Făclia, octombrie-decembrie 1967 (Anul 21, nr. 6503-6580)

1967-10-14 / 6514. szám

Proletari di­n­­ cate țările, uniți-va­­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII — nr. 6514 * Simbătă 14 octombrie 1967 + 4 pagini 25 bani PE DRUMUL DEZVOLTĂRII MULTILATERALE A SOCIETĂȚII NOASTRE SOCIALISTE Un important pas in perfecționarea aparatului nostru de stat Conf. univ. Mircea STOICA Ca specialist în domeniul dreptului administrativ, am citit cu deosebit interes și satisfacție proiectul adoptat de Ple­nara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967: Principiile de bază cu privire la îmbunătățirea organizării administrativ­­teritoriale a României și sistematizarea localităților rurale. Studiind acest proiect, te impresionează seriozitatea și înalta competență cu care au fost abordate problemele care vizează perfecționarea organizării administrative a țării noastre. Din contextul acestui proiect, mă voi referi la unele as­pecte, care privesc viitoarea formă de organizare adminis­trativă a țării și organele de conducere a unităților adminis­trativ-teritoriale ale Republicii Socialiste România. Definiti­varea acestui proiect — așa cum se preconizează, la sfîrșitul anului 1968 — și elaborarea proiectelor de legi corespunză­toare, care vor fi supuse spre aprobare Marii Adunări Na­ționale, vor constitui un important pas înainte în drumul spre perfecționarea aparatului nostru­ de stat. Așa cum se arată în proiect, complexitatea crescîndă a vie­ții economice, sociale și culturale, volumul și diversitatea construcției socialiste fac necesară îmbunătățirea organizării administrative a României și perfecționarea formelor de con­ducere a unităților administrativ-teritoriale românești. Experiența practicii administrative a dovedit, într-adevăr,­ că actuala împărțire administrativă pe regiuni, raioane, ora­șe și comune nu mai este corespunzătoare etapei de dezvol­tare economică și socială în care se găsește în prezent țara noastră. In­terpunerea între organele centrale și unitățile de bază administrativ-teritoriale — comuna și orașul — a unor verigi intermediare a creat paralelism și suprapuneri care au îngreunat conducerea întregii activități administrative, și tot­(Continuare în pag. a lll-a) LUȘCĂ... De la copilul de grădiniță și pină în bătrînul ce-și sprijină anii în toiag, toți din Dumitra (Năsăud) îl știu pe Lușcă. I s-a dus vestea și-n satele dimpre­jur. De fapt Lușcă este o po­reclă. Numele adevărat al lui Lușcă este loan Coman. Este ăl mai mare peste cooperativa din Dumitra. Gestionar adică. Are Lușcă niște „metode“ de-a „servi“ de-ți vine să te crucești și nu alta. Face el ce face, dar zicala „De nu curge, pică“ la el se materializează zi de zi. De aici un leu, de din­colo altul, în­­cet-încet s-adu­­nă. Să te fereas­că Mercur să nu te afli în grațiile lui Lușcă. Te-ai lins pe bot. Poți să-ți iei adio de la mărfurile aflate în rafturi. Nu te servește Sușcă nici da­că faci pe titirezul. Vine într-o zi Onița Budele­­can la cooperativă. — Vreau un șorț din ăla verde. — Nu-ți-i pă ăsta roșu. Că mai am roșii și trebuie vîndu­­te. Nu-ți trebuie? Nu-i nimic. L­ a purta Ileana mea, da ver­de tot nu-ți dau... Dacă l-ai călcat cumva vreodată pe pușcă pe bătătu­ră, să fii sigur că nu te uită. Are o ținere de minte... Mar­toră îi cetățeana F. Maria. S-a dus într-o zi la cooperativă să cumpere celofan. Voia să pună niște compoturi și murături. A uitat însă că l-a repezit oda­tă pe Sușcă, spunîndu-i că de nu muncește ca lumea îl dă la ziar. Lușcă n-a uitat însă. — Am celofan. Da nu-ți dau. Nici ție și nici la runăta. Și dă-mă la ziar. Mare deger face pușcă a­­tunci cînd vine la cooperativă spirt denaturat. Marfă ceva mai rară. Nu-ți dă spirtul da­că nu cumperi ceva broșuri sau vreo carte. „Metoda“, de fapt, o folosește el și cu alte produse. Am ales spirtul de­naturat că ni l-a povestit unui care s-a fript. — Ii cer lui Sușcă o sticlă cu spirt sanitar. Asta face 14 lei, plus 1,40 lei sticla, mi-am zis. Ii dau 20 lei. Sușcă-mi în­tinde sticla și-o broșură. Dau să ies, dar nu știu ce-mi veni și mă uit pe spatele broșurii: 0,75 lei. Care va să zică 15,40 plus 0,75 = 16,15 lei. Socotea­lă simplă: 3,85 lei rest. N-apuc să-i zic de rest că Sușcă mă și repezi: — Ia mă gubalăule cartea. Ce dacă-i 0,75 lei. Asta face mai mult de 4 lei. Ia-o că rest tăt nu mai vezi. Și cel pățit chiar că n-a mai văzut res­tul. Pe scurt ăsta-i pușcă. Om care în micile lui pungășii fa­ce pe naivul. Tare am vrea să știm cât îl vor mai răbda cei de la Uniunea raională a cooperativelor de consum Nă­săud. Nu de asta dar cei din Dumitra s-au săturat de el peste cap... V. MORE­A I :RH4&Ttf­\ Unități administrativ­­teritoriale complexe, echilibrate Conf. dr. Teodor ONIȘOR Stadiul actual al desăvîrșirii construcției socialismului în țara noastră cere îmbunătățirea permanentă a sectoarelor mai importante de activitate. In cadrul acesta general de înnoire se integrează și proiectul Principiilor de bază cu privire la îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a Româ­niei și sistematizarea localităților rurale, supus recent discuției publice. Aceste două mari acțiuni, strîns legate între ele, reprezintă elemente componente ale politicii partidului de ridicare continuă a societății noastre pe trepte mereu mai înalte ale progresului și civilizației. In etapa actuală a dezvoltării social-economice a României, aplicînd creator principiul centralismului democratic, se sim­te nevoia unei legături directe între organele conducerii de partid și de stat cu unitățile de bază administrativ-teritoriale care sunt orașul și comuna. Actualele regiuni și raioane vor fi înlocuite cu județe, unități teritorial-administrative com­plexe din punct de vedere economic și social-cultural. Potrivit metodei pe care o promovează consecvent condu­cerea partidului și statului de a se sfătui cu masele l?&gt de cetățeni în problemele cele mai importante, și de data aceasta principiile de bază ale proiectului de care ne ocu­păm au fost supuse unei dezbateri largi, la care sînt chemați să participe nu numai specialiștii, ci toți oamenii muncii, aceasta pentru că acțiunea de îmbunătățire a împărțirii ad­ministrativ-teritoriale și de sistematizare a localităților ru­rale va avea consecințe actinei în viața tuturor localităților din țară. In acest scop, pentru definitivarea tuturor lucrări­lor legate de aceste îmbunătățiri, s-a lăsat un termen mai lung: sfîrșitul anului 1968. Pe baza principiilor adoptate, o comisie centrală de partid și de stat va efectua studii și va elabora propuneri concre­(Continuare în pag. a lll-a) CONDUCĂTORII DE PARTID SI DE STAT AU ASISTAT LA EXERCIȚII SI APUCAȚII MILITARE In zilele de 12 și 13 octombrie a.c., tovarășii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu- Mizil, Ilie Verdeț, Vasile Patilineț, împreună cu ministrul forțelor armate, general colonel Ion Ioniță, au asistat la exerciții și aplicații tactice cu trageri de luptă, executate de trupe ale diferitelor genuri de arme. Au participat, de asemenea, tovarășii Cor­nel Onescu, ministrul afacerilor interne, Con­stantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Marinescu, ministrul industriei con­strucțiilor de mașini, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, Ion Stănescu, președin­tele Consiliului Securității statului, adjuncții ministrului forțelor armate, generali și ofițeri superiori, reprezentanți ai organelor locale. Conducătorilor de partid și de stat le-a fost prezentată tehnica de luptă aflată în dotarea forțelor noastre armate, precum și realizările activității de cercetare și de inovații depuse de cadrele tehnice și inginerești din armată. După terminarea exercițiilor și aplicațiilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat pe participanți, relevînd calitățile organizatorice și de conducere ale comandanților, măiestria și iscusința trupelor în îndeplinirea misiuni­lor, calitățile tehnicii și armamentului și a urat tuturor soldaților, ofițerilor și generalilor noi succese în perfecționarea măiestriei lor militare. Pretutindeni, prin localitățile pe unde au trecut, conducătorilor de partid și de stat li s-a făcut o primire caldă și entuziastă din partea populației. Din frumusețile turistice ale patriei: peisaj pe Valea Iadului Fotografia: R, WAGNER 1 Noua secție de ardere a Fabricii de porțelan Cluj. Termotehnicianul Grigore Budușan la unul dintre tablourile de comandă Fotografia: K. NEGREA • ••••••••‡ RAID-ANCHETĂ Aveți în depozite necesarul de furaje? O problemă deosebit de im­portantă pentru­ toate coopera­tivele agricole este în această perioadă asigurarea necesaru­lui de furaje pentru animale pe timpul stabulației. De aceas­ta depinde într-o mare măsu­ră buna iernare și h­rănire a animalelor și obținerea unor producții ridicate în ferme. Ce ați întreprins pentru a avea în depozite necesarul de furaje de bună calitate? Răs­puns la această întrebare dăm în cele ce urmează. PLUSURI ȘI MINUSURI »Din., sondajul făcut de Con­siliul agricol raional Zălau re­iese că, global, necesarul de finuri este asigurat. In unele cooperative agricole, printre care și cele din Bălan, Pria, Meseșenii de Jos, Crișeni și Surduc sînt asigurate chiar și unele rezerve. In același timp, însă, pot fi întîlnite unități ale căror conduceri au neglijat a­­sigurarea furajelor necesare iernării animalelor. Este cazul cooperativelor agricole din Ro­­mânaș, Cizer, Dobrin și Jan. Acoperirea deficitului de nu­trețuri urmează să se facă cu suculente, dar și preocuparea în această direcție lasă mult de dorit în unele unități. Pe întreg raionul s-a realizat nu­mai o treime din planul de în­­silozări. In general, unitățile care și-au asigurat fînurile dis­pun și de cantități mai mari de nutrețuri însilozate, de exemplu, cele din Crișeni, A­­grij, Horoatul Crasnei și Ză­lau. In schimb, cooperatorii din Someș-Odorhei au însilozat pînă acum numai o treime din nutrețurile prevăzute în ba­lanța furajeră. Lucrările de însilozare a porumbului, cole­­telor și frunzelor de sfeclă de zahăr și a cocenilor se desfă­șoară în această unitate defec­tuos. Cooperatorii din Cuceu, Tihău, Dobrin și Românaș, pînă în zilele trecute, nici mă­car nu începuseră însilozările. CÎND SE VA TRECE EA FAPTE? Intr-o plenară a Uniunii ra­ionale Huedin a cooperativelor agricole, ținută la începutul lunii septembrie, s-a dezbătut problema asigurării furajelor și s-au stabilit măsurile : pen­tru acoperirea deficitului în unele unități.­­Președinții și specialiștii cooperativelor agri­cole, împreună cu conducerea S.M.T. Huedin, au întocmit­­-un grafic de lucru privind folosi­rea celor 21 combine de siloz și 45 de remorci. Dar pentru că nimeni nu a mai controlat N­­PANA (Continuare in pag. a lll-a) E vorb de consecvență... O sută plus douăzeci... Cele două cifre reprezintă numărul satelor ce vor fi electrificate pînă la sfîrșitul anului. Le-am notat așa cum mi-au comuni­cat tovarășii Savu Păian, ingi­nerul șef-adjunct al întreprin­derii regionale de electricitate Cluj, și Ispas Bîtea, tehnician la Secțiunea de gospodărie co­munală a Sfatului popular re­gional. Apoi mi s-a explicat: 100 de sate vor fi electrificate complet și puse sub tensiune; în 20 de sate vor fi terminate doar rețelele de joasă tensiune. Conectarea lor se amină pen­tru anul viitor, pînă la termi­narea liniilor de înaltă ten­siune. Ni se precizează că planul de electrificări rurale pentru anul 1967 va fi îndeplinit. Pî­nă în prezent, 50 de sate sînt complet electrificate, iar în 27 sînt terminate rețelele de joa­să tensiune. Acestea vor fi conectate la sistem după ce în­treprinderea „Electromontaj“ și întreprinderea regională de electricitate vor termina cele 5 axe... Așa se prezintă situația în momentul de față. Planul a­nual este îndeplinit în propor­ție de 64 la sută. Nu avem motive să punem la îndoială asigurările date de tovarășii de la I.R.E.C. și secția de gos­podărie comunală a Sfatului popular regional? O întrebare +­f+4-H-f+4-H-+Ff++-f++f++­+4-H-14 ELECTRIFICAREA RURALĂ însă ne permitem: De ce nu sunt electrificate 90 de sate a­­șa cum­ ar fi normal, la sfirși­­tul celui de-al treilea trimes­tru? Răspunsul este prompt: Ministerul Energiei Electrice nu și-a respectat promisiunile cu privire la finanțarea axelor. Au lipsit materiale, stîlpi, pie­se. In plus, o parte din sfatu­rile populare comunale și ra­ionale nu s-au îngrijit de a­­chitarea sumelor votate de ce­tățeni drept contribuție pentru electrificare. I.R.E.C.-ul și „E­­lectromontajul“ dispun de for­țe­ de capacități suficiente pentru executarea lucrărilor. Din lipsă de fonduri însă e­­chipele de muncitori au fost re­partizate la lucrări de altă na­tură. — Și acum? — Nici acum nu sunt asigu­rate fondurile. Promisiuni sînt: Pentru executarea liniilor de înaltă tensiune ar fi necesare 4 000 000 lei. Dispunem doar de 30 000 lei. Axele însă se e­­xecută, iar ministerul le va fi­nanța. Astfel, putem consi­dera că 50 la sută din satele regiunii, pînă la sfîrșitul anu­lui 1967, vor fi electrificate. Răspunsul tovarășului ingi­ner șef-adjunct Savu Păian es­te satisfăcător. I.R.E.G.-ul și „Electromontajul se vor a­­chita de obligațiile pe care și le-au asumat. Insă, dat fiind faptul că fiecare oră este pre­țioasă, Direcția regională de transporturi auto, S.M.T.-urile și sfaturile populare comunale să manifeste mai multă prom­ptitudine în efectuarea trans- A. VARGA (Continuare în pag. a lll-a) TRUFANDALELE DIN PRIMĂVARĂ... In unitățile agricole conti­nuă în aceste zile semănatul legumelor de primă apariție în primăvară. Au fost semă­nate și plantate cu spanac, salată, usturoi, ceapă, ridichi și cu alte verdețuri circa 3 500 ha. După cum apreciază di­recția generală de resort din Consiliul Superior al­­ Agri­culturii, cu toate că această suprafață depășește cu­ peste 700 ha realizările din aceeași perioadă a anului trecut, re­zultatele de pînă acum sînt sub nivelul posibilităților pe care le au unitățile agricole și al cerințelor de consum. Lu­crările sînt rămase în urmă îndeosebi în regiunile Iași, Brașov, Oltenia și Banat­, un­de în acest an cantitățile de legume de primă apariție n-au acoperit în suficientă măsură consumul. Intrucît pentru toamna a­­cestui an și primăvara viitoa­re se prevede cultivarea cu astfel de legume a unei supra­fețe de două ori mai mari de­, cu­ aceea realizată pentru acest an, se impune ca în toate re­giunile să fie intensificate lu­crările de semănat și plantat, existînd condiții deosebit­ de prielnice pentru ca să se obți­nă recolte mari. Potrivit reco­mandărilor specialiștilor, în­­sămînțarea întregii suprafețe prevăzute și încheierea con­tractelor trebuie să stea în centrul atenției unităților cul­tivatoare și a celor de valori­ficare a produselor legumicole. (Agerpres) Colocviul Constantin Brâncuși Vineri dimineața au început la Ateneul Român lucrările Colocviului „Constantin Brân­­cuși“, organizat de Comitetul de Stat pentru Cultură și Ar­tă și Uniunea Artiștilor Plas­tici, în colaborare cu Asociația Internațională a Criticilor de Artă (A.I.C.A.). Colocviul reu­nește numeroși specialiști din țară și de peste hotare, care vor dezbate, timp de trei zile, noile interpretări și explica­ții pe care opera sa le ridică prin originile ei folclorice, prin formele inedite și cu înalte semnificații, prin variatele in­fluențe pe care le-a exercitat în arta mondială, precum și al­te probleme legate de viața și creația „înnoitorului sculptu­­rii mondiale" — cum este de­numit Brâncuși de numeroși critici și istorici de autoritate. Marele interes pentru aceas­tă reuniune este relevat de prezența la colocviu a nume­roși specialiști reputați din do­meniile criticii, teoriei și isto­riei artei, sosiți din mai multe țări ale Europei și Americii. Sunt prezenți, de asemenea, a­­tașați culturali și de presă ai misiunilor diplomatice acre­ditați la București, ziariști ro­mâni și corespondenți ai pre­sei­­ de peste hotare. Deschizînd ședința, în nu­­­mele comisiei de organizare a colocviului, acad. Ion Jalea, președintele Uniunii artiștilor plastici, a spus, printre altele: Sculptura brâncușiană a de­venit de mult un bun spiritual al întregii umanități. In continuare, a luat cuvîn­­tul Pompiliu Macovei, preșe­dintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, care evo­­cînd puternica și originala per­sonalitate a omului și artistu­lui Brâncuși,­­ a spus, printre altele: Organizarea manifes­tărilor închinate lui S. Brân­cuși este expresia voinței­ po­porului român de a aduce o contribuție creatoare la dez­voltarea pașnică și îmbogățirea gîndirii umane, la prețuirea marilor artiști, care aparțin prin valoarea lor întregii om­e­­niri, la înțelegere și prietenie, către care tind aspirațiile cele mai nobile ale artiștilor, ale tuturor popoarelor din lume. Astăzi — a subliniat asad. G. Oprescu — cînd opera lui a cunoscut succesul și răspîndi­­rea binemeritate, sînt mai mult ca oricînd convins că el stă la începutul unei noi faze a sculpturii. A luat apoi cuvîntul dr. Jacques Lassaigne, președinte­le Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. Marele sculptor a trăit mult timp printre noi, a subliniat vorbi­­torul. El rămîne însă un fiu al poporului român, și tocmai pentru a-l cunoaște mai bine , vom face un pelerinaj, spre­­ satul țărănesc de unde a țîșnit personalitatea sa legendară, precum și creația-i nemuritoa­re. El și-a plătit datoria față de patrie, avînd spre toamna vieții ocazia rară oferită unui artist de a-și realiza cele mai nobile aspirații prin înălțarea unor opere monumentale, pe măsura poporului său. Criticul de artă Dan Hăulica a prezentat apoi o comunicare despre opera lui Brâncuși, în care a analizat creația mare­lui geniu al sculpturii moder­ne, care îl situează pe artistul român pe un loc central in rîndurile marilor sculptori ai veacului nostru, conferindu-i un caracter de clasicism de mare universalitate. După ședința de deschidere a colocviului, orchestra simfo­nică a radioteleviziunii a pre­zentat, un concert omagial. Lucrările colocviului se vor desfășura în continuare, astăzi și duminică, la sala mică a Palatului Republicii. (Agerpres) IDE MERGEM • Duminică, la Negreni, raionul Huedin, localnicii, dar și alți locuitori ai Apu­senilor, vor participa la ves­titul tîrg de toamnă — pri­lej, astăzi, nu numai de schimburi comerciale, ci și de pasionantă întrecere ar­tistică și îndemînare artiza­nală, în cadrul unui adevă­rat festival artistic și al u­­nei expoziții etnografice ad-hoc. • TURISM. De la O.N.T. ni se comunică o informa­ție importantă pentru iubi­torii de turism: de la 15 octombrie 1967 la 15 aprilie 1968 se reduce tariful trans­portului cu autocarele. Pen­tru a doua jumătate a a­­cestei luni sunt planificate cîteva excursii pe trasee cu­noscute din regiune și Tran­silvania: Tg. Mureș, Munte­le Băișoara, Someșul Rece, Cheile Turzii, Baia Mare, Si­biu, Ghețarul Scărișoara, La­cul Roșu — Bicaz — Bor­­sec­­— Sovata. Dintre ex­ M­ și MN­? cursiile mai lungi: Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Cluj — Oltenia — Argeș, Cluj — Timișoara, Cluj — Mediaș — Tușnad — Bran — Sibiu, Circuit maramure­șean, 3 zile pe Dunăre cu motonava Oltenița. In afara obișnuitelor excursii la Bel­grad și Debrețin, anunțăm turiștilor două noi trasee: Vatra Dornei — Voroneț — Sucevița — Putna — Cer­năuți (cu autocarul, 19 — 23 noiembrie) și Cluj — Bu­dapesta (19 — 21 noiembrie). Pentru vizitarea expoziției sovietice de la București se organizează 4 excursii — cu trenul și autocarul. Iubitorii de muzică ușoară vor putea viziona spectacolele cunoscu­tului cî­ntăreț Enrico Ma­cias, pentru care se organi­zează excursii în perioada 24—29 octombrie. în înche­iere, o știre pentru elevii din regiune: la cerere se orga­nizează excursii cu autocarul pentru vizitarea orașului Cluj și vizionarea unor spec­tacole clujene.

Next