Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-10-14 / 7442. szám

PRounii­om TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI—Nr. 7442 Miercuri 14 octombrie 1970 4 pagini 30 bani .......... A EDITORIAL O. N. U. 25: PACE, MN­, PROGRES stăzi, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Uni­te se întrunește la New York în sesiune jubiliară. Este a 25-a sesiune care marchează un sfert de veac al exis­tenței O.N.U. Sesiunea „marei decade“ se desfășoară în prezența a numeroși șefi de state și guverne, a unor personalități proemi­nente pe plan mondial și urmărește o nouă consacrare a princi­piilor Cartei prin declarații autorizate într-un cadru solemn de încredere a popoarelor lumii. Creat în momente de adîncă me­ditație asupra destinelor omenirii , la 26 iunie 1945, se sem­nează la San Francisco, iar la 24 octombrie intră în vigoare Carta Organizației Națiunilor Unite — forul internațional atît de familiar nouă astăzi s-a transformat într-o înaltă tribună de dezbatere și deliberare pentru realizarea coexistenței pașnice în­tre popoare, că singura alternativă a apărării umanității de un conflict termonuclear, O.N.U. și-a căutat vocația în promova­rea cooperării internaționale, menținerea păcii, asigurarea egali­tății în drepturi între națiuni, promovarea prieteniei și colabo­rării dintre popoare. P­ornind de la ideea că O.N.U. trebuie să afirme consec­vent și constructiv personalitatea suverană a fiecărei națiuni, animată de dorința constructivă de a soluționa problemele în care se confruntă comunitatea internațio­nală, folosind căile și mijloacele propice eficacității, organizația mondială a demonstrat convingător că pot fi atinse țelurile su­preme ale omenirii, apărarea păcii și securității popoarelor. Din acest punct de vedere și din foarte multe altele, jubileul mar­chează solidaritatea organizației, capacitatea ei de a promova pe un teren fertil dialogul realist între state, aptitudinea de a favo­riza colaborarea și cooperarea economică, tehnico-științifică și culturală între națiunile lumii. Ț­ara noastră a devenit membră a O.N.U. în anul 1955. în 15 ani, România a participat laborios la activitatea organizației și a instituțiilor sale specializate cu nu­meroase și bogate contribuții originale, inițiative, pro­puneri, acțiuni menite să ducă la soluționarea problemelor inter­naționale. Străduințele României au generat de multe ori acte politice de răsunător ecou internațional, rezultate din politica sa externă principială și consecventă, de total atașament față de țelurile și principiile O.N.U. în cea de-a XII-a sesiune, delegația română aborda necesitatea elaborării unei „Declarații de principii ale cooperării economice internaționale“, cea de-a XIV-a sesiune adoptă, la inițiativa României, rezoluția „Posibilități de coopera­re în materie de dezvoltare a industriei petroliere în țările în curs de dezvoltare“; în 1965 se finalizează o nouă propunere românească: „Acțiuni pe plan regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate între state europene cu sisteme so­­cial-politice diferite“. în aceeași sesiune țara noastră a mai pro­pus și rezoluțiile: „Punerea în valoare și utilizarea resurselor umane“ și „Declarația cu privire la promovarea în rîndurile ti­neretului a idealurilor de pace, respect reciproc și înțelegere în­tre popoare". în 1968, România propunea rezoluția „Cooperarea internațională pentru folosirea computerelor și tehnicilor de calcul în scopul dezvoltării“, iar la actuala sesiune, delegația noastră a cerut înscrierea pe ordinea de zi a următoarelor punc­te: „Rolul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiu­nilor și necesitatea întăririi cooperării economice și tehnico­­științifice între state" și „Consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale profund dăunătoare asupra păcii și securității". D­e un viu interes și o largă aprobare s-au bucurat toate propunerile și inițiativele românești tocmai pentru că respectă neabătut principiile legalității și eticii interna­ționale, dreptul fiecărei națiuni de a-și făuri singură des­tinul și a decide asupra căii de dezvoltare economică, socială și politică. Datorită realismului său constructiv, lucidității și fer­mității, politica externă a României și-a cucerit un răsunător prestigiu. Acest prestigiu s-a manifestat prin alegerea ministru­lui afacerilor externe român, Corneliu Mănescu, în funcția de președinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale O.N.U., prin desemnarea unor reprezentanți români ca vicepre­ședinți ai unor sesiuni sau în alte funcții de răspundere în O.N.U. sau organismele sale specializate. (Continuare în pag. a lll-a) COMENTATOR I Drumul multora dintre medicamente la Terapia Tîrgul Internațional București Confruntare­a unor mari realizări tehnice S-a deschis Tîrgul Interna­țional București '70, aflat la prima sa ediție. Prin el Româ­nia devine pentru prima dată gazdă a unei astfel de con­fruntări tehnice internaționa­le de mare anvergură; prin el, România are posibilitatea de a prezenta tot ceea ce a realizat mai important în ul­timii ani în procesul indus­trializării socialiste, în pri­mul rînd în construcția de mașini; prin el se creează condiții deosebit de favorabile pentru încheierea de noi tran­zacții între întreprinderile ro­mânești de comerț exterior și firme străine. Este, în fine, un nou prilej de confruntare a produselor noastre cu cele realizate în alte țări, un pri­lej de cunoaștere mai concre­tă a realizărilor din princi­palele țări în construcția de mașini și în cea electroteh­nică. Alături de România, care, în calitate de gazdă, are cea mai mare reprezentare, la pri­ma ediție a Tîrgului Interna­țional București, deschis în Complexul expozițional din apropierea „Casei­ Scînteii“, participă alte 26 de țări, cu economie dezvoltată, în afară de participările na­ționale oficiale, Tîrgul găzdu­iește și exponate prezentate de 80 de firme din 30 de țări. în total, la această primă edi­ție a Tîrgului Internațional București sunt prezente, prin exponate, 720 firme dintre ce­le mai reprezentative din in­dustria mondială, în pavilionul central din Complexul expozițional întîl­­nim exponate din Belgia, Cu­ba, Japonia, România și Sue­dia, precum și a numeroaselor firme cu standuri aparte, în­soțiți de directorul pavilionu­lui japonez, vizităm standurile firmelor nipone. După cum de altfel ne-am așteptat, domi­nante sînt noi produse ale in­dustriei electronice concepute după cele mai noi cuceriri ale tehnicii mondiale. Sunt pre­zente aparate industriale și de laborator de mare sensibilita­te, televizoare portative de mici dimensiuni etc. Pe palierul inferior ne atrag atenția inițialele I.B.M. Este reprezentanța renumitei firme nord-americane constructoare de calculatoare și alte echi­­son GOIA (Continuare în pag. a lll-a) accent pe... CERTITUDINI ••• „Doamne, ce bine e să ai certitudini!“, exclama cîndva un poet, și versul lui deve­nea un fel de lozincă pentru mulți, chiar dintre cei care nu pr­ea citesc poezie. Nu era nimic fals, nimic inventat în exclamația lui. Nu știu care va fi fost prima noastră certitudine. Știu doar că, de cînd ceața istoriei s-a rărit și am în­ceput să avem știri despre cei care ne-au precedat, o­­mul, fie atenian fie moldo­vean din Țara de Sus, fie brit, a căutat și­ a găsit una, două, zece certitudini. în fond, sîntem pe pămînt fiin­țele cele mai nobile, și de aceea poate căutăm un echi­valent al rădăcinilor copacu­lui, în această așa-numită certitudine. In mare, într-o viață de om, există, să zicem, una sau zece mari certitudini, ni­mic, pentru fiecare zi ne gă­sim cite una, două sau zece, pentru că altfel ne-ar bate vîntul dintr-o parte într-alta și am păți rușinea care li se întîmplă frunzelor toamna, de a fi dezmoșteniți de tot ce avem mai bun și — de ce nu? — mai cert. în nenumărate cărți sci­ence-fiction se imaginează lumi, teritorii, în care forța de gravitație este nulă. Gam știm cu tot­ ce se întîmplă acolo cu temerarii, imagi­nari sau reali, dacă ne gîn­­dim la ultimele (și primele, de fapt) plimbări ale tereș­trilor pe Lună. Ei, bine, o lume fără certitudini s-ar risipi la cel mai mic gest, așa cum — într-un spațiu fără forță de gravitație — un mic gest te proiectează cine știe unde. Certitudinea ar fi, deci, forța noastră de gravi­tație, care ne ține pe toți în mijlocul noțiunii de om. Auzi de atîtea ori, la oame­nii cei mai diferiți, uneori chiar neoameni, această pro­poziție „doar sîntem oa­meni...“ Doar sîntem oa­meni și avem nevoie de ceva sigur, în primul rînd, de știrea că sîntem oameni și nu frunze și nu urși și nu... și așa mai departe. Văd, cu toate acestea, zil­nic, tineri sau mai vîrstnici, rătăciți, dezorientați și știu că este efectul unei lipse a­­cute de certitudini. Și nu de cele minime, biologice, pe care le au, pe semne, și fia­rele pădurii, ci de certitu­dinea majoră a prezenței lor într-o anumită lume, într-un anumit timp, certitudine ca­re, singură este în măsură să orienteze biografia unui om. Probabil, confund certi­tudinea cu idealul, probabil o confund cu reperele (pe care fiecare ni le stabilim), dar nu e mai puțin adevărat că, realmente, aceste trei noțiuni pe care le-am enun­țat aici se cam întîlnesc, se polenizează reciproc și din întîlnirea lor, din această — am zis — polenizare, ne naș­­tem noi oamenii, mai oameni decit fără, mai cetățeni ai unei anumite țări și unei a­­numite comunități, cetățeni ai unei anumite idei, ai unui anumit — și numai acela — ideal. „Doamne, ce bine e să ai certitudinii“, spunea poetul și după el fiecare, mai ști­ind, mai neștiind unii de alții. Un automobil fără bară de direcție, fără frînă, egal o catastrofă. Un om fără cer­titudini nu e egal cu ace­lași lucru? Nicolae PRELIPCEANU Concursul de poezie „Octavian Goga” Revenim cu o precizare la concursul de poezie „Octavian Goga", organizat de Comitetul județean Cluj al U.T.C. Festivitatea de­cernării premiilor și spec­tacolul comemorativ vor a­­vea loc la muzeul „Octa­vian Goga" din Ciucea în ziua de 25 octombrie 1970. Creațiile pentru concurs pot fi trimise pe adresa Comitetului județean Cluj al U.T.C., Piața Libertății 31, pînă la data de 18 oc­tombrie 1970. DIN ȚARĂ Noutățile litoralului pentru sezonul estival 1971 Pe măsură ce afluența turistică­­ de pe litoralul românesc a scăzut, s-a intensificat activitatea constructorilor, pentru a pu­tea oferi noutăți oaspeților și în viitorul sezon estival. Alte ho­teluri și mini-hoteluri, vile, restaurante, cluburi, baruri, braserii, piscine, grădinițe de copii și terenuri de sport au început să se contureze pe șantierele de construcții din Mamaia, Eforie Nord și Eforie Sud. Două hoteluri, un modern restaurant în satul de vacanță „Zodiac", bar, club, piscină, mai multe grădinițe de co­pii și terenuri de sport vor completa stațiunea Jupiter, iar în cea mai tînără stațiune de aici — Venus — se construiesc patru restaurante — pensiune și unul cu autoservire, piscină cu săli de medicină sportivă, bar de zi, jocuri distractive etc. Surpriza vii­torului sezon o constituie însă apariția pe harta turistică a li­toralului a două noi stațiuni: Saturn și Olimp, care vor adăuga potențialului turistic din zona Mangaliei circa 5 000 de locuri în hoteluri, vile și căsuțe încadrate de numeroase unități de de­servire și distracție. In total, capacitatea de găzduire a litoralu­lui se va mări anul viitor cu peste 9 000 de locuri și numeroase unități pentru deservirea, agrementul și distracția oaspeților. (Agerpres) MEDALII DE AUR PENTRU AUTOTURISMELE ROMÂNEȘTI Reprezentanți ai juriului internațional al Raliului ele­ganței, desfășurat la începutul acestei toamne pe litoralul ro­mânesc al Mării Negre, au în­­mînat, cu prilejul unei festi­vități care a avut loc la Uzi­nele de autoturisme din Pi­tești, medaliile de aur cuce­rite de automobilele de tipul „Dacia 1100“ și „Dacia­ 1300" la această competiție. Auto­mobilele românești s-au situat la egalitate de punctaje cu „Ford Capri“, „Ford 2000 GT“, „Fiat 128“ și „Citroen TS 21“. (Agerpres). Sunt apetisante chiar și pentru cei care le produc aceste sor­timente de gelouri. Dovada? „Degustarea" pe care o face, zîmbind, muncitoarea din fotografia realizată la Combina­tul alimentar din Cluj LA C.A.P. UNIREA —TURDA ȘI TURDA NOUĂ: MĂSURI URGENTE PENTRU ÎNCADRAREA­­ SEMĂNATULUI ÎN EPOCA OPTIMĂ însâmînțatul la epoca optimă constituie una din cerințele de bază care asigură producții spo­rite de grîu în anul viitor. în cooperativele agricole de pro­ducție în care munca este temei­nic organizată și se depun e­­forturile cuvenite din partea mecanizatorilor și cooperatori­lor, realizările din grafice con­stituie o garanție că însămînța­tul grîului și orzului de toamnă va putea fi încheiat pînă la 20 octombrie. Cu totul nesatisfăcător este însă stadiul executării însamîn­­țării cerealelor păioase de toam­nă într-o serie de cooperative agricole din județ, care prezintă serioase rămîneri în urmă față de perioada de timp în care ne găsim. Deși filele de calendar ne arată că s-a scurs mai bine de jumătate din epoca optimă de fnsămînțare, la cooperativele a­­gricole Unirea­ Turda și Turda Nouă au fost însămînțate pînă la începutul acestei săptămîni cîte 130 de hectare din 370, res­pectiv 460 hectare planificate pentru a fi cultivate cu grîu și orz de toamnă. Cum explică rămînerile în ur­mă consiliile de conducere ale acestor cooperative? — Dacă am avea un număr mai mare de mijloace mecani­zate, respectiv de tractoare, am putea să recuperăm rămînerile în urmă și să încheiem însă­­mîntatul pînă la data de 20 oc­tombrie­­— ne spunea tov. Va­sile Iurian, președintele coope­rativei agricole Unirea­ Turda. La ora actuală s-au aglomerat însă o serie de lucrări, cărora trebuie să le facă față cele 13 tractoare pe care le avem: la semănat, discuit, împrăștiat în­grășăminte chimice, dislocat sfe­clă de zahăr, tasat siloz, scos cartofi, tăvălugit și arat... Din această listă lungă de lu­crări ce se execută, rezultă că forțele mecanizate sînt mult dispersate. Consiliul de condu­cere al cooperativei nu putea să organizeze oare mai bine mun­ca, astfel ca recoltatul cartofi­lor și al sfeclei de zahăr să fie încheiate la ora actuală? „Sîntem întîrziați cu însămîn­­țările *— ne mai spunea preșe­dintele C.A.P. — și datorită faptului că, în cursul săptămînii trecute, mai multe zile la rînd am folosit 4 tractoare la trans­portul îngrășămintelor naturale pentru fertilizarea unor suprafe­țe ce urmează să fie însămînța­­te cu grîu". Fără îndoială, aceas­tă lucrare trebuia făcută din timp, pentru a nu se crea greu­tăți la executarea însămînțări­­lor. Tot la această unitate, mai trebuie transportată, în zilele următoare, sfecla de zahăr re­coltată de pe o suprafață de 34 hectare. Cu actualele mijloace de transport cu care se lucrea­ză — 5 autocamioane de la I.T.A. — transportul sfeclei de zahăr de pe această suprafață, prevăzută a fi însămînțată cu grîu, se va putea încheia pește­ră de zile. Și la cooperativa agricolă Turda Nouă au fost invocate, de către tov. Cornel Mureșan, președintele C.A.P., „cauze“ care nu pot justifica rămînerile în urmă la însămințat. — Porumbul de pe suprafe­țele care urmează să le însă­­mînțăm cu grîu, datorită condi­țiilor specifice din acest an, a intrat în faza de coacere mai tîrziu... Dar din cele 460 de hectare, numai pe 146 se seamănă grîu după porumb... De ce se întîr­­z­ie însămînțatul griului pe cele 334 de hectare care au fost cultivate cu trifoi, mazăre, borceag, car­tofi etc.? La brigada I, de exem­plu, semănatul griului nici n-a început, deși numai 17 hectare din 124 sînt ocupate cu po­rumb, iar restul suprafețelor au fost cultivate cu cartofi, sfeclă de zahăr, leguminoase etc. Stadiul de executare a însă­­mînțărilor la aceste unități tre­buie să constituie obiectul unei analize temeinice din partea consiliului de conducere și spe­cialiștilor acestor unități. Sub în­drumarea organizațiilor de partid, ar trebui găsite cele mai corespunzătoare soluții pentru intensificarea ritmului la însă­­mînțat. Trebuie să se ia măsuri pentru mobilizarea tuturor for­țelor în scopul eliberării terenu­rilor ocupate cu porumb sau al­te plante premergătoare, iar tractoarele să fie folosite intens, de dimineața pînă seara tîrziu, la executarea lucrărilor de pre­gătire a patului germinativ și la însămînțat, astfel ca rămîne­rile în urmă să fie recuperate și sa se încheie această lucrare ,în epoca­ optimă. Victor CALUGARU I La culesul porumbului. Й • • ■ După cum anunță agen­ția China Nouă, guvernele Re­publicii Populare Chineze și Canadei au dat publicității un comunicat comun cu privire la recunoașterea reciprocă și sta­bilirea de relații diplomatice. (Amănunte în pag. a IV-a). ■ Reprezentantul per­manent al secretarului ge­neral al O.N.U în Orientul Apropiat, ambasadorul Gunnar Jarring, a anunțat că se va reîntoarce miercuri la New York pentru a-și relua misiunea.­­ Reprezentanții perma­nenți la O.N.U. ai U.R.S.S., Marii Britanii și Franței au căzut de acord să „continue și să accelereze consultările pen­tru a promova o reglementare pașnică în Orientul Apropiat", se arată în comunicatul publi­cat la sfîrșitul celei de-a 45-a reuniuni care s-a desfășurat marți la sediul reprezentanței franceze. ■ Ultimele statistici date publicității de U.N.E.S.C.O. scot în evidență o cifră din­tre cele mai îngrijorătoare: în prezent, pe planeta noastră e­­xistă 810 milioane de analfa­beți. Acest fenomen, datorat în cea mai mare măsură colo­nialismului, este, în mod evi­dent, răspîndit mai ales în teritoriile aflate încă sub do­minație colonială sau în state­le care și-au dobîndit de cu­­rînd independența. ■ Agențiile TASS și China Nouă informează că, la 13 oc­tombrie, Dun Bi­u, vicepreșe­dinte al Republicii Populare Chineze, a primit pe noul am­basador extraordinar și pleni­potențiar al Uniunii Sovietice la Pekin, Vasili Tolstikov care și-a prezentat scrisorile de acreditare. ■ In urma unei furtuni care s-a abătut asupra regiu­nii Costa Brava, la nord de Barcelona, trei persoane și-au pierdut viața, iar alte șapte sînt date dispărute. ■ In regiunea Piemont s-au înregistrat luni mai multe cu­tremure de pămînt. Nu s-au înregistrat victime, (Continuare in pag. a lll­a) Literatura, ca domeniu al artei, deține prezența cea mai conturată și sistematică în programele de învățămînt, da­torită valențelor instructiv­­educative pe care le are. Fa­miliarizarea elevilor cu teh­nica compoziției literare în­cepe din primele clase și se continuă la diferite nivele de complexitate în toți anii șco­larității. încercările de crea­ție literară, proză sau poezie sînt prezente la toate vîrstele. Revistele școlare concretizea­ză din plin această afirmație. Un aspect important al pro­cesului predării și însușirii cunoștințelor literare se referă la modul în care elevii înțeleg și reușesc să pătrundă carac­terul de artă al operelor li­terare studiate în școală sau citite de ei în mod indepen­dent. Indicațiile de metodică, cu privire la predarea literaturii, precum și o serie de cercetări referitoare la rolul ei în for­marea personalității școlarilor par a lăsa pe plan secundar preocuparea pentru dezvălui­rea caracterului de artă al o­­perelor literare, singurul mij­loc prin intermediul căruia se poate realiza cunoașterea în acest domeniu și înțelegerea sensului mesajului artistic. în general, indicațiile meto­dice exprimă cerințe referi­toare la verificarea de către profesor a conținutului opere­lor literare studiate, a felului în care elevii stăpînesc unele noțiuni de teorie literară, ori în cel mai bun caz, la modul cum utilizează cunoștințele do­­bîndite. Sunt prea puține in­dicațiile care să-l facă pe pro­fesor atent la felul în care e­­levii pot să perceapă bogăția de sensuri a mesajului artis­tic, la modul cum înțeleg și descifrează simbolul limbaju­lui literar, sau cum anume reușesc să desprindă și să a­­precieze valoarea artistică a unei poezii, nuvele, roman etc. Un mijloc important în ve­rificarea, sub această formă, a cunoștințelor literar-artisti­ce îl constituie lucrările de a­­naliză sau cu caracter de sin­teză, ori de creație literară e­­fectuate de elevi. Cercetarea unui număr de circa 120 de lucrări, realizate de elevii claselor IX—XII cu ocazia olimpiadei de literatură 1970 din orașul Cluj, arată că elevii adolescenți manifestă interes, receptivitate, putere de înțelegere a semnificației simbolului literar. Lucrările respective dovedesc informa­­ție și bogată documentare, ex­primare și stil îngrijit, un vo­cabular bogat și posibilitatea folosirii lui adecvate. Totuși, chiar între elevii considerați foarte buni la literatură (cum sînt în general cei ce partici­pă la olimpiadă), se pot deo­sebi nivele diferite de asimi­lare și operare cu limbajul ar­tistic, precum și de apreciere a operelor literare. Astfel, se constată că mulți elevi (peste 30 la sută dintre cei cercetați) consideră drept analiză lite­rară rezumatul mai detailat al unei opere, sau schițarea caracteristicilor fizice și psi­hice ale personajului literar. Ocupîndu-se de anumite fap­te de conținut, omit ceea ce este esențial și specific operei analizate, anume, referirile la mijloacele de realizare artisti­că ce caracterizează opera și autorul, definesc stilul, dînd forță și valoare artistică ope­rei literare. In asemenea lu­crări elevii reproduc aprecieri și judecăți învățate de la pro­fesor, din manuale sau alte izvoare în forma în care au fost percepute, fără intenții de exprimare a unei aprecieri sau judecăți independente. Alți elevi se referă și la for­ma operei literare dată spre analiză, la mijloacele de reali­zare artistică. Referirile res­pective sînt, însă, mai mult e­­nunțate spre sfîrșitul lucrării pe care elevii o încheie cu considerații generale despre limba și stilul autorului, une­ori enumerînd figurile de stil prezente în opera analizată. Sabina CONSTANTIN, Institutul Central de Perfecționare a Personalului Didactic, Filiala Cluj Probleme ale înțelegerii și aprecierii operelor literare de către elevi Iti

Next