Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-07-15 / 7365. szám

Organizare exemplară pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei Ing. loan MUREȘAN, director al Direcției agricole Județene Cluj Unitățile agricole din Județul nostru au de recoltat în perioada care urmează cerealele păioase de pe o suprafață de 65.000 hectare. Concomitent cu aceasta, aceeași atenție reclamă executarea arăturilor de vară și insămințarea a cel puțin 12.600 hectare cu culturi duble furajere, a căror producție va trebui să contribuie la compensarea pierderilor cauzate de inundații și la asigurarea nutrețurilor necesare animalelor. Multiplele lucrări agricole ce se cer a fi executate intr-un termen scurt, reclamă multă pricepere în a mobiliza și organiza toate forțele și mijloacele de lucru, acționîndu-se cu foarte multă operativitate și eficiență în fiecare unitate în vederea efectuării la timp a lucrărilor de recoltare și a celorlalte munci agricole de vară. Acest lucru se poate asigura numai printr-o organizare perfectă, pe baza unor programe de lucru judicios întocmite, în care să fie precizate sarcinile fiecărui om angrenat în această mare bătălie. Pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei este necesar ca specialiștii și conducerile unităților agricole să întocmească programe de lucru în cele mai mici amănunte, pe două variante: timp favorabil recoltărilor și timp nefavorabil, astfel ca nimic să nu poată stînjeni începerea la timp și buna desfășurare a lucrărilor de seceriș. In această importantă bătălie, o contribuție de seamă trebuie să o aducă întreprinderile de mecanizare a agriculturii,care dispun de un însemnat parc de tractoare, combine și prese de balotat paie asigurind recoltarea mecanizată a unor însemnate suprafețe cu cereale păioase, într-un interval de timp cît mai scurt. Pentru ca randamentul celor 862 de combine de cereale păioase, 234 prese de balotat paie și 660 batoze, cu care sînt dotate întreprinderile de mecanizare a agriculturii, să fie cît mai ridicat, este necesară o colaborare cît mai strînsă între întreprinderile de mecanizare a agriculturii și cooperativele agricole. Intre inginerul șef al cooperativelor agricole și șefii secțiilor de mecanizare să existe în toată această perioadă o unitate perfectă de acțiune, urmînd ca, de comun acord, să întocmească graficele de activitate pentru fiecare formație de lucru, pentru fiecare tractorist în parte. Fiecare inginer șef trebuie să știe exact parcelele care se vor recolta mecanizat și va organiza munca pe fiecare tarla astfel încît combinele să fie utilizate cu maximum de randament. In acest scop se vor lua măsuri din timp pentru amenajarea drumurilor de acces a combinelor, în funcție de producția medie a tarlalei și lungimea acestora, fixîndu-se punctele de descărcare a sacilor pentru a se evita stagnările. Din experiența întreprinderilor agricole de stat s-a dovedit eficacitatea metodei, de lucru în flux continuu, prin executarea concomitentă, pe aceeași suprafață, a întregului ciclu de lucrări: recoltat, balotat, arat sau discuit și însămînțare imediată. Această metodă de lucru va trebui extinsă în toate unitățile agricole. Pentru o cît mai judicioasă utilizare a combinelor este necesar ca acestea să lucreze, pe cît posibil, grupate, sub supravegherea permanentă a specialiștilor cooperativelor agricole și ale întreprinderilor agricole de stat. De asemenea, se impune să se asigure o permanentă asistență tehnică prin echiparea unui număr corespunzător de ateliere mobile pentru remedierea rapidă a defecțiunilor din timpul campaniei de recoltare. Să nu se scape din vedere faptul că în acest an coacerea cerealelor se prezintă neuniformă. De aceea, pe lingă măsurile organizatorice ce se cer a fi luate pentru strîngerea la timpul optim a recoltei, este necesar să se asigure condiții de uscare a boabelor, prin aerisirea lor pe arii și platforme, sau cînd se recoltează cantități mai mari, prin uscarea artificială, folosindu-se uscătoarele din bazele de recepție. Strîngerea unei cantități cît mai mari de paie și pleavă constituie, de asemenea, o problemă care trebuie să se bucure de toată atenția. De aceea trebuiesc luate măsuri pentru utilizarea cu întreaga capacitate a preselor de balotat, concomitent cu lucrările de recoltare. In situația cînd nu se lucrează cu presele, combinele vor trebui adaptate cu colectoare sau alte mijloace de strîngere a paielor. Arderea paielor sau introducerea lor sub brazdă este interzisă, permițîndu-se numai aprinderea miriștilor, lanurilor atacate de fuzarioză, acest lucru făcîndu-se însă prin luarea tuturor măsurilor de precauție de prevenire a incendiilor. O deosebită grijă va trebui să se acorde în fiecare unitate asigurării spațiilor de depozitare a recoltei, precum și livrării cantităților datorate statului, organizîndu-se transportul direct din lan la bazele de recepție. O sarcină de cea mai mare răspundere o constituie și asigurarea semințelor în fiecare unitate. In acest scop, în următoarele zile, în toate unitățile agricole vor fi stabilite suprafețele destinate pentru sămînță, fie din loturile semincere, fie din cultura mare, alegîndu-se lanurile care se prezintă corespunzătoare acestui scop. Loturile semincere sau suprafețele din cultura mare rezervate pentru sămînță vor fi supravegheate permanent de inginerul șef din unitate, luîndu-se măsuri pentru purificarea lor, recoltarea separată și la maturitate deplină, condiționarea semințelor și depozitarea lor în spații bine aerisite, fiind controlate permanent pentru a nu-și pierde germinația prin încingere sau mucegăire. In condițiile specifice din acest an, cu umiditate execesivă, în multe unități s-au semnalat cazuri frecvente de atacuri de furanioză în lanurile de grîu. De aceea se impune a se ține o legătură permanentă cu laboratorul de controlul semințelor pentru a se cunoaște energia germinativă a semințelor și a se lua măsurile necesare pentru înlocuirea cantităților necorespunzătoare. Pentru același motiv se impune ca în fiecare unitate agricolă să se rețină în plus o rezervă de sămînță de minimum 50% peste cantitatea necesară însămînțărilor. Predarea cerealelor la bazele de recepție, în cel mai (Continuare în pag. all-a) Combina Ci gata de start, la C.A.P. Mihai Viteazul PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-ViI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.CR. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI Nr. 7365 Miercuri 15 iulie 1970 4 pagini 30 bani JURNAL INDUSTRIAL Prezent și perspectivă Combinatul alimentar, deși a suferit o pierdere de 12 milioane lei la producție, datorită calamităților, a încheiat semestrul I cu planul îndeplinit. Cu excepția sectorului carne, toate unitățile aparținătoare Combinatului și-au îndeplinit sarcinile de plan. In aceste zile, pentru satisfacerea cerințelor de sezon ale populației, accentul principal se pune pe mărirea producției de băuturi răcoritoare, bere, înghețată etc. In timp ce unitățile in funcțiune își concentrează eforturile spre îndeplinirea sarcinilor de producție, spre satisfacerea în cele mai bune condițiuni a cerințelor și exigențelor populației, conducerea Combinatului elaborează cu minuțiozitate programul de perspectivă și planul de dezvoltare a unităților. Fiecare sector este sau va fi lărgit, modernizat, raționalizat Pentru asigurarea preluării laptelui în cele mai bune condițiuni, Combinatul alimentar a elaborat un plan de organizare a unei rețele moderne de preluare, dotate cu clădiri, aparataje și instrumente adecvate. Aceste centre, făcînd parte integrantă din planul de dezvoltare a localităților rurale, vor fi construite și înzestrate în colaborare cu cetățenii și organele din localitățile respective. Comuna Vaida Cămăraș, de pildă, și-a comunicat intenția de a construi localul centrului. Potrivit proiectului, județul va fi împînzit cu 120 asemenea centre; 8 din acestea vor fi construite în săptămînile care urmează. Intrucît recenta Hotărîre a C.C. al P.C.R. cu privire la stimularea creșterii animalelor și sporirea producției în sectorul zootehnic a început să-și producă efectul. Combinatul alimentar se consideră obligat a asigura condiții optime de preluare și prelucrare superioară a acestor produse. Printre altele, se vor reorganiza centrele de achiziții, amplasîndu-le în locuri mai potrivite, se construiesc unități de îngrășare a mieilor și numeroase maternități pentru scroafe. Totodată se extind rețelele de sacrificare a animalelor și de prelucrare a cărnii, a laptelui, de fabricare a unor sortimente mult căutate ca brînză Năsal, înghețată, bere, vinuri și alte băuturi din fructe, conserve de fructe și legume etc. Potrivit programului amintit, care în bună parte se realizează din fonduri de mică mecanizare, producția Combinatului alimentar Cluj, în cursul cincinalului următor, se va dubla. 67 inovații aplicate in 6 luni De aproximativ un an, salariații cabinetului tehnic al Uzinei Tehnofrig nu au răgaz. Inovatorii, prezintă zilnic propuneri, depun dosare, cer consultații. Din cauza numărului mare de propuneri, pînă la sfîrșitul anului trecut nu au putut fi soluționate 76 dosare. Pe măsură ce propunerile restante au fost rezolvate — 46 din ele au și fost aplicate — inovatorii au depus alte 44 de dosare. Din acestea, 21 au fost acceptate și aplicate. Efectul inovațiilor aplicate, numai în acest an, va fi de 350 000 lei economii. Cîteva din soluțiile tehnice ale inovatorilor sînt deosebit de interesante. Inginerul Ion Costin, care de mult studiază componența liniei tehnologice de îmbuteliat — unul din cele mai complicate produse ale uzinei a reușit să simplifice tabloul de comandă al instalației. Reducînd din aparataj 12 repere, el scade cheltuielile de fabricare a unei astfel de instalații cu 570 lei. Este mult apreciată și inițiativa maistrului Iuliu Vraniai, care a înlocuit procedeul de fabricare a cuțitelor pentru mașinile de tocat came tip MATO®A — matrițare la loc de decupare din tablă de oțel. Atenția inovatorilor se extinde și asupra reducerii consumului de metal. Nicolae Vida, șeful secției debitare, de pildă, a elaborat un procedeu de croire a pieselor necesare instalației de zdrobire a strugurilor, prin care reduce consumul de metal anual cu 36 000 lei. Este de menționat că metalul folosit la instalația de zdrobire a strugurilor provine din import (A. Bodor). IN ACEST NUMĂR: • CARNET PLASTIC • COMISIILE PE PROBLEME, SPRIJIN DE NĂDEJDE ÎN ACTIVITATEA COMITETULUI DE PARTID • SPORT • DIALOG ESTIVAL PE O TEMA ACTUALA: A.C.R. • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ Combinatul textil Cluj. Secția a II-a stofe elastice Vizita președintelui Republicii Africa Centrală, general Jean Bedel Bokassa Trimișii Agerpres, Mircea S. Ionescu și Nicolae Crețu, transmit: In cea de-a patra zi a vizitei în țara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoțesc, precum și Manea Mănescu, vicepreședinte ale Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin țară. Oaspeții sunt însoțiți de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locotenent Constantin Popa, adjunct al șefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerar**lui — orașul Pitești. Pe platforma unde se află amplasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum și una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeții din Republica Africa Centrală sînt întîmpinați de Gheorghe Năstase, președintele Consiliului popular județean Argeș, de primarul municipiului Pitești, Alexandru Popescu, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcțiune la sfîrșitul anului trecut, însoțiți de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrul industriei petrolului, și de Victor Nica, directorul general al rafinăriei, oaspeții vizitează principalele instalații. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extracție, prefracționare și hidrofinare a benzinei, se dau explicații în legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici in etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii — complexul de cracare catalitică, ale cărei instalații vor contribui la valorificarea superioară a bogățiilor petrolifere argeșene. Străbătând apoi centrul Piteștiului, oaspeții ajung in zona industrială din partea de nord a orașului. Se vizitează Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, unde oaspeții iau cunoștință de procesele tehnologice în mare parte mecanizate și automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale județului este transformat în garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase și alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziției permanente a combinatului. Are loc aici o discuție asupra posibilităților de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnului, acesta fiind o mare bogăție de care dispune tînărul stat din centrul continentului african. Produsele Combinatului piteștean sînt cunoscute în peste 100 de țări ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteștiului se face un scurt popas, la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producție in vara trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteștene, președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. Apoi, străbătând pitorească șosea națională Cîmpulung- Rucăr-Bran, oaspeții s-au îndreptat, în cursul aceleiași zile, spre Brașov. Termenele de punere în funcțiune se apropie. Să le respectăm Acum cînd vorbim despre crearea condițiilor de activitate în 1971, este imposibil să nu ne gîndim la investițiile care se află la curs de înfăptuire în anul curent. Sporurile de producție pe care contăm, progresele social-culturale în toate domeniile sunt întemeiate pe ceea ce construim acum și în lunile următoare. De aceea, cele câteva considerații asupra desfășurării activității în acest domeniu trebuie privite nu ca un simplu bilanț, ci drept o contribuție la asigurarea îndeplinirii integrale a programului de investiții. Am încheiat un semestru bogat în evenimente care ne permit să desprindem concluzii valabile pentru viitor. Planul anual de investiții pe județ a fost îndeplinit în proporție de 45,5 la sută, iar cel de construcții și montaje în proporție de 49,3 la sută. Cu toate greutățile cauzate de intemperii, inundații și consecințele acestora asupra ritmicității în aprovizionare, în lunile scurse din acest an s-a lucrat pe șantiere mai mult ca în aceeași perioadă a anului trecut, iar din planul anual s-a realizat cu 2 la sută mai mult ca în primul semestru 1969. Este semnificativ că întreprinderile de construcții și montaje, cu excepția Electromontajului, I.C.C.F. și I.C.T.-ului — mai solicitate în refacterea efectelor inundațiilor — au realizat mai mult decât jumătate din planul lor anual (aproximativ 51 la sută). Prima concluzie: potențialul întreprinderilor de construcții și montaje — luînd în considerare depășirea planului aferent și golurile cauzate de în investiții intemperii, aprovizionare etc. — este superior prevederilor planului. Din punct de vedere al execuției deci, înfăptuirea obiectivelor programate pentru anul 1970 și a lucrărilor pregătitoare pentru anul următor, este asigurată. Aceasta însă constituie numai o parte a condițiilor necesare îndeplinirii integrale a planului anual de investiții. In cursul semestrului I, în domeniul despre care vorbim, au persistat lacune ce au determinat nerespectarea termenelor de punere în funcțiune a unor capacități și obiective, neatingerea stadiilor planificate în grafice ale mai multor lucrări, frînarea ritmului de muncă pe șantiere ș.am.d. Prima deficiență importantă a activității în ansamblu este ritmul extrem de scăzut al activității din trimestrul I, fenomen foarte mult discutat, dar nerezolvat încă. Restanța din trimestrul I a fost atît de mare încât în a doua jumătate a semestrului (deși s-a realizat 26,4 la sută din planul anual de investiții și 28,7 la sută din planul anual de construcții și montaje) nu a putut fi recuperată. Din nou sintem nevoiți a reveni la o deficiență veche și e foarte mult discutată, tărăgănarea începerii lucrărilor din cauza insuficientei pregătiri a condițiilor. In semestrul I, conform graficelor de execuție, trebuiau atacate 14 lucrări noi. Câteva din ele au putut fi începute cu întârziere. Două din ele însă au trebuit să fie amânate din cauză că organele de resort au restituit documentațiile pentru completarea (extinderea secției abrazivi pe suporți a uzinei Carbochim) și nerezolvarea unor lucrări pregătitoare care condiționează deschiderea finanțărilor (P.T.T.R.-Turda). Această deficiență, la care s-au adăugat, pe parcurs, altele, au zădărnicit punerea în funcțiune, la termenele stabilite, a unor capacități de producție și obiective importante, printre care se numără o stație pilot pentru substanțe nemetalifere, centrala telefonică automată din Cluj (intrată în funcțiune doar parțial) etc. Gheorghe POTOLEA, directorul sucursalei județene Cluj a Băncii de investiții (Continuare in pag. a llla) Ca toate ruinele și cetatea de la Bologa e învăluită în enigmatic. Mai mult decit altele, aceasta însă se încadrează mai deplin în peisajul local, se ascunde în vegetație, nu se erijează într-o inexpugnabilă dominanță. E mai mult loc de pîndă, ascuns, camuflat, de unde se vede prin frunziș dușmanul ce se apropie. La ruine am admirat însă și altceva: calmul, siguranța, liniștea implacabilă, răbdarea cu care vegetația pune stăpînire pe ziduri, pe turnuri, pe metereze. Ceea ce altădată era o amenințare, devine un motiv de pictură, de visare, o fantezie de verde și brun. Printr-o spărtură de zid am privit, cuprins de o ușoară nostalgie, valea inundată de un verde sănătos, mai întunecat în pădurile de pe margini, mai proaspăt, mai pastel, pe luncă. Pe sub sălcii, pe sub arini, pe drumul bolovănos am mers în susul văii. Apele se rostogoleau voinicește, cu zarvă mare. La o curmătură am părăsit valea și am ieșit pe o colină deschisă. Printre mesteceni rari am ietras într-o grădină de flori, o exuberanță de fantezie, de culori. Cele mai frumoase, mai de frunte erau margaretele. Ca într-o galaxie de flori ele străluceau mai tare, mai în față, mai curioase. Am cules ăe ici, de colo, așa în mers, un braț de margarete. Le-am strîns la piept cu tandrețe și fiecare mă privea cu mirare, parcă pentru așa ceva erau făcute. Copile, răsfățate ! Purifyiău-le cu grijă ca să nu le strivesc, admiram cu tot mai mult entuziasm frumusețea lor. Mi-am amintit de dascălii mei vitr-ale naturii. E chiar așa! Margaretele sunt o operă de artă, o formulă, o manieră căutată de milenii. Două cercuri — unul alb în afară, unul galben înăuntru. Cel dinafară relaxat, din franjuri, cel dinăuntru condensat, concentrat. Efectul artistic este uluitor. Dar formula este și științifică și tehnică. Intr-un spațiu mic, într-o ordine perfectă, în realitate s-au strîns multe, multe flori mărunte. Or fi știind oamenii cînd întreabă margaretele ca pe un oracol, cîtă frumusețe savantă ascund? Cînd le văd pe tulpinele subțiri, dar tari, îmi amintesc de fetele de la Făgăraș, cînd ies duminica gătite, cu pălărie mare de paie, cu fundă roșie și cu mijlocul cuprins de un brîu negru, strîns pînă la sufocare. Din mers — tovarășul meu de drum, căutătorul de flori rare nu avea ochi pentru cele „banale“ — am văzut mulțime de flori, o sărbătoare colorată în cinstea unei zile frumoase de vară. Dar n-am putut să nu mă opresc la un mănunchi de... margarete. Erau însă altele, galbene, numai galbene. Păreau acoperite cu pudră de aur și cele două cercuri magice se distingeau doar prin nuanță. Le-am găsit de o eleganță distinsă. Deci o altă savantă inteligență, încîntătoare formulă pentru aceeași problemă. Să fim egoiști și să spunem că de dragul nostru. Am ajuns la Rogojel. Peste tot, cît vezi cu ochii, numai case răzlețe, fiecare la distanță mare, dar nu atît ca să nu se mai vadă. In tindă, la badea Grigore, pădurarul, se făceau planuri. Ne-a primit ca pe niște prieteni. Doar am văzut zîmbetul fugit pînă la crețurile ochilor. Și-apoi clondirul cu horincă. Căutătorul de flori rare se informa amănunțit. Mai e zăpadă acolo sus? S-a prăvălit stînca peste jgheabul morții? Or fi răsărit florile acelea? Și tot așa... Altfel cum să cucerim acest Everest poetic? Iuliu BARBAT Poiana margaretelor V • Uzina mecanică din Sibiu a realizat o nouă presă automată de 16 tone forță destinată utilării întreprinderilor constructoare de mașini. • La Bogota s-a deschis cea de-a VIII-a ediție a Târgului internațional ce se organizează în capitala columbiană. Participă 42 de țări, printre care și România. In spațiul rezervat țării noastre expun o gamă variată de produse întreprinderile de comerț exterior „Autotractor“, „Mașinexport“, „Chimimport“, „Conservexport“, „Romagricola“ și „Icomcecoop“. Pavilionul României se bucură de o deosebită apreciere din partea vizitatorilor. • Marți a avut loc cea de-a 24-a ședință de lucru a convorbirilor dintre delegațiile Uniunii Sovietice și Statelor Unite asupra limitării cursei înarmărilor strategice. Discuțiile, care au durat 60 de minute, s-au purtat în localul Ambasadei americane din Viena. • Grupul țărilor africane membre ale Organizației Națiunilor Unite au hotărît să ceară convocarea de urgență a Consiliului de Securitate pentru a examina situația din Republica Sud-Africană. • Un comunicat oficial publicat la Londra anunță că ministrul afacerilor externe al Marii Britanii, Alec Douglas Home, va sosi miercuri la Paris într-o vizită oficială de două zile. In cadrul acestei vizite, prima de la numirea sa în acest post, vor fi discutate, o serie de probleme actuale ale situației internaționale, candidatura Angliei la Piața comună și relațiile bilaterale. • Reprezentanta iugoslavă Ljupka Dimitrovska, care a interpretat melodia „Adio“, a cîștigat premiul întîi al Olimpiadei cîntecului de la Atena. Premiul al doilea a fost acordat cîntăreței braziliene Eva pentru bucata „Teletema“, iar premiul al treilea a revenit lui Jim Mancei (S.U.A.) pentru „Pot să-ți dau lumea“.