Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-08-04 / 7382. szám
PROLETARI DIN TOATE EXIHIEV ONIficu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL F.C.R. ȘI AJ POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI — NR. 7382 Marți 4 august 1970 4 pagini 30 bani CONSILIULUI ELEMENTE DE SIGURANTA PE BANCUL DE PROBA : ■ ■ ■ [UNK] ■ , vf.^- i aI fr în două uzine clujene — Sdetalul roșu și Armătura — ce aplică de cîteva luni programele experimentale de îmbunătățire a calității produselor, programe elaborate din inițiativa Comitetului județean de partid, pe baza Legii privind asigurarea și controlul calității produselor. Avînd în vedere importanța deosebită a prevederilor acestei legi și faptul că de la 1 iulie ea a intrat în vigoare, am dorit că cunoaștem care este stadiul transpunerii în viață a măsurilor preconizate, cum s-au adaptat organele C.T.C. la noul cadru organizatoric, care sunt rezultatele experimentării și, firesc, concluziile care se desprind pentru ca în viitor saltul calitativ să devină o coordonată de fapt, constantă, în toate întreprinderile. Acțiunea în sine are multe puncte de reper. Programele au obiective sigure, prevăd măsuri bine delimitate și fiecare cu scop precis. Bineînțeles că, în 2—3 luni, chiar dacă există o preocupare și o tenacitate deosebită din partea organelor responsabile, succesele nu pot fi evidente în același grad la toate secțiile, fiind vorba totuși de o acțiune cu multe ramificații, calitatea în sine presupunînd un cumul de ordonări, coordonări și condiționări — începînd cu procurarea sau crearea materiei prime și terminînd cu modul de conservare și ambalare a unui produs, neomițînd, firește, fazele fabricației. La Metalul roșu, am avut interlocutor și ghid pe ing. IOSIF PARDI, șeful serviciului C.T.C., omul care mi-a făcut impresia că este: maistru, șef de echipă, șef de secție, șeful aprovizionării etc. La el veneau muncitori, ingineri, șefi de echipe, maiștri, și el trebuia să știe tot, să îndrume, să răspundă despre cutare sau cutare piesă, materiale, echipă, lot de produse, ansamble și mașini gata de expediat. Poate și faptul că biroul serviciului C.T.C. este în interiorul atelierului de prelucrări mecanice să-i ofere acest rol, fiind omul care cunoaște aproape tot, dar înainte de toate cunoaște multă meserie, fapt ce-i atrage pe oameni, le inspiră încredere, îl stimează și-l apreciază în mod deosebit. — Cu ce s-a inceput, tovarășe inginer Pardi, transpunerea în fapt a programului privind îmbunătățirea calității? — In primul rînd, cu re-analizarea activității sectorului C.T.C. și, în cadrul reorganizării lui, cu o nouă repartizare a controlorilor pe sectoare, în funcție de pregătirea lor profesională, și de necesitățile producției. In ateliere, la recomandarea maiștrilor și a noastră, s-au fixat inițial 15 puncte de autocontrol la locurile unde sunt muncitori cu înaltă calificare, care fac recepția tuturor fazelor, nemaifiiind necesar controlul interfazic al organului C.T.C. Paralel, am organizat (și funcționează bine) în locurile cheie pe fluxul tehnologic filtrele de verificare prin sondaj, menite să preîntâmpine strecurarea pieselor defecte. Și această operație o fac tot muncitori cu înaltă calificare. — In ce secții ați organizat și ce rezultatte s-au obținut? — Deocamdată nu în toate, ci numai la modelărie, turnătoria neferoaselor, la câteva grupuri de mașini unelte (strunguri, freze, rectificatoare), în secția tricoteze, la prelucrarea fronturilor etc. Vorbind de rezultate, acestea sunt, în general, bune și în unele locuri foarte bune. —■ In programul experimental sunt prevăzute funcționarea cercurilor de calitate și organizarea cursurilor de inițiere pe specialități. In ce stadiu se află acestea și ce eficiență au? — Noi trebuie să fim exemplu pentru alte uzine și avem în vedere acest lucru în tot ceea ce facem. Sunt create și funcționează 10 cercuri de calitate; cursurile de inițiere le-am organizat după specificul specialității oamenilor, însă nu limitate strict la specialitate, ci în strînsă legătură cu sectorul ce-l deservește sau de care e deservit. Se urmărește o completare, so îmbogățire a cunoștințelor, pentru ca fiecare să-și cunoască cit mai bine atribuțiile, să cîștige în operativitate și să știe ce să solicite și ce să ofere. De exemplu, cu personalul de la aprovizionare s-a avut în vedere cunoașterea caracteristicilor mașinilor și pieselor ce urmează să fie executate în uzina noastră, pentru a ști ce materiale, oțeluri etc. să procure, ce înlocuitori pot aduce, în cazul negăsirii celor indicate în proiect, pentru ca deplasarea lor să nu fie Sirvan, iar Costel STEFANESCU Continuare în pag.aull-a) lm CAUTATU APORTUL TRANSPORTULUI UZINAL La Industria sîrmei, cele 128 de electrocare și electrostivuitoare aduc un randament maxim la buna desfășurare a transportului intern. Acest fapt este rezuitatuil preocupărilor din partea colectivului de muncă al atelierului de întreținare a electrocarelor, în frunte cu maistrul Dorel Boaru. Oamenii din acest atelier au reușit, prin reducerea substanțială a timpului afectat staționărilor planificate (reparații mijlocii și curente), prin schimbarea operativă a bateriilor și intervențiile prompte la defectele ivite în exploatare, să prelungească durata de funcționare a parcului de autovehicule în medie cu 5 200 ore pe lună, față de prevederi. Astfel, transportul uzinal aduce o contribuție de preț la menținerea unui ritm de lucru optim în secțiile productive, pe calea aprovizionării cu materii prime și materiale, a alimentării cursive a locurilor de muncă, a degajării spațiilor tehnologice etc., lucru care se reflectă, în ultimă instanță, în scăderea cheltuielilor de fabricație în sectoarele pe care le deservesc. C. V. Sloment de muncă la Fabrica de produse cosmetice — CM IN ACEST NUMĂR: 1 PAG. II: 1 EXPOZIȚIA VASILE POP SILAGHI AMENDA—FOILETON PAG. HI: > PE DRUMUL PERFECȚIONĂRII CONTINUE A MUNCII DE PARTID -SPORTUL ÎNSEAMNA PASIUNE ȘI TOTALA DĂRUIRE PAG. IV: • TELEGRAME EXTERNE I* ZIUA MARINEI o impresionantă demonstrație a vigoarei marinei românești Jalon intre jaloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoarea consacrată oamenilor mării. Zi-simbol, ca multe altele, moment în care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a militarilor din forțele navale, a constructorilor de nave. În această zi, toate navele militare și civile au arborat însemne de zile mari — Marele pavoaz — iar prin programe artistice, prin întreceri sportive și jocuri pline de fantezie și umor, marinarii au umplut de clocot și farmec porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc și muncesc pe întinsul apelor a cunoscut însă farmec și strălucire aparte la Mangalia, cadrul devenit tradițional pentru celebrarea Zilei Marinei. încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate în avanport, masivul dig interpus între bazinul de acostare și largul mării au dobîndit ambianța sărbătorească a marilor festivități. Pe catarguri flutură, în adierea brizei marine, mii și mii de stegulețe multicolore. Vasul-comandant, bogat drapat în tricoloruri și drapele purpurii purtînd stema și inițialele Partidului Comunist Român, așteaptă, ancorat la chei, ca pe puntea sa să urce oaspeți de seamă. La sărbătoare participă tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. Participă, de asemenea, alți conducători de partid și de stat, demnitari ai țării, oaspeți de peste hotare, atașați navali ai numeroase state.* Este o atmosferă de așteptare, în același timp și calmă și febrilă. Pe străzile Mangaliei. Pe faleza orașului, în balcoanele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă și către bazinul avanportului, mii și mii de localnici, turiști români și străini aflați în vacanță pe însoritul nostru litoral, țărani veniți din satele împrejmuitoare, așteaptă începerea festivităților. Este în această masivă prezență umană, constatată plenar și pe întreg parcursul drumului, viu exprimată dorința, bucuria de a-l vedea și saluta pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cărui tonifiantă prezență în mijlocul maselor este totdeauna prilej de mișcătoare manifestare a unității indestructibile dintre partid și popor. La festivitățile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitați de onoare Mitia Ribicici, președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Eugeniusz Szyr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveția, Adalberto Mimicei, membru al Direcțiunii P.C. Italian, Karl Heinz Notzel, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Gustavo Espimosa Montesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. Peruvian, secretar general al Confederației generale a oamenilor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului Laburist din Marea Britanie, James Stewart, membrul al Comitetului Executiv Național și al Secretariatului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut drumul de la Neptun, tînăra și cocheta stațiune Neptun, din constelația Mangalia Nord, mașinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta avanpostului, urmînd coama digului, printre ziduri de trupuri bronzate și explodînd de sănătate și voie bună. Trecerea prin mulțime a mașinii deschise în carc se află tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și tovarășul Emil Bodnaraș este însoțită de vii aplauze, de urale îndelungate. Se scandează în cor numele conducătorului partidului, alăturîndu-se ca o indisolubilă legătură a conducătorului cu partidul, ca un simbol al unei organice simbioze, cele trei atit de cunoscute și tot pe atît de simbolice inițiale : „P. C. R.“. In întîmpinarea tovarășului, Nicolae Ceaușescu vine generalul-locotenent Ion Coman, adjunct al Ministrului forțelor armate. Vice-amiralul inginer Grigore Marteș, comandantul marinei militare, dă raportul.* Comandantul suprem al Forțețelor Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece apoi în revistă compania de onoare, urcă pe puntea vasului coman(Continuare în pag. a IV-a) ba C.A.P. Metod se recoltează ultimele suprafețe cu griu LUCRĂRI LA ZI: TRANSPORTUL FURAJELOR DE PE CÂMP Pentru a putea asigura animalelor o bună hrănire și îngrijire pe timpul iernii, cooperativele agricole de producție din județ au repartizat pentru a fi cultivate cu furaje importante suprafețe de teren. In cele mai multe unități, imediat după cosire și uscare, trifoiul, lucerna, borceagul, finul natural etc., au fost transportate de pe cîmp și depozitate în clăi în apropierea grajdurilor de animale. Așa au procedat cooperativele agricole din Cîmpia Turzii, Viișoara, Iacobeni, Soporul de Cîmpie și altele, care au transportat și depozitat pînă la ora actuală întreaga cantittate de furaje ce a fost recoltată. Dar, străbătînd hotarele județului, se poate constata că, într-un mare număr de cooperative agricole, deși aceste furaje au fost recoltate și adunate în căpițe, transportul acestora de pe cîmp încă nu s-a făcut. Cantități mari de furaje sînt expuse în acest fel deprecierii calitative, iar întîrzierea eliberării terenului duce la scăderea producției rezultată din coaja următoare la trifoi și lucernă și de o tavă de pe suprafețele cu fînuri naturale. La cooperativa agricolă de producție din Florești, mai trebuia transportat pînă la sfîrșitul săptămînii trecute finul natural de pe o suprafață de 200 ha, la cea din Săvădisla nu era transportată nici o căpiță din finul natural recoltat, iar cea din Gilău mai avea, de asemenea, de transportat importante cantități de furaje de pe cîmp. In hotarul cooperativelor agricole de producție din Mociu, Căianu, Bunești și altele se găsesc în cîmp importante cantități de furaje de trifoi și fîn natural, care trebuie transportate și depozitate în șire la fermele de animale ale acestora. Cum se prezintă, din acest punct de vedere, situația în alte unități? Faptele dovedesc că lucrîndu-se intens, cu toate forțele disponibile pentru a se încheia recoltatul griului cit mai grabnic posibil, în acele unități în care există o bună organizare a muncii, se poate executa concomitent cu seceratul și transportatul de pe cîmp a furajelor. — Cea mai mare parte a atelajelor de care dispunem — ne-a relatat zilele trecute tov. Constantin Vesa, președintele C.A.P. Cîțcău — o folosim la transportul la arii a griului recoltat manual, dar totodată, cu un număr de atelaje cu tracțiune animală din cele 42 de care dispunem, transportăm finul de pe câmp. Pînă acum noi am transportat în întregime trifoiul recoltat la coasa I de pe cele 85 de hectare și, de asemenea, lucerna recoltată de la coasa I și a II-a de pe 25 hectare. Un mare număr de cooperatori lucrează la recoltatul și transportul finului natural. Și la această cooperativă, lucrările vor trebui grăbite, deoarece, din cele 205 hectare finețe naturale, pînă la sfârșitul săptămînii trecute, nu erau cosite decit 167 hectare, întreaga cantitate de fîn va trebui transportată într-un timp cit mai scurt, pentru a se putea asigura o recoltă corespunzătoare de o tavă de pe aceste suprafețe. In numeroase alte cooperative agricole nu s-a încheiat încă recoltatul fînețelor naturale și mai există, de asemenea, importante cantități de trifoi și alte foraje de transportat. La C. A.P. Livada, după cum ne-a relatat inginerul șef al unității, mai sunt de cosit încă 60 de hectare de fîn naisu- V. CALUGARU (Continuare în pag. a lll-a) Plecarea președintelui Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Ribicici Președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Ribicici, împreună cu soția, care la invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizită neoficială în țara noastră In zilele de 30 iulie—2 august, a plecat duminică spre patrie; în cursul șederii sale în România, oaspetele iugoslav a fost primit de tovarășul Nicolae Ceaușescu,secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și a avut convorbiri cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer. Primirea și convorbirile, în cadrul cărora s-a subliniat dorința comună de a dezvolta și adânci în continuare relațiile de prietenie dintre cele două țări și s-a făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme internaționale de interes comun, s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Vechi Executive Federale a asistat la sărbătorirea Zilei marinei, organizată la Mangalia. ... Oaspetele a participat, de asemenea, la o partidă de vânătoare în județul Timiș și * a vizitat litoralul românesc. La plecare, pe aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța, președintele Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici, și soția sa au fost salutați de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, precum și de Petre Ionescu, președintele Consiliului popular al județului Constanța, și alte persoane oficiale. v ★ în aceeași zi, președintele Vecei Executive Federale a Republicii Socialiste Iugoslavia, împreună cu soția, a sosit la Belgrad. (Agerpres) În legătură cu concursul „Pacea și progresul - aspirații permanente ale umanității" Concursul „Pacea și progresul — aspirații permanente ale umanității“ organizat de Comitetul Național pentru Apărarea Păcii din Republica Socialistă România își prelungește termenul de depunere a buletinelor completate de către concurenți cu o lună, adică la 31 august în loc de 31 iulie — dată prevăzută inițial. Concursul, după cum s-a anunțat, este dotat cu premii. — un CEC cu valoarea unui autoturism „Dacia“ 1300, televizoare, mașini de cusut electrice, aparate de radio cu tranzistori, excursii „Turul României“, ceasuri de mină „Poliot“, stilouri „Hero“. BOBILNA 70 Ne curge prin vene istoria ca un fluid miraculos (fără el am fi mult mai săraci) și știm să-l păstrăm și să-i creștem, vom fi în fiecare zi mai bogați pentru că ne facem singuri istoria, acest fluid prin care ne înălțăm mereu. Iată-ne sus (poate mai mult de 4 000) privind spre margini de zări de pe platoulsimbol Bobîlna (intrat cu propria noastră istorie în sînge) știind că soarele acestei duminici — trecute alaltăieri — își va revărsa mereu lumina peste umerii noștri maturi. Din părinți în părinți și din ei în copii, gestul răzvrătiților oprimați de la 1437 a trecut pînă la noi, frecînd înțelese voința și crezul unui întreg popor, de a fi liber și stăpîn pe destinul său. Nu știm sta plecați, încercările, toate s-au dovedit inutile, de aceea ne place, din cînd în cînd, împreunați în locuri simbolice, să mai repetăm și altora acest adevăr. Eram atît de frumoși, cei patru mii, și mai bine, de oameni urcați pe Bobîlna — așa cum urcăm tradițional în fiecare an privind mori,memorie vii păstrată în piatră) și, alături, în desfășurare montajul literar lal Casei municipale de cultură din Dej), oferindu-ne o imagine a pildei eroismului celor de care vom fi demni întotdeauna — răsculați împotriva nedreptății și asupririi. Vîrsta — mai mare sau mai mică — nu ne-a împiedicat să mergem pînă sus. Era în noi dorința mai tare ca anii și purtam în suflet suplețea tinereții; dorul românesc prin concept și semnificații!) devenise voință de participare la viață ca și la aniversările marilor ei momente. Și nu ne-a părut rău de efortul drumului: am simțit aici clocotul istoriei ce-o făurim urmărind pe scenă artiști amatori din Cluj, Aghireș, Gherla sau Dej, ne-a revenit în gînd trecutul, reconfortîndu-ne hotărârea de a continua zidul început de înaintași (cum vom continua să urcăm spre platoul-simbol de unde vom privi către margini de zări), am repetat cuvintele poetului: „La trecutu-i falnic, falnic viitor și ne-am întors mai dîrji să convertim viitorul în prezentul continuu, pășind înțelepți spre un destin picure ni-1 facem singuri, sub călăuza comunistmului. G. ZETU Moment din montajul literar prezentat de Casa municipală de cultură din Dej