redacția IAȘI PIAȚA UNIREA Organ al partidului Democrat Dispoziții criticabile Cum era de așteptat, guvernul alcăteit de d. Ionel Brătianu a fost întâmpinat cu cea mai mare darmicie de celelalte partide. Se criticai cu violenta faptul ca d. Bruttiscu, nu numai ea n’a format «n cabinet de cotise, dar nici asocar unui al partidului lberat. Lipsesc de pe banca ministerială d nii Toma Stellen, Petre Micur, Victor Antonescu, Vasile Musir, Era. Antonisev, C. G. Ossesen și alți fruntași ai partidului liberal, spre a se isca tot onor debutant ea d-nii .trentehaș Florescu si Vasile Saiiu. Si spuse ca d. Al Constantinescu n’a intrat decot in ultimul moment in guvern. Ara pitea afirmi cat șeful partidului liberal a constituit un guvern... personal, bratieu’st. Bir actasti e o chestiune ce privește tselutiv partidul liberal. Noi, cari am considerat firească eoatit ce a a dat crize?, n’am primit cu ostilitate noul guvern, deși felul cara el «’* compus nu e de natura a provoca prea mult entuziasm, nici chiar printre liberali. In adevăr Viitorul, care ia materia de reclamă politică e meșter, nu găsește alt califestiv pentru guvern decât act Ia că • „scrie«*. Noi fam așteptat la lucru, spre a ne pronunța. Cu regret vedem insă cft primii lai pagi nu sunt tocmai norociși. Noul gavan a ansperdat aplicarea reformei fiscale in întregime. Această nu poate fi „ considerata decât ca o grosolanienoperii electorali, cari va avea rapercu stuie tsepra crediniai nostru in stiä’nätsts și asupra valutei. In privit?t* impozitului pe capital, convenim,' el n’a dovedit inaplicabil atât in Ungaria și italia, cât și la noi, unde a produs o*reluare panică și dosire a capitalurilor liquide. Ac?»stă măsură *• ioane, și guvernai T*ke Ioneică. Eu admitem insa sa sa suspende aplicarea celorlalte impozite, numai pentru cat in țară avem campanie electorală. In al doilea rând, guvernul Bratianu il intentiona sa consider viitoirele Corpuri Legiuitoare ca Adunare Națonală, adică Constituanți. Lasă ca aceasta e criticabil din punct de vedere constituțional, dar credem că guvernul e prea optimst, ciind comptenzfs pe două trecat in viitorul Parlament. Și apoi cu e «dursubit ca ra vizeire a Constiuției sft se facă de «n singur partid impotriva tuturor celorlalți. Ideile in materii constituțională «se d-lui Tiatilft Bratianu, teoriticianul partidului liberal, sunt cunoscute; •li an o evidisift coloratură reacționară. Tendința guvernatei de a stabili assgar noul așezămint constituțional al României se va lovi de rezistenta înverșunata a intregei opoziții, ceea ce vs dat un caracter și mai seat campaniei electorale. . Printre pumele preecte ale guvernului, se mai ananțat și contrastarea anii mari Împrumut in Americi, avind ca substrat concesionarea terenurilor petrolifere. Ca doi ani, de când partidul liberal era in opoziție, tema luptei lui politice se reducea la lozinca *Prin Bol înfiat“. Pro» brade« nistă nici nu voia sfrandă de sprijinul străinătății ia consolidarea noului stat român Șiscom, 1« putere fiind, partidul liberal rspescă tot ce a susținut cu atta violința in opoziție și face apel la concursul fîna?ci si el unuia din Aliii? noștri! Șe?era guvernului prea sa ’nerode in forțele sale și in capacetei și experiențe gimnasment&lle unor colaboratori ca doii Jean Jehas și Sasso. Vrea să facă stacruri mari, cu niște oameni cari sunt numai „«serioși“, cum spuse Viitorul. Ei bine, credem că la cercarea aceasta, a unui guvern da uoul singur, in grelele soapte jurări de astăzi, oroftt de „serioasa“ ar fi, n’are sorți de izbrodă. Declarațiile d-lui Take Ionescu Aseară au avut loc la clubul Democrat din Capitală întrunirea fruntașilor partidului. D- Take Ionescu luând cuvântul, a arătat care era porțiunea *î față de partdele din opozite, cum a venit la genern fi cărui fapt ce datorește actualul regim. Spune că partidul liberal a venit la putere in urma votului de neincredere pi care l au dat majorității parlamentare. Dizolvarea Camerelor se datorește numai majorităților. Dl lahelenesm a mulțumit partidului național ardelean pentru concursul dat și speră intr'o vaioare con1 ucrate cu dânșii. Muțumește d-lui Iorga, care »•«a dat de asemenea tot concursul. Dl. Take Ionescu a anunțat că in viitoarele alegeri va merge aicituri de oameni cari deși nu sunt înregimentați intr’un partid, totuși reprezintă o valoare insemnată In nici un cea nu va merge alături de cei cari i’au dat vot de blum In parlament. Fostul prim ministru a arehzat că, in viitoarea ședința de Mercuri după amiază la orei 6, se vor fixa mijloacele de luptă electorală și candidaturile Politica de prinepii Principiile politice conservatoare și democrate au fost și cuat: conservarea datinelor, obiceiurilor, părifiniul, forța publică, economia națională și desvolarea al, invet&măntul public cu propagarta in), raspletul legilor, etc. după litera și spiritul constitciei. Programe e poftite conservatoare și dmpcrate ia diferita date, cuprind in totul aceati principii Partidul conesivator și democrat, n’au avut și cu au înatns. Șîi economice publice fac pHvate’ prin ajutorul cărora că’și poată susție organisa lile și #1 &il propage principiile in pemanență fără presă proprie. Ca consadcță, in opos|la, mulți partiuani au trecut in alta partide, iar nuia, au sfat neutri, ii așteptare pă să la ivirea de situații prielnice. Politica de principii care apare fieii morale și mai alea materala și in adevăr marii patrioți, șefi și fruntași oosservatori și democrați, an fleet sacrificii, nici odată avere. Printre aceștia reamintim eol: Laeoar Ostsigc, Ifarobeha Coatache, Pake Protopopsaru, Eren Filipeacu, Mavrogheni, Garp Maioresen, N. Ginea, Brătășanu, Gauteouimo M și Cifra ții Sßhward, "general Fiorescu și Mana, Tanba Ionasso, Grealanu, și alții, sari a ti sacrifinat arata! $! produsul Branaîilor la interesul pabis Pavlică Biitășana și a amanetat moșiile la Paris după pascada la Bicarești spre a combate calomaniie dușmanilor pa lângă acasiliul,sapre a fi a susțina drepturile clusei naționale. Clentela partidelor politise aspirantă la buge t P osiasul gao^ielor in general, afară da »re exept*, este Agilrantul ie buget. Partid politieiuat la guvern neputând căpăta* sau s»ti*face pa toți, rămâne o pletora fi «tentă, el estemă a partidelor din nou formate, dar perida noi și a partidelor de opoziție. Stusția «aeasta explică restatul alegerilor generale in 1912, cărd la Iași Dintru Preiian, raprezentănd guvera&l Msiore«au ou colegiiie ei#"tra’agensitare și cultura « da atena, moța contra liberalilor și conservatorilor damoQfogi cartelati și reușesc sa cuaerea ana teste Biennale parlamentare cu exesple dar. Tot așa na explică, cum generalul Averesen cu popularitatea lui prinț » Țărani, a putut să'și reaciteze cadre gi fruntași cu ear« ș’ a suproviset partidul. In [ne cu oarecare excepții [așa na explică, chiar și alcătuirea partidului ȚarAn’st, a sărut formă poate să servească pentru viitor că i d«a viața, dtnsă va reuși al dobăndească un șef destoinic. Da observat că, ceea ce a’a petrecut cu poMtea basate pe colegiile apare, nu se mai poate repeta sub reglaul votului obștesc. E de sperat că : cotropita și moravurile politice că «e imeliorasa și probabilitatea ,guvernării unui singur partid să fie mutrean«L PVrue’e politiae ca să poată trăi, in naros în primii los da ni șefi de sloiale, da fruntași și cadra buna cu organisații da cireumsaripți'. Cu căt acestea vor fi mai bine recrutat, în atăt partidul va fi mai tere și vina varsat Colonel V. Dimitriu INFORMAȚII Eric sării au vândut chalograme de carne d* vacă, cu 7 și $ hi, cr na prețul cărnei o fi *a e de 5 iei. Poftând de admirarea comisia*nei intent* a e, casații ne arăm mei n» . cor hol, vor să înșele și să sim cu cm pub Icul, dept șî așa spionat pretutindeni. Dl. Ernest Th Antoniad?, firt portărel, ca numește portărel 1« tribunalei legi. Dl. Petru Grivalei, se numește ajutor de jndicător la judecătoria ocelclni Voinești din județul Iași. Marți 24 Ianuarie 1922 „Prințesa indepartată“ ( remieră). Prelucrată in vărsări de Mihai Codreanu după Edmond Rostand Direcțiunea școli de fete No. 8, „Petru Rășieni din loialitate, in mtmare intrigului comitet școlar, mulțumește călduros tuturor persoanelor ce au contribuit la stingerea grupului urmărit au representații pâ Uă sdr bte“ de le 28 Decembrie 1121 și snre i sporirea fondului acestei comitet Ma țumște aesmeni și d-lor artiști, cari an ateta mărinimia și- au dat moaanicul lor Rețeta serală e fest da 1142025 lai, din care sdbsăndure toate chelicelele ca taxi către stat garderobă, efigar, «te., ar?m»e profit netto sso lei, arma de lei 8610 (opt mii șase sute zece lei). D. P. Factuoaru p?eacl sal la Boi er r*ști, pantro a d< p«ce jurământul de Prefeti »1 jodfl lui Ibș I. - B— Marți 24 Ianuarie 1922 Noi numiri in București și Prefectura de județ a fodt azi o telegramă prin care se ianunță că Dl. Th. Marinescu a fost numit directorul general al Secretariatelor și personalului Ministerului de Interne. Represaotar a ei»ematografia de la sala Eliabeta dinșina de 29 Decembrie 1921, da tă tu beneficiul copilașilor săreaiei Godinei de er>prin Sărăria—Ținău“ a Societății Ortodoxă Națională ■ Fameile Române secția Iași, a produs aș«« da 2494 lei din cere s’au plătit 821 lei taxele către stat Comitetul Parohial „Buna Vestire“ Sf Haralambe al acestei societăți aduce cele mai vii mulțumiri și recunoștința iotilor următoarele filantrope și distinse parapene care iau ajutat a a imbraca complest și bina 22 copilași. Unii Adolf Teller și Arnold Geaner, proprietarii salai Eisabets, care a binevoit, cuprinși da duioș a feți de acești tinuți săraci, a se pune la diapoziție sala, film, lumină, musici, absolut gratuit, Onoratei Prese cere in totdeauna au multă bunătate sa vine un ajutor, Filantropulul domn Goldisi, d nalor Natalii G. Lateș, Pollxmia I Gavrilescu, Aspisia I. Burada, dr Uhrinovschi, Justin Adecc, Wachtel d. dr Apatokor, d Joia Paviy, d na și dr. B. Lshazar, Langvuautel, etc. D rele Marianne și Jenny Baldorici, d-na Maria Petrov, d na Gl’mansa Sadoveanu și selectului public, care a binevoit a lua parte ia această filantropică faptă. In anuG de 22 Februarie a. a, sa va judeca la înalta Gerte de Casația și Justiția, recursul flont ds d-na Elena Tereuziaou contra deciii ai Uninei de Apel din Iași, secția I, relativ• inserieret ea ca avocată. Vor pleda d-nii C. Stirdis, Valeria Bulgara și P. Sion. In vederea procesului pomeniitüor care incepe est in Crptală, 25 per» scene din Ieși, au foes «Uațe ca »aratora. Comitetul organizator al marelui bal mascat contimat de la soc de g m,naetă, sport și muzică a hotărăt ca sala de Tv, unde va fi bufetul, să fia splendid dtQora'a cu brad și becuri e’e.tripa deonrata Da cesmo ea a’a luat toate mäainil« ca batul din «eara de 23 Ianuarie, să intreze* toate balurile din acest caz* astăl. Guvernul italien prin intermediul ministrului plenipotențiar italian la București a trimis guvernubi remin invitația pentru participarea la conferința din Geneva. Procesul celor 2E6 de comuniști are loc irevocabil astăzi 23 Ianuarie, in ca’a cercului end-ofițerilor de rezervă din Str. 13 Septembrie ss Capitală. La alel'ereie de ipiirație de pe Istng si școala profesionelă, „General Miss”?soua din Str. Abisets No 5, ei execută urgent și cu mult gust ori se toaleta pentru serate cunți, baluri costumata, cum și diverse artele de lingerie bărbăteeană și femeiasoft, curățări naționate, scoarțe și perne, cu prețuri foarte moderate. Încercați, vă veți convinge. a — Eri a avut loc la „Sido’i* întrunirea socialistă organizată de deputatul Tamse, la cari au luat parte mai muți aderenți din Capitala, printre cari și d. Socor. Sala a fost fost foarte populară. După terminarea întrunirei, grație măsurilor luate de fostul prefect de pohv>d. Anibal Ciurea, manifestenții socialiști s’au imprăștiat in liniște pi la casele lor. Examenul de aptitudine și capacintata pentru funcțiunea de coitor de plasă ce va $ne la 25 ianuarie la București in localul Ministerului de Internet - a — - s -- ■— INSERȚII ȘI RECLAME 2 Ioi rândul Un număr vechiu \ Ica Ce se lucrează in uzineler germane acum ■»III» Triniaut spaoal al erarolui francez „Petit Parlafen“ in călătoria sa de anchetă economcă in deosebi oe-o fice la fostul imperiu german, oprindu-na la Sotcieu - «etate propriu eie industrială — dă relatări însemnate asupra constatărilor sale din care extragem armatorul rssum&t: Orașul se întinde in jurul fortăreței la confluența râului Havei cu Spreș și numără peste o sută de mii de locuitori. Inaințe și in timpul războiului, la Spanau era una mai importantă dinuzinala Statului german, care lucra pentru armată. Până in 1918 au fost ocupați in mină 75.000 lucrători astfel că ne putem inehipul de activitate ce defășura in folosul armatei! Actualmente sent «solo numai 10 000. Trecută sub administrația particulară a asparției „Deutsche Werke“ uzm« produse mașini agrișele, piese de automobile, mobile de fier și Inpeial lucrează la repararea materialului de căi ferate. Comisiunea interaliată are un diferend au direcțiunea fabricei in ehas» dunaa mașinilor da fabricat arme portative, dar unde pot fi fabricate, și puști de război, mitraliere și ple* toaie. Acum nu ae fabrică decât carabine Fiobert mici și puști de vânătoare cu două țevi. In altă parte al inelea fabrică motociclete, bieielete utilizate de bandegiști pantru sar mutilați in răsboi. O secțmna specială lucraisa lemnărie, mobile, uși, ferestre șî oaze întregi din lemn destul de solide și nu prea scumpe aari ar fi fost vorba să fie furnizate regiunilor din nordul Franței. In curțile mari erau in grămezi utile și florăre vechă și nouă sfărâmată din tuburile de tunuri, din obnr zatei plăgile de blindaj rămasa din răsboi Elevatoarele electrica alimentează cuptoarele uriașe cu nets material al morței para na preface In obiecte folositoare viețefi Lava de fier arzător se scurge din cuptor intr’un imens cazen iluminând grandios larga sală de unde ce revană spre mașini prin penaluri, materialul ce se preface in cilindrii de oțel cari in ruundul lor trec cublocanele mecanice cari le dă forma dorita. Urlă și geme întreaga clădire cu puternisele el mașini cari modelează materialul fabricând tanepotie, roți da locomotive călduri și tet to ui da piese industriale. Nic n’a mai rămas acolo din activitatea răsboinică de odinioară, cel puțin aceasta e Impresia pe care o are vizitatorul trăbătând atelierele zgomotoess. In timpul campaniei diferitele eeoțiuni ele imensei uzine erau astfel împărțite: 1. do&A turnătorii de tunari ; % cosft ateliere ds construcții do artilerie ; 8. fabrica da obuae; 4 fabrica de tunuri, mitraliere și pistoale mitraliere ; 5. fabrică de muniții pentru infanterie ; 6 pulberărie ; 7. laboratorul piroteahulo cu fabrica de rachete militare. Turnătoriile fabriaau tunuri de calibru pină la 210 t».; atelierele de construcții produceau tot materialul rasboinic in cantități manșe. Dar din care 14 600 meșini ca svea sine in 1919, au fost distrusa 5500 , 4190 au fost desfăcute, 700 au fost reținute de comisiunea de deal păgubli. Numai 4000 din mașinele de altă dată mai lucrează acum in atelierele vistula da aiariatul francezi Distisaul siariet se întreabă ea drept cuvftnt ce au devenit ceilalți uorători puși in disponibiltete prin tratatul de pace. Desarmarea mizerialui va fi adus ea și decernarea morală, sau războiul a rămas in sufletele celor cari sau și-au pus brațele in servigiul producției pașnice ? »Ist! problema ears preocupă pe