Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)
1970-10-14 / 7442. szám
PRouniiom TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI—Nr. 7442 Miercuri 14 octombrie 1970 4 pagini 30 bani .......... A EDITORIAL O. N. U. 25: PACE, MN, PROGRES stăzi, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite se întrunește la New York în sesiune jubiliară. Este a 25-a sesiune care marchează un sfert de veac al existenței O.N.U. Sesiunea „marei decade“ se desfășoară în prezența a numeroși șefi de state și guverne, a unor personalități proeminente pe plan mondial și urmărește o nouă consacrare a principiilor Cartei prin declarații autorizate într-un cadru solemn de încredere a popoarelor lumii. Creat în momente de adîncă meditație asupra destinelor omenirii , la 26 iunie 1945, se semnează la San Francisco, iar la 24 octombrie intră în vigoare Carta Organizației Națiunilor Unite — forul internațional atît de familiar nouă astăzi s-a transformat într-o înaltă tribună de dezbatere și deliberare pentru realizarea coexistenței pașnice între popoare, că singura alternativă a apărării umanității de un conflict termonuclear, O.N.U. și-a căutat vocația în promovarea cooperării internaționale, menținerea păcii, asigurarea egalității în drepturi între națiuni, promovarea prieteniei și colaborării dintre popoare. Pornind de la ideea că O.N.U. trebuie să afirme consecvent și constructiv personalitatea suverană a fiecărei națiuni, animată de dorința constructivă de a soluționa problemele în care se confruntă comunitatea internațională, folosind căile și mijloacele propice eficacității, organizația mondială a demonstrat convingător că pot fi atinse țelurile supreme ale omenirii, apărarea păcii și securității popoarelor. Din acest punct de vedere și din foarte multe altele, jubileul marchează solidaritatea organizației, capacitatea ei de a promova pe un teren fertil dialogul realist între state, aptitudinea de a favoriza colaborarea și cooperarea economică, tehnico-științifică și culturală între națiunile lumii. Țara noastră a devenit membră a O.N.U. în anul 1955. în 15 ani, România a participat laborios la activitatea organizației și a instituțiilor sale specializate cu numeroase și bogate contribuții originale, inițiative, propuneri, acțiuni menite să ducă la soluționarea problemelor internaționale. Străduințele României au generat de multe ori acte politice de răsunător ecou internațional, rezultate din politica sa externă principială și consecventă, de total atașament față de țelurile și principiile O.N.U. în cea de-a XII-a sesiune, delegația română aborda necesitatea elaborării unei „Declarații de principii ale cooperării economice internaționale“, cea de-a XIV-a sesiune adoptă, la inițiativa României, rezoluția „Posibilități de cooperare în materie de dezvoltare a industriei petroliere în țările în curs de dezvoltare“; în 1965 se finalizează o nouă propunere românească: „Acțiuni pe plan regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate între state europene cu sisteme social-politice diferite“. în aceeași sesiune țara noastră a mai propus și rezoluțiile: „Punerea în valoare și utilizarea resurselor umane“ și „Declarația cu privire la promovarea în rîndurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc și înțelegere între popoare". în 1968, România propunea rezoluția „Cooperarea internațională pentru folosirea computerelor și tehnicilor de calcul în scopul dezvoltării“, iar la actuala sesiune, delegația noastră a cerut înscrierea pe ordinea de zi a următoarelor puncte: „Rolul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiunilor și necesitatea întăririi cooperării economice și tehnicoștiințifice între state" și „Consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale profund dăunătoare asupra păcii și securității". De un viu interes și o largă aprobare s-au bucurat toate propunerile și inițiativele românești tocmai pentru că respectă neabătut principiile legalității și eticii internaționale, dreptul fiecărei națiuni de a-și făuri singură destinul și a decide asupra căii de dezvoltare economică, socială și politică. Datorită realismului său constructiv, lucidității și fermității, politica externă a României și-a cucerit un răsunător prestigiu. Acest prestigiu s-a manifestat prin alegerea ministrului afacerilor externe român, Corneliu Mănescu, în funcția de președinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale O.N.U., prin desemnarea unor reprezentanți români ca vicepreședinți ai unor sesiuni sau în alte funcții de răspundere în O.N.U. sau organismele sale specializate. (Continuare în pag. a lll-a) COMENTATOR I Drumul multora dintre medicamente la Terapia Tîrgul Internațional București Confruntarea unor mari realizări tehnice S-a deschis Tîrgul Internațional București '70, aflat la prima sa ediție. Prin el România devine pentru prima dată gazdă a unei astfel de confruntări tehnice internaționale de mare anvergură; prin el, România are posibilitatea de a prezenta tot ceea ce a realizat mai important în ultimii ani în procesul industrializării socialiste, în primul rînd în construcția de mașini; prin el se creează condiții deosebit de favorabile pentru încheierea de noi tranzacții între întreprinderile românești de comerț exterior și firme străine. Este, în fine, un nou prilej de confruntare a produselor noastre cu cele realizate în alte țări, un prilej de cunoaștere mai concretă a realizărilor din principalele țări în construcția de mașini și în cea electrotehnică. Alături de România, care, în calitate de gazdă, are cea mai mare reprezentare, la prima ediție a Tîrgului Internațional București, deschis în Complexul expozițional din apropierea „Casei Scînteii“, participă alte 26 de țări, cu economie dezvoltată, în afară de participările naționale oficiale, Tîrgul găzduiește și exponate prezentate de 80 de firme din 30 de țări. în total, la această primă ediție a Tîrgului Internațional București sunt prezente, prin exponate, 720 firme dintre cele mai reprezentative din industria mondială, în pavilionul central din Complexul expozițional întîlnim exponate din Belgia, Cuba, Japonia, România și Suedia, precum și a numeroaselor firme cu standuri aparte, însoțiți de directorul pavilionului japonez, vizităm standurile firmelor nipone. După cum de altfel ne-am așteptat, dominante sînt noi produse ale industriei electronice concepute după cele mai noi cuceriri ale tehnicii mondiale. Sunt prezente aparate industriale și de laborator de mare sensibilitate, televizoare portative de mici dimensiuni etc. Pe palierul inferior ne atrag atenția inițialele I.B.M. Este reprezentanța renumitei firme nord-americane constructoare de calculatoare și alte echison GOIA (Continuare în pag. a lll-a) accent pe... CERTITUDINI ••• „Doamne, ce bine e să ai certitudini!“, exclama cîndva un poet, și versul lui devenea un fel de lozincă pentru mulți, chiar dintre cei care nu prea citesc poezie. Nu era nimic fals, nimic inventat în exclamația lui. Nu știu care va fi fost prima noastră certitudine. Știu doar că, de cînd ceața istoriei s-a rărit și am început să avem știri despre cei care ne-au precedat, omul, fie atenian fie moldovean din Țara de Sus, fie brit, a căutat și a găsit una, două, zece certitudini. în fond, sîntem pe pămînt ființele cele mai nobile, și de aceea poate căutăm un echivalent al rădăcinilor copacului, în această așa-numită certitudine. In mare, într-o viață de om, există, să zicem, una sau zece mari certitudini, nimic, pentru fiecare zi ne găsim cite una, două sau zece, pentru că altfel ne-ar bate vîntul dintr-o parte într-alta și am păți rușinea care li se întîmplă frunzelor toamna, de a fi dezmoșteniți de tot ce avem mai bun și — de ce nu? — mai cert. în nenumărate cărți science-fiction se imaginează lumi, teritorii, în care forța de gravitație este nulă. Gam știm cu tot ce se întîmplă acolo cu temerarii, imaginari sau reali, dacă ne gîndim la ultimele (și primele, de fapt) plimbări ale tereștrilor pe Lună. Ei, bine, o lume fără certitudini s-ar risipi la cel mai mic gest, așa cum — într-un spațiu fără forță de gravitație — un mic gest te proiectează cine știe unde. Certitudinea ar fi, deci, forța noastră de gravitație, care ne ține pe toți în mijlocul noțiunii de om. Auzi de atîtea ori, la oamenii cei mai diferiți, uneori chiar neoameni, această propoziție „doar sîntem oameni...“ Doar sîntem oameni și avem nevoie de ceva sigur, în primul rînd, de știrea că sîntem oameni și nu frunze și nu urși și nu... și așa mai departe. Văd, cu toate acestea, zilnic, tineri sau mai vîrstnici, rătăciți, dezorientați și știu că este efectul unei lipse acute de certitudini. Și nu de cele minime, biologice, pe care le au, pe semne, și fiarele pădurii, ci de certitudinea majoră a prezenței lor într-o anumită lume, într-un anumit timp, certitudine care, singură este în măsură să orienteze biografia unui om. Probabil, confund certitudinea cu idealul, probabil o confund cu reperele (pe care fiecare ni le stabilim), dar nu e mai puțin adevărat că, realmente, aceste trei noțiuni pe care le-am enunțat aici se cam întîlnesc, se polenizează reciproc și din întîlnirea lor, din această — am zis — polenizare, ne naștem noi oamenii, mai oameni decit fără, mai cetățeni ai unei anumite țări și unei anumite comunități, cetățeni ai unei anumite idei, ai unui anumit — și numai acela — ideal. „Doamne, ce bine e să ai certitudinii“, spunea poetul și după el fiecare, mai știind, mai neștiind unii de alții. Un automobil fără bară de direcție, fără frînă, egal o catastrofă. Un om fără certitudini nu e egal cu același lucru? Nicolae PRELIPCEANU Concursul de poezie „Octavian Goga” Revenim cu o precizare la concursul de poezie „Octavian Goga", organizat de Comitetul județean Cluj al U.T.C. Festivitatea decernării premiilor și spectacolul comemorativ vor avea loc la muzeul „Octavian Goga" din Ciucea în ziua de 25 octombrie 1970. Creațiile pentru concurs pot fi trimise pe adresa Comitetului județean Cluj al U.T.C., Piața Libertății 31, pînă la data de 18 octombrie 1970. DIN ȚARĂ Noutățile litoralului pentru sezonul estival 1971 Pe măsură ce afluența turistică de pe litoralul românesc a scăzut, s-a intensificat activitatea constructorilor, pentru a putea oferi noutăți oaspeților și în viitorul sezon estival. Alte hoteluri și mini-hoteluri, vile, restaurante, cluburi, baruri, braserii, piscine, grădinițe de copii și terenuri de sport au început să se contureze pe șantierele de construcții din Mamaia, Eforie Nord și Eforie Sud. Două hoteluri, un modern restaurant în satul de vacanță „Zodiac", bar, club, piscină, mai multe grădinițe de copii și terenuri de sport vor completa stațiunea Jupiter, iar în cea mai tînără stațiune de aici — Venus — se construiesc patru restaurante — pensiune și unul cu autoservire, piscină cu săli de medicină sportivă, bar de zi, jocuri distractive etc. Surpriza viitorului sezon o constituie însă apariția pe harta turistică a litoralului a două noi stațiuni: Saturn și Olimp, care vor adăuga potențialului turistic din zona Mangaliei circa 5 000 de locuri în hoteluri, vile și căsuțe încadrate de numeroase unități de deservire și distracție. In total, capacitatea de găzduire a litoralului se va mări anul viitor cu peste 9 000 de locuri și numeroase unități pentru deservirea, agrementul și distracția oaspeților. (Agerpres) MEDALII DE AUR PENTRU AUTOTURISMELE ROMÂNEȘTI Reprezentanți ai juriului internațional al Raliului eleganței, desfășurat la începutul acestei toamne pe litoralul românesc al Mării Negre, au înmînat, cu prilejul unei festivități care a avut loc la Uzinele de autoturisme din Pitești, medaliile de aur cucerite de automobilele de tipul „Dacia 1100“ și „Dacia 1300" la această competiție. Automobilele românești s-au situat la egalitate de punctaje cu „Ford Capri“, „Ford 2000 GT“, „Fiat 128“ și „Citroen TS 21“. (Agerpres). Sunt apetisante chiar și pentru cei care le produc aceste sortimente de gelouri. Dovada? „Degustarea" pe care o face, zîmbind, muncitoarea din fotografia realizată la Combinatul alimentar din Cluj LA C.A.P. UNIREA —TURDA ȘI TURDA NOUĂ: MĂSURI URGENTE PENTRU ÎNCADRAREA SEMĂNATULUI ÎN EPOCA OPTIMĂ însâmînțatul la epoca optimă constituie una din cerințele de bază care asigură producții sporite de grîu în anul viitor. în cooperativele agricole de producție în care munca este temeinic organizată și se depun eforturile cuvenite din partea mecanizatorilor și cooperatorilor, realizările din grafice constituie o garanție că însămînțatul grîului și orzului de toamnă va putea fi încheiat pînă la 20 octombrie. Cu totul nesatisfăcător este însă stadiul executării însamînțării cerealelor păioase de toamnă într-o serie de cooperative agricole din județ, care prezintă serioase rămîneri în urmă față de perioada de timp în care ne găsim. Deși filele de calendar ne arată că s-a scurs mai bine de jumătate din epoca optimă de fnsămînțare, la cooperativele agricole Unirea Turda și Turda Nouă au fost însămînțate pînă la începutul acestei săptămîni cîte 130 de hectare din 370, respectiv 460 hectare planificate pentru a fi cultivate cu grîu și orz de toamnă. Cum explică rămînerile în urmă consiliile de conducere ale acestor cooperative? — Dacă am avea un număr mai mare de mijloace mecanizate, respectiv de tractoare, am putea să recuperăm rămînerile în urmă și să încheiem însămîntatul pînă la data de 20 octombrie— ne spunea tov. Vasile Iurian, președintele cooperativei agricole Unirea Turda. La ora actuală s-au aglomerat însă o serie de lucrări, cărora trebuie să le facă față cele 13 tractoare pe care le avem: la semănat, discuit, împrăștiat îngrășăminte chimice, dislocat sfeclă de zahăr, tasat siloz, scos cartofi, tăvălugit și arat... Din această listă lungă de lucrări ce se execută, rezultă că forțele mecanizate sînt mult dispersate. Consiliul de conducere al cooperativei nu putea să organizeze oare mai bine munca, astfel ca recoltatul cartofilor și al sfeclei de zahăr să fie încheiate la ora actuală? „Sîntem întîrziați cu însămînțările *— ne mai spunea președintele C.A.P. — și datorită faptului că, în cursul săptămînii trecute, mai multe zile la rînd am folosit 4 tractoare la transportul îngrășămintelor naturale pentru fertilizarea unor suprafețe ce urmează să fie însămînțate cu grîu". Fără îndoială, această lucrare trebuia făcută din timp, pentru a nu se crea greutăți la executarea însămînțărilor. Tot la această unitate, mai trebuie transportată, în zilele următoare, sfecla de zahăr recoltată de pe o suprafață de 34 hectare. Cu actualele mijloace de transport cu care se lucrează — 5 autocamioane de la I.T.A. — transportul sfeclei de zahăr de pe această suprafață, prevăzută a fi însămînțată cu grîu, se va putea încheia peșteră de zile. Și la cooperativa agricolă Turda Nouă au fost invocate, de către tov. Cornel Mureșan, președintele C.A.P., „cauze“ care nu pot justifica rămînerile în urmă la însămințat. — Porumbul de pe suprafețele care urmează să le însămînțăm cu grîu, datorită condițiilor specifice din acest an, a intrat în faza de coacere mai tîrziu... Dar din cele 460 de hectare, numai pe 146 se seamănă grîu după porumb... De ce se întîrzie însămînțatul griului pe cele 334 de hectare care au fost cultivate cu trifoi, mazăre, borceag, cartofi etc.? La brigada I, de exemplu, semănatul griului nici n-a început, deși numai 17 hectare din 124 sînt ocupate cu porumb, iar restul suprafețelor au fost cultivate cu cartofi, sfeclă de zahăr, leguminoase etc. Stadiul de executare a însămînțărilor la aceste unități trebuie să constituie obiectul unei analize temeinice din partea consiliului de conducere și specialiștilor acestor unități. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, ar trebui găsite cele mai corespunzătoare soluții pentru intensificarea ritmului la însămînțat. Trebuie să se ia măsuri pentru mobilizarea tuturor forțelor în scopul eliberării terenurilor ocupate cu porumb sau alte plante premergătoare, iar tractoarele să fie folosite intens, de dimineața pînă seara tîrziu, la executarea lucrărilor de pregătire a patului germinativ și la însămînțat, astfel ca rămînerile în urmă să fie recuperate și sa se încheie această lucrare ,în epoca optimă. Victor CALUGARU I La culesul porumbului. Й • • ■ După cum anunță agenția China Nouă, guvernele Republicii Populare Chineze și Canadei au dat publicității un comunicat comun cu privire la recunoașterea reciprocă și stabilirea de relații diplomatice. (Amănunte în pag. a IV-a). ■ Reprezentantul permanent al secretarului general al O.N.U în Orientul Apropiat, ambasadorul Gunnar Jarring, a anunțat că se va reîntoarce miercuri la New York pentru a-și relua misiunea. Reprezentanții permanenți la O.N.U. ai U.R.S.S., Marii Britanii și Franței au căzut de acord să „continue și să accelereze consultările pentru a promova o reglementare pașnică în Orientul Apropiat", se arată în comunicatul publicat la sfîrșitul celei de-a 45-a reuniuni care s-a desfășurat marți la sediul reprezentanței franceze. ■ Ultimele statistici date publicității de U.N.E.S.C.O. scot în evidență o cifră dintre cele mai îngrijorătoare: în prezent, pe planeta noastră există 810 milioane de analfabeți. Acest fenomen, datorat în cea mai mare măsură colonialismului, este, în mod evident, răspîndit mai ales în teritoriile aflate încă sub dominație colonială sau în statele care și-au dobîndit de curînd independența. ■ Agențiile TASS și China Nouă informează că, la 13 octombrie, Dun Biu, vicepreședinte al Republicii Populare Chineze, a primit pe noul ambasador extraordinar și plenipotențiar al Uniunii Sovietice la Pekin, Vasili Tolstikov care și-a prezentat scrisorile de acreditare. ■ In urma unei furtuni care s-a abătut asupra regiunii Costa Brava, la nord de Barcelona, trei persoane și-au pierdut viața, iar alte șapte sînt date dispărute. ■ In regiunea Piemont s-au înregistrat luni mai multe cutremure de pămînt. Nu s-au înregistrat victime, (Continuare in pag. a llla) Literatura, ca domeniu al artei, deține prezența cea mai conturată și sistematică în programele de învățămînt, datorită valențelor instructiveducative pe care le are. Familiarizarea elevilor cu tehnica compoziției literare începe din primele clase și se continuă la diferite nivele de complexitate în toți anii școlarității. încercările de creație literară, proză sau poezie sînt prezente la toate vîrstele. Revistele școlare concretizează din plin această afirmație. Un aspect important al procesului predării și însușirii cunoștințelor literare se referă la modul în care elevii înțeleg și reușesc să pătrundă caracterul de artă al operelor literare studiate în școală sau citite de ei în mod independent. Indicațiile de metodică, cu privire la predarea literaturii, precum și o serie de cercetări referitoare la rolul ei în formarea personalității școlarilor par a lăsa pe plan secundar preocuparea pentru dezvăluirea caracterului de artă al operelor literare, singurul mijloc prin intermediul căruia se poate realiza cunoașterea în acest domeniu și înțelegerea sensului mesajului artistic. în general, indicațiile metodice exprimă cerințe referitoare la verificarea de către profesor a conținutului operelor literare studiate, a felului în care elevii stăpînesc unele noțiuni de teorie literară, ori în cel mai bun caz, la modul cum utilizează cunoștințele dobîndite. Sunt prea puține indicațiile care să-l facă pe profesor atent la felul în care elevii pot să perceapă bogăția de sensuri a mesajului artistic, la modul cum înțeleg și descifrează simbolul limbajului literar, sau cum anume reușesc să desprindă și să aprecieze valoarea artistică a unei poezii, nuvele, roman etc. Un mijloc important în verificarea, sub această formă, a cunoștințelor literar-artistice îl constituie lucrările de analiză sau cu caracter de sinteză, ori de creație literară efectuate de elevi. Cercetarea unui număr de circa 120 de lucrări, realizate de elevii claselor IX—XII cu ocazia olimpiadei de literatură 1970 din orașul Cluj, arată că elevii adolescenți manifestă interes, receptivitate, putere de înțelegere a semnificației simbolului literar. Lucrările respective dovedesc informație și bogată documentare, exprimare și stil îngrijit, un vocabular bogat și posibilitatea folosirii lui adecvate. Totuși, chiar între elevii considerați foarte buni la literatură (cum sînt în general cei ce participă la olimpiadă), se pot deosebi nivele diferite de asimilare și operare cu limbajul artistic, precum și de apreciere a operelor literare. Astfel, se constată că mulți elevi (peste 30 la sută dintre cei cercetați) consideră drept analiză literară rezumatul mai detailat al unei opere, sau schițarea caracteristicilor fizice și psihice ale personajului literar. Ocupîndu-se de anumite fapte de conținut, omit ceea ce este esențial și specific operei analizate, anume, referirile la mijloacele de realizare artistică ce caracterizează opera și autorul, definesc stilul, dînd forță și valoare artistică operei literare. In asemenea lucrări elevii reproduc aprecieri și judecăți învățate de la profesor, din manuale sau alte izvoare în forma în care au fost percepute, fără intenții de exprimare a unei aprecieri sau judecăți independente. Alți elevi se referă și la forma operei literare dată spre analiză, la mijloacele de realizare artistică. Referirile respective sînt, însă, mai mult enunțate spre sfîrșitul lucrării pe care elevii o încheie cu considerații generale despre limba și stilul autorului, uneori enumerînd figurile de stil prezente în opera analizată. Sabina CONSTANTIN, Institutul Central de Perfecționare a Personalului Didactic, Filiala Cluj Probleme ale înțelegerii și aprecierii operelor literare de către elevi Iti