Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)
1970-10-25 / 7452. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Amil XXVI — IMI. 7452 Duminică 25 octombrie 1970 6 pagini 30 bani A XXVI A ANIVERSARE A ZILEI FORȚELOR NOASTRE ARMATE Ceneral-locotenent MARIN DRAGNEA Ziua de 25 octombrie este înscrisă la loc de cinste în cronica eroicelor lupte purtate de poporul român pentru libertate națională și socială. Cu 26 de ani în urmă, în această memorabilă zi, armata română, luptînd umăr la umăr cu armata sovietică, a izgonit trupele hitleristo-hortyste de pe ultima brazdă de pămînt românesc, desăvîrșind astfel eliberarea întregului teritoriu al României. Continuatoare a glorioaselor tradiții de luptă ale poporului, ale înălțătoarelor pilde de eroism ale înaintașilor, Forțele Armate ale Republicii Socialiste România constituie o realizare de seamă a politicii partidului și statului nostru, o parte integrantă a transformărilor revoluționare, a edificării noii orînduiri sociale în patria noastră. Traducînd în fapt voința întregului popor, Partidul Comunist Român și celelalte forțe antifasciste coalizate în jurul său au trecut la 23 August 1944 — în condițiile favorabile create de victoriile coaliției antihitleriste — la înfăptuirea, pe baza planurilor stabilite inițial, a marelui act insurecțional. Animați de nestinsa dragoste față de patrie, de voința nestrămutată de a trăi în libertate, ostașii țării noastre, la chemarea înflăcărată a partidului s-au angajat cu abnegație și hotărîre în lupta, pentru eliberare, vărsîndu-și sîngele pentru glia strămoșească. Filele de cronică nepieritoare din timpul celor 260 de zile de încleștare pe viață și pe moarte cu dușmanul cotropitor, consemnează înălțătoarele acte de bărbăție, curaj și dîrzenie săvîrșite de ostașii români în luptele purtate pentru eliberarea întregului teritoriu al patriei și în luptele de pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei pînă la însfrîngerea definitivă a Germaniei fasciste, în bătăliile purtate pe frontul antihitlerist — străbătînd, alături de armata sovietică, un drum de luptă de peste 1 000 km, de pe Mureșul Mijlociu, pînă în apropiere de Praga, armata română a trecut un adevărat examen de foc care a relevat capacitatea organizatorică și de comandament a cadrelor, iscusința militară și abnegația ostașilor. Justețea cauzei lor, patriotismul înflăcărat, victoriile repurtate de forțele democratice și revoluționare sub conducerea Partidului Comunist Român în luptele pentru propășirea patriei pe calea progresului social au generat în rîndul ostașilor și ofițerilor români pilduitoare fapte de eroism. Vor rămîne pentru totdeauna în conștiința națiunii noastre faptele de arme ale eroilor «Detașamentul Păuliș» care au zăgăzuit încercarea a șapte regimente ale dușmanului de a pătrunde în defileul Mureșului ,spiritul de jertfă al generalului Grigore Bălan, căzut în apropiere de orașul Sfîntul Gheorghe în timp ce își îmbărbăta ostașii în luptă, al generalului Victor Georgescu, rănit mortal la trecerea (Continuare în pag. ali-a) Monumentul ostașului român din Baia Mare i Depuneri de coroane Cu ocazia Zilei Forțelor Armate, ieri înainte de amiază au avut loc, la mormintele și monumentul eroilor căzuți in luptele pentru eliberarea patriei, depuneri de coroane. La depuneri au participat tovarășii Aurel Duca, primsecretar al Comitetului Județean Cluj al P.C.R., Constantin Crișan și Roman Morar, secretari ai Comitetului Județean de partid, acad. Constantin Daicoviciu, Trofin Simedrea, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, alți membri ai birourilor comitetelor județean și municipal de partid, vicepreședinți ai consiliilor populare județean și municipal, generali, ofițeri superiori, conducători de întreprinderi și instituții, reprezentanți ai vieții cultural-artistice. A fost intonat Imnul de Stat al României socialiste, iar în acordurile Imnului eroilor au fost depuse coroane de flori pe mormintele celor căzuți pentru eliberarea patriei. De asemenea, pionieri și elevi din școlile municipiului au cinstit memoria eroilor depunînd buchete de flori. In încheierea solemnității, a urmat defilarea gărzii de onoare. in construcțiile forestiere ACORDUL GLOBAL ȘI-A DOVEDIT EFICACITATEA Cu patru ani în urmă, la întreprinderea de construcții forestiere s-a produs o schimbare miraculoasă. Această unitate care avea șantiere răspândite pe o arie foarte întinsă și care încheia fiecare an cu rezultate slabe, și-a îmbunătățit aproape instantaneu activitatea. Planul anual pe 1965 l-a îndeplinit integral, iar productivitatea muncii a crescut considerabil. Concomitent cu dotarea întreprinderii cu utilaje de mare productivitate, tocmai pentru obținerea randamentului maxim posibil din partea acestora și pentru a contracara greutățile determinate de răspîndirea locurilor de muncă și șantierelor, conducerea întreprinderii a căutat (și a găsit) o formă adecvată de organizare și stimulare a formațiilor de muncă. Noua formă de organizare trebuia să asigure eliminarea subiectivismului în plata muncii, să determine stabilitatea oamenilor în brigăzi, să-i cointereseze pe muncitori în folosirea integrală a timpului de muncă, a capacității utilajelor și mecanismelor, în executarea ireproșabilă a lucrărilor etc. Acestor cerințe a răspuns forma de retribuire a muncii în acord global, însoțit de contract-angajament încheiat între formația de lucru și întreprindere. Intrucit în multe întreprinderi, în special de construcții și montaje, se fac încercări — mai mult sau mai puțin reușite — pentru introducerea acestei forme de retribuire, am considerat util să profităm de experiența cîștigată de întreprinderea de construcții forestiere Cluj în acest domeniu și să o facem cunoscută prin intermediul unei convorbiri avute cu ing. Nicolae Frandeș, directorul întreprinderii. — Deși o retrospectivă, într-o asemenea problemă vastă, greu se poate formula în cîteva cuvinte, vă rugăm, tovarășe director, să expuneți cîteva aspecte de început. — Acordul global, pentru colectivul nostru nu era o noțiune nouă nici cu cinci ani în urmă. Din acest motiv au și apărut controverse, chiar păreri sceptice în legătură cu utilitatea introducerii lui. Brigăzile, uneori, s-au declarat nemulțumite din cauza dereglărilor în aprovizionare, funcționării defectuoase a utilajelor care nu erau cuprinse în acord global, a părerilor sceptice și a fenomenelor negative. Cu toate acestea, introducerea acordului global pe bază de contract-angajament încă în 1965 și-a dovedit eficacitatea: planul anual a fost îndeplinit Neajunsurile însă ne-au năpădit. O examinare profundă a situației ne-a per- A. VARGA (Continuare în pag. a V-a) I ÎNCHEIEREA SESIUNII JUBILIARE A ONU Președintele NICOLAE CEAUȘESCU a luat parte la ședința festivă NEW YORK. 24. De la trimișii speciali, Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării unui sfert de secol de existență a Organizației Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfășurat, după cum se știe, timp de zece zile, între 14 și 24 octombrie, sub deviza „pace, justiție, progres“. La ora 10,45 (ora New Yorkului), cînd delegațiile celor 127 de țări membre ale Organizației Națiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al țării noastre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al G.G. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la O.N.U. La ședința plenară au luat parte numeroși șefi de state și guverne, miniștri de externe, precum și alte personalități ale vieții politice internaționale prezente la New York cu ocazia jubileului Națiunilor Unite. Deschizînd ședința, Edward Hambro, președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente finale supuse examinării și aprobării sesiunii jubiliare. Adunarea Generală a aprobat in continuare aceste documente: Declarația solemnă de reafirmare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acționa pentru sporirea rolului și eficacității organizației, în scopul de a deveni un instrument eficace în întărirea securității internaționale și promovarea progresului tuturor popoarelor: Declarația privind strategia și metodele desvoltării și lansarea celui de-al doilea Deceniu al O.N.U. pentru dezvoltare (1971—1980). Declarația cu privire la principiile relațiilor prietenești și cooperarea între state, un program de acțiune, sub forma unui document al O.N.U., conținând o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă și cât mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului ședinței festive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zone geografice ale Globului. Au rostit scurte alocuțiuni Okol Arikpo, ministrul afacerilor externe al Nigeriei, Sanga Kittikadorn, ministrul afacerilor exterrtet al Tailandei, Stefan Jedrychowski, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Mario Gibson Barboza, ministrul afacerilor externe al Braziliei, Yvon Beaulne, reprezentantul permanent al Canadei la Națiunile Unite. Evocând activitatea Organizației Națiunilor Unite în cei 25 de ani, aspirațiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii și cooperării, rolul pe care acest for internațional îl poate juca în dezvoltarea unor relații normale între state, bazate pe principiile Cartei, vorbitorii au exprimat un larg (Continuare în pag. a VI-a) Recepție in onoarea președintelui NICOLAE CEaUȘESCU și a soției sale, Elena Ceaușescu In onoarea președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, reprezentantul țării noastre la Națiunile Unite, Gheorghe Diaconescu, a oferit vineri seara o recepție în saloanele Misiunii permanente a României la O.N.U. Au luat parte conducători de delegații la sesiunea jubiliară a O.N.U., miniștri ai afacerilor externe, ambasadori și șefi de misiuni permanente acreditați la Națiunile Unite, senatori și alți reprezentanți ai vieții politice americane, precum și ai cercurilor de afaceri, ziariști. Au fost prezenți Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai delegației României la lucrările Adunării Generale a O.N.U., precum și Corneliu Bogdan, ambasadorul țării noastre la Washington. Președintele Nicolae Ceaușescu l-a întreținut cordial cu personalitățile prezente la recepție. ADUNAREA FESTIVĂ DIN CAPITALĂ Sîmbătă seara a avut loc, în sala Teatrului Uniunii Generale a Sindicatelor din Capitală, adunarea festivă consacrată celei de-a 26-a aniversări a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. La adunare au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., general-colonel Ion Ioniță, ministrul forțelor armate, Ion Stănescu, președintele Consiliului Securității Statului, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, reprezentanți ai unor instituții centrale și organizații obștești, generali și ofițeri activi și în rezervă, veterani din războiul antifascist, reprezentanți ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, oameni de știință și cultură, oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile bucureștene, ziariști. Au luat parte, de asemenea, atașați militari ai misiunilor diplomatice acreditate la București. Despre Ziua Forțelor Armate a vorbit general-colonel Sterian Țîrcă, adjunct al ministrului forțelor armate, în încheierea adunării festive. Ansamblul artistic al Forțelor Armate a prezentat un bogat program de cîntece și dansuri. (Agerpres) ORDINUL MINISTRULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA La 25 octombrie sărbătorim, împreună cu întregul popor, Ziua Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. Intrată în patrimoniul tradițiilor noastre naționale, Ziua Forțelor Armate evocă vitejia și eroismul Armatei Române în luptele purtate, umăr la umăr cu glorioasa Armată Sovietică, pentru izgonirea trupelor hitleristo-hortyste de pe ultima brazdă a pămîntului străbun, prilejuiește reliefarea contribuției aduse de țara noastră la înfrîngerea Germaniei naziste și încheierea victorioasă a războiului în Europa, împlinirea a 26 de ani de la acest istoric eveniment al eliberării întregului teritoriu al României de sub jugul fascist are loc în condițiile avîntului creator cu care oamenii muncii dau viață mărețului program de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, în atmosfera entuziastă cu care întreaga noastră națiune întîmpină aniversarea semicentenarului gloriosului nostru partid. La aniversarea, în acest an, a Zilei Forțelor Armate, militarii de toate gradele, îndeplinind sarcinile trasate de comandantul suprem al armatei — tovarășul Nicolae Ceaușescu se prezintă cu un bilanț bogat de realizări în perfecționarea pregătirii lor de luptă și politice, în întărirea capacității combative a unităților și marilor unități. Profund devotați patriei, poporului și partidului, militarii armatei noastre populare, împreună cu membrii gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, străjuiesc cu fermitate cuceririle revoluționare ale poporului, independența și suveranitatea de stat a României socialiste. în același timp, forțele noastre armate sînt gata oricînd ca, alături de armatele celorlalte state membre ale Tratatului de la Varșovia, ale tuturor țărilor socialiste, să apere cauza socialismului și păcii. Cu prilejul Zilei Forțelor Armate, adresei tuturor soldaților, gradaților, subofițerilor, maiștrilor militari, ofițerilor și generalilor, întregului personal al armatei, urări de noi succese în activitatea consacrată slujirii cu credință a patriei, în cinstea celei de-a 26-a aniversări a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, ORDON. La 25 octombrie 1970, ora 21.00 la București se vor trage, în semn de salut, 21 salve de artilerie. Trăiască Partidul Comunist Român — forța politică conducătoare a societății noastre! Trăiască Forțele Armate ale Republicii Socialiste România! Trăiască și înflorească scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România! MINISTRUL FORȚELOR ARMATE General-colonel ION IONIȚĂ Urgentați pregătirile pentru iernatul animalelor! Asigurarea unor condiții cât mai bune de adăpostire, îngrijire și furajare a animalelor pentru perioada de stabulație trebuie să constituie una dintre cele mai importante preocupări ale consiliilor de conducere din C.A.P. și șefilor de ferme zootehnice. De măsurile care s-au luat și se iau acum pentru ca toate adăposturile pentru animale — grajduri, saivane, maternități — să fie reparate, curățite și dezinfectate, iar animalele să fie bine îngrijite și furajate, va depinde în bună măsură realizarea producțiilor de lapte și carne planificate să se obțină în fiecare cooperativă agricolă în perioada de iarnă. Care este stadiul pregătirilor pentru iernarea animalelor? Vizitînd zilele trecute cooperativele agricole din Mera, Cîmpaul și Mihăiești, am solicitat conducerile și specialiștii acestor unități să ne dea răspuns acestei întrebări. La C.A.P. Mera, după cum ne-a relatat tov. Butyka Aladár, inginerul șef al unității, s-au terminat reparațiile la 3 din cele 5 grajduri, au fost înlocuite țiglele deteriorate și s-au amenajat alene de furajare. Pentru ca animalele să nu sufere din cauza frigului, au fost executate la acoperișuri izolațiile corespunzătoare. Dar, cu toate acestea, două din adăposturi încă nu sunt puse în stare de funcționare adăpătorile automate, deoarece piesele care ar trebui înlocuite nu au putut fi procurate de la baza de aprovizionare a C.A.P.-urilor. De asemenea, datorită neglijenței brigadierului zootehnic Teglas Alexandru, în satul Rădaia încă nu au fost luate măsuri de amenajare a adăposturilor pentru iernatul animalelor. O slabă preocupare a avut consiliul de conducere față de asigurarea furajelor necesare pe timpul iernii, pentru cele 440 de bovine. Cantitățile de suculente sunt departe de a fi satisfăcătoare și aceasta în condițiile cînd nici concentratele nu vor putea fi asigurate. Din cele 380 de tone de siloz planificate, nu au fost însilozate pînă în prezent decît 48 de tone. „Fînurile pe care le avem sînt de cea mai bună calitate“ — ne-a declarat inginerul șef, dar acestea nu vor putea totuși suplini sortimentele de furaje deficitare. De aceea, este de datoria consiliului de conducere de a întreprinde neîntîrziat toate măsurile pentru a se însiloza în întregime porumbul de siloz, cocenii de porumb și resturile vegetale în scopul echilibrării balanței suculentelor. în ce privește pregătirile pentru iernarea animalelor la C.A.P. Mihăiești, din relatările tov. ing. loan Ciupei, președintele cooperativei, rezultă că acestea se găsesc într-un stadiu avansat. Pentru efectuarea reparațiilor necesare la cele 4 grajduri și două saivane, au fost angajați meșteri locali și s-au procurat toate materialele necesare: cherestea, var, ciment etc. In prezent, sunt executate reparațiile la adăposturile din Mihă V. CALUGARU (Continuare în pag. a ll-a) In noile laboratoare ale Facultății de chimie din Cluj DESCHIDEREA MUZEULUI SPORTIV DIN CLUJ La Cluj, ieri la amiază, a avut loc inaugurarea Muzeului sportiv. La festivitate au participat tovarășii Aurel Duca, primsecretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, Constantin Crișan și Roman Morar, secretari ai Comitetului județean de partid, acad. Constantin Daicoviciu, Gheorghe Giurgiu, secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R., Nicolae Mureșan, președintele Consiliului județean pentru educație fizică și sport, precum și activiști pe tărîm sportiv, antrenori și alți invitați. Muzeul sportiv cuprinde exponate extrem de semnificative: statuete de bronz de pe vremea stăpînirii romane în Dacia, înfățișînd un gimnast, „Macrobiotica sau măiestria de a prelungi viața“, carte cu caractere cirilice datînd din 1840, o suită de fotografii, trofee sportive, albume, medalii cucerite în întrecerile sportive, drapele ale asociațiilor sportive, din secolul trecut și pînă în zilele noastre, diploma acordată de C.N.E.F.S. Consiliului județean Cluj pentru rodnica activitate desfășurată în 1969. Muzeul se înscrie ca o deplină reușită a respectului pentru mișcarea sportivă clujeană. > EXPOZIȚIA CÂRTII EDITURILOR POLONEZE P.W.N. Și OSSOLINEUM Ieri la prînz a avut loc, la Librăria „George Coșbuc“, deschiderea expoziției de carte a editurilor poloneze Pawstwowe Wydawnictwo Naukowe și Ossolineum Wydawnictwo Polskiei Akademii Nauk, organizată de Editura Academiei Republicii Socialiste România, ca răspuns la expoziția acesteia, la Poznan și Wroclaw. Cele două edituri științifice expun 250 de cărți și reviste, în polonă și alte limbi, de economie, științe exacte, sociale, medicale, filosofie, artă plastică, filologie și istorie literară, drept etc. La deschiderea expoziției au participat tovarășii Liviu Vicariu, șef de secție la Comitetul județean de partid, Leontin Stoica, secretar al Comitetului municipal de partid Cluj, Dumitru Mircea, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, universitari, editori și librari clujeni, oameni de cultură. Din partea celor două edituri au participat tovarășii Jerzy Kozlowski, director adjunct al Editurii P.W.N., Hipolit Szkilodz, redactor șef de secție la P.W.N., Michał Sewerski, redactor șef al Editurii Ossolineum, Jadwiga Kobuszewska, șef de secție la biroul editurii și bibliotecii al Academiei Republicii Populare Polone. In numele conducerii filialei clujene a Academiei Republicii Socialiste România și al Editurii Academiei, acad. Raluca Ripan, președintele Filialei Cluj a Academiei, a mulțumit oaspeților pentru organizarea acestei expoziții. Din partea editurilor poloneze a răspuns și a prezentat expoziția tovarășul Michal Sewerski. t