Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)
1972-06-23 / 7967. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ÎN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Obiective majore și mobilizatoare în întrecerea socialistă SOOSMANEA CAROL, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R. Nu este fiu al poporului nostru care să nu participe cu trup și suflet, cu brațele ori mintea la efortul însuflețitor și unanim de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, să nu nutrească o profundă năzuință de autodepășire și de autoperfecționare. Mutațiile profunde în însăși conștiința oamenilor muncii determinate de relațiile de producție calitativ noi, se regăsesc în abnegația și spiritul de responsabilitate în muncă, în gospodărirea superioară a bunurilor materiale. Este deci explicabil că întrecerea socialistă nu mai este privită doar ca o competiție a priceperii și hărniciei individuale, ci ca un efort conștient, lucid, științific fundamental al întregului popor, utilizat ca un instrument de accelerare a ritmului de împlinire a țelurilor pe care ni le-am propus. Pentru clasa muncitoare, țărănime, intelectualitate, pentru întregul nostru popor întrecerea socialistă înseamnă astăzi cincinalul în 4 ani și jumătate. Avînd acest obiectiv concret, oamenii muncii întîmpină Conferința Națională și cea de-a XXV-a aniversare a proclamării Republicii — evenimente de însemnătate istorică în viața partidului și a poporului român, în mod tradițional, sărbătoresc, prin îndeplinirea și depășirea planului și a angajamentelor luate. De pretutindeni — fabrici, uzine, ogoare, mine, șantiere, institute de cercetări — răzbate hotărîrea unanimă de a face totul pentru ca marea întrecere — stimulată de aceste importante evenimente — să prilejuiască o desfășurare cît mai deplină a energiilor și capacităților creatoare ale tuturor oamenilor muncii, o manifestare puternică a inițiativei și elanului constructiv, o largă extindere a experienței înaintate, astfel ca planul pe 1972 să fie substanțial depășit, asigurîndu-se parcurgerea unei noi și importante etape în înfăptuirea mărețelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Este de subliniat preocuparea de a atribui acestei întreceri coordonatele unei acțiuni temenic gândite, avînd la bază analize economice judicioase, profunde, calcule realiste, fundamentate pe o consultare largă a maselor de oameni ai muncii. Astfel a devenit posibilă suplimentarea angajamentului luat inițial pe județul Cluj de la 150 milioane lei producție marfă peste plan la 250 milioane lei. Realizarea unei asemenea producții suplimentare reclamă, desigur, o mobilizare largă a forțelor și capacităților umane și materiale, presupune o permanentă preocupare pentru descoperirea și punerea în valoare a rezervelor interne. (Continuare în pag. a III-a) AU ÎNCHEIAT SEMESTRUL ! Pe măsură ce ne apropiem de sfîrșitul semestrului, tot mai multe colective de muncă raportează îndeplinirea planului înainte de termen, exprimîndu-și astfel dorința de a întîmpina Conferința Națională a partidului cu realizări deosebite în activitatea pe care o desfășoară. în creatoarea întrecere care în concepția oamenilor muncii înseamnă cincinalul înainte de termen, pe lîngă depășirea cantitativă a planului se nasc realizări care constituie contribuții la creșterea eficienței economice. Publicăm în continuare informațiile primite din întreprinderi. TRUSTUL DE CONSTRUCȚII CLUJ La 21 iunie, pe șantierele Trustului de construcții Cluj a fost îndeplinit planul pe semestrul I. în cele nouă zile care au mai rămas pînă la sfîrșitul lunii, constructorii vor realiza lucrări de construcții și montaje, precum și o producție industrială suplimentară în valoare de 8 000 000 lei Depășirea substanțială de plan realizată de constructori se concretizează în scurtarea timpului de execuție la mai multe obiective. Astfel, un canal colector de 3 km în Cluj va fi dat în exploatare cu 6 luni înainte de termen, 10 blocuri de locuințe sunt în avans între 15—60 zile, lucrările de construire a noilor capacități ale întreprinderii locale industriale Cluj cu 75 zile, un rezervor de apă la Dej cu 90 de zile ș.a. Sunt demne de remarcat și rezultatele depuse de constructori în direcția reducerii consumurilor de materiale. Pînă în prezent ei au economisit 15 tone de metal, 45 mc de material lemnos, 80 tone de ciment și material de zidărie. FABRICA DE MEDICAMENTE „TERAPIA" Timp de 10 zile — de la 20 iunie "— întregul colectiv al Fabricii Terapia va lucra pentru realizarea unei cît mai importante producții suplimentare. După calculele făcute pînă la sfîrșitul lunii, întreprinderea va da o producție globală peste planul prevăzut pe semestrul I în valoare de 7,8 milioane lei și o producție marfă de 5 milioane lei, în perioada care a trecut de la începutul anului, fabrica clujeană a pus la dispoziția populației mai multe sortimente noi de medicamente, printre care și MINCORTID- ul din grupa hormonilor. UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERATIVELOR MEȘTEȘUGĂREȘTI începînd cu 20 iunie cooperativele meșteșugărești din județul Cluj produc pentru realizarea peste plan a cel puțin 15 000 000 lei. Lărgind rețeaua de producție și de deservire cu 16 unități și activități noi, lucrătorii cooperativelor, paralel cu depășirea sarcinilor de plan, în prima jumătate a anului au pus la dispoziția beneficiarilor 250 de produse noi. In curînd aceste produse vor fi prezentate într-o expoziție care este în curs de organizare la Casa de modă din Cluj. ÎNTREPRINDEREA BOBILNADEJ îndeplinind prevederile planului pe semestrul Í La 19 iunie, colectivul întreprinderii locale industriale Bobîlna din Dej își propune realizarea unei producții suplimentare, pînă la sfîrșitul lunii în curs, în valoare de 500 000 lei și a unor beneficii suplimentare de 1 000 000 lei. FABRICA DE CARTOANE MUCART 9 zile avans față de planul pe semestrul I a creat și colectivul întreprinderii Mucart din Cluj, în timpul economisit, colectivul fabricii va realiza suplimentar 1 070 000 lei, la producția globală și 1 450 000 lei la producția marfă, livrînd beneficiarilor în plus 55 tone cartoane și produse de papetărie în valoare de 570 000 lei. COMUNIȘTI DESTOINICI Delegați la Conferința organizației județene de partid Teodor MARTON, lăcătuș de întreținere, Uzina mecanică de material rulant „16 Februarie“ Cluj. Cine este Teodor Marton? în uzină oamenii îl știu în calitate de locțiitor al secretarului comitetului de partid pe uzină și ca șef de echipă. — Este un muncitor excepțional — ni-l prezintă inginerul Victor Fotescu, directorul uzinei. Marton conduce o echipă specializată în executarea proiectelor de autoutilaje. Activitatea de autoutilare în uzina noastră cunoaște o largă extindere în primul rînd datorită nevoii de utilaje, dispozitive, bancuri de probă, necesare în procesul reprofilării pentru repararea locomotivelor Diesel-hidraulice. Pe lîngă faptul că este un bun șef de echipă, un priceput meseriaș, Teodor Marton se remarcă în activitatea de inovații. O recentă realizare: presa de ambutisare. Marton a făcut parte din colectivul de inovatori care a conceput această presă, iar apoi el și echipa sa au executat-o. Alte aprecieri făcute de director și-l înfățișează pe comunistul Teodor Marton ca un destoinic activist care se află în permanență în fruntea acțiunilor politice organizate în uzină. Bun tovarăș de muncă, apreciat și stimat pentru corectitudinea și modestia exemplară, Teodor Marton a fost ales de comuniștii din uzină delegat la Conferința organizației județene de partid. Wilhelm KYSSELA, inginer șef» Uzina Carbochim Cluj. îl cunosc pe inginerul Wilhelm Kyssela de mulți ani, din anii de pionierat ai uzinei Carbochim. Fire modestă — am putea spune de o mare modestie, inginerul Kyssela se remarcă prin preocupările sale față de tot ceea ce este nou în domeniul său de specialitate. Bun organizator al procesului de producție, inginerul Kyssela este promovat în funcții de răspundere de tot mai mare importanță, fiind în prezent inginer șef al uzinei. Cercetarea tehnico-științifică aplicativă a fost și rămîne pasiunea sa. Cu mai mulți ani în urmă pune bazele cercetării uzinale pentru crearea de noi produse abrazive și perfecționarea tehnologiilor celor din fabricație curentă. Sub directa sa îndrumare și ca rezultat al unei cercetări proprii, uzina a asimilat și introdus în fabricația curentă un număr însemnat de pietre de polizor speciale, care pînă la acea dată se importau. Noile produse sînt apreciate din punct de vedere calitativ ca fiind la nivelul celor similare pe plan mondial. Sub coordonarea sa s-au desfășurat ample cercetări la secția electrocorindon, cercetări care aveau ca scop final, între altele, rentabilizarea acestui produs. Și rezultatele au fost încununate de succes. Anul XXVIII IMr. 7967 Vineri 23 iunie 1972 4 pagini 30 bani țesătoarea Rachița Bochiș a stabilit un nou record pe țară Cu câteva zile in urmă, cind țesătoarea Rachița Bochiș de la România muncitoare a doborît recordul colegei ei din București, se știa că in această competiție nobilă nu va fi repaos. Aflând despre succesul clujencelor, țesătoarele din Capitală nu se vor lăsa învinse. Dar la România muncitoare se aștepta adeziunea la întrecere și din alte localități. Tovarășa Bochiș, discutînd despre perspective, s-a exprimat în felul următor: „dacă mă vor întrece fac un lucru bun. Dar nu mă voi lăsa nici eu“. Prin urmare, țesătoarea deținătoare a recordului pe țară, cu sinceritatea și modestia care o caracterizează, nu-și considera performanța de neîntrecut nici de alții și nici de ea însăși — deși experiența ei de 20 ani o îndreptățea să se considere de neîntrecut. Presupunerile țesătoarei clujene s-au confirmat. La data de 20 iunie, țesătoarele de la Flamura roșie din Capitală prin intermediul presei, au transmis colegelor de la România muncitoare din Cluj că Mioara Butilică, una din fruntașele fabricii, a stabilit un nou record producînd într-un schimb 157 metri de țesături. Știrea a produs o reacție firească la România muncitoare. Rachița Bochiș a trecut la șapte războaie, încercînd astfel redobîndirea locului I. Nu a reușit î În ziua de 21 iunie, țesătoarea a făcut un nou pas: a trecut la 8 războaie de țesut mătase. De această dată, tentativa a reușit: atingînd 7 828 bătăi pe oră, muncitoarea Rachița Bochiș a țesut într-un schimb 192 metri de mătase, cu 35 metri mai mult decît colega ei de la Flamura roșie. Competiția pasionantă continuă. Le urăm țesătoarelor, din toate fabricile din țară, mult succes. Să cîștige cea mai harnică și mai îndeminatică. îrgu-Mureș Încheierea vizitei șefului statului Cambodgia, Norodom Sianuk Plecarea din Capitală Joi dimineața, Alteța Sa Regală, prințul Norodom Sianuk, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, și Alteța Sa Regală, prințesa Monique Sianuk și-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în țara noastră la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. De la reședința oaspeților, Altețele lor Regale, prințul Norodom Sianuk și prințesa Monique Sianuk, au venit, pînă la Aeroportul Internațional București-Otopeni, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și soția sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lîngă șeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca și aeroportul erau împodobite cu drapelele de stat ale României și Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarășului Nicolae Ceaușescu și prințului Norodom Sianik. Urarea „Trăiască prietenia și solidaritatea militantă dintre poporul român și poporul cambodgian“ se putea citi pe o mare pancartă înălțată pe platoul central al aeroportului. La aeroport au venit să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarășii: Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, generali. Erau de față șefi de misiuni diplomatice acreditați în țara noastră și alți membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două țări, în semn de salut se trag 21 salve de artilerie. Prințul Norodom Stanik și președintele Nicolae Ceaușescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian își iau rămas bun de la șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, de la persoanele oficiale române prezente pe aeroport. Oaspeții răspund îndelung aclamațiilor prietenești adresate de mii de oameni ai muncii aflați pe aeroport, își iau rămas bun de la conducătorii partidului și statului nostru. La despărțire, prințul Norodom Sianuk și președintele Nicolae Ceaușescu își string călduros mîinile, se îmbrățișează. Tovarășa Elena Ceaușescu și prințesa Monique Sianuk își iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeților buchete de flori. Avionul special cu care călătoresc înalții oaspeți cambodgieni decolează, îndreptîndu-se spre R.P. Albania. Pînă la frontiera țării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacție ale forțelor armate române. (Agerpres) DECLARAȚIA COMUNĂ adoptată cu prilejul vizitei oficiale in România a șefului statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Regală prințul Norodom Sianik (19-22 iunie 1972) La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Regală prințul Norodom Sianuk și Alteța Sa Regală prințesa Monique Sianuk au făcut o vizită oficială în România, între 19 și 22 iunie a.c. In timpul șederii sale în România, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, și celelalte personalități cambodgiene au vizitat unități industriale, obiective social-culturale din orașele București și Pitești, luînd cunoștință cu mult interes de realizările obținute de poporul român în făurirea orînduirii noi, socialiste, în patria sa, înalții oaspeți cambodgieni s-au bucurat pretutindeni de o primire călduroasă și ospitalieră, mărturie grăitoare a sentimentelor de prietenie și solidaritate pe care poporul român îe nutrește față de poporul cambodgian. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, și șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Al(Continuare în pag. a IV-a) SECRETARUL DE Dacă intri, pe la debușare, în galeria de fugă a hidrocentralei subterane de la Mărișelu, prioritar te întîmpină două aspecte inedite: betonarea perfectă a profilului (ai senzația că totul e pregătit pentru punerea în mișcare a unui metrou) și montarea ireproșabilă a echipamentului de iluminare și aprovizionare cu energie. Aceste fațete lucrative sunt, pentru ochiul versat în materie, o dovadă incontestabilă a măiestriei profesionale a minerilor și electricienilor. Referindu-ne la mineri, lucrurile par demult lămurite, în sensul că cel mai bun schimb de betonate, statornic de multă vreme pe tronul fruntășiei, e cel condus de comunistul Gheorghe Irimuș. Și printre electricieni se află oameni vrednici de toată lauda, cum este, de pildă, comunistul Ludovic Eremia. Dar despre formația lor de lucru, condusă de Vasile Chiș, se scrie mult mai puțin, deși are merite excepționale în muncă. Motivul e paradoxal la prima vedere, dar reali șeful acestei formații e secretarul comitetului de partid al Șantierului II Mărișelu, ipostază care-l obligă, în toate împrejurările, să vorbească mai mult despre alții decît despre sine însuși. Pe sălăjanul Vasile Chiș l-am întîlnit prima dată în 14 ianuarie 1971 in cursul unei discuții cu inginerul Radu Scutelnicu, șeful șantierului. Impresia pe care mi-o lăsase atunci era aceea a unui om zvelt, suplu, chipeș, cumpănit la gînd și la vorbă, mai degrabă sfios și timid decit liniștit și calm, în orice caz, se impunea prin prezență de spirit, inteligență și atitudine discretă. Mai tîrziu, cu prilejul altor vizite pe șantier, aveam să mă mimi conving că lipsa oricărei ostentații la acest om nu era nici sinciune, nici timiditate, ci obișnuință izvorîtă din structură interioară echilibrată, din cultură și instrucție care depășeau net simpla condiție de muncitor electrician și se constituiau in personalitatea comunistului înzestrat cu certe aptitudini de conducător politic. Călit la școala aspră a amenajărilor hidroenergetice de pe firul Bistriței, ultimul popas moldovenesc fiind cel de la Poiana Uzului, Vasile Chiș a venit pe Someșul Cald, la Mărișelu, în primul rînd ca electrician de prim rang, fără să i se poată contesta insă marea PARTID experiență de viață, susținută de o fire receptivă, dinamică, novatoare, situată în afara oricărei stridențe. Calitățile lui politice, etice și profesionale s-au impus repede în fața comuniștilor din colectivul nou, abia închegat. Și aceștia au făcut cea mai bună alegere desemnîndu-l să exercite funcția obștească de secretar al comitetului de partid al șantierului. Această învestitură nu-l scutește deloc de obligațiile meseriei de electrician, de rigorile decurgînd din postura de conducător al unei formații de lucru nemijlocit integrate în procesul de producție, în treacăt fie spus, instalațiile electrice din galeria de fugă sunt rodul participării lui Vasile Chiș la eforturile productive de fiecare zi. Comportarea lui la locul de muncă este un exemplu de mare rezonanță pozitivă în conștiința colectivului Lotului 2 Galeria de fugă, asigurîndu-i autoritatea atît de necesară ca secretar de partid. „Dacă la locul de muncă aș face o treabă proastă, aș mai avea oare curajul să dau față cu oamenii pe care-i îndrum politicește?“ — se întreabă el, anticipînd parcă intenția mea de a pune în discuție problema unității indes _________Lucian SĂMBOAN (Continuare In pag. a lll-a) FESTIVALUL DANSULUI FECIORESC DIN TRANSILVANIA Duminică, începînd cu ora 15, la Casa de cultură a studenților se desfășoară un interesant festival al dansului fecioresc din Transilvania. Organizat de Centrul județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă și de Consiliul județean al sindicatelor, festivalul urmărește reînvierea unor vechi tradiții ale dansului fecioresc din această parte a țării și antrenarea formațiilor artistice de amatori în acțiunea de valorificare a folclorului. La festival și-au anunțat participarea echipe de dansuri din județele Hunedoara, Sibiu, Bistrița-Năsăud, Covasna, Mureș, Brașov,Sălaj, Arad, Cluj, unele premiate la diferite concursuri și festivaluri republicane, cum sunt: grupul fecioresc din Orăștioara de Jos (Hunedoara), formația de dansuri din Șaroșu de pe Tîrnave (Sibiu), formațiile de dansuri din Lepindea și Bichiș (Mureș), vestiții dansatori din Dăișoara (Brașov), ansamblul „Cununa de pe Someș" — din Bistrița. Clujul este reprezentat de dansatorii din Bunești, Coruș și Gheorgheni; înaintea începerii festivalului, formațiile artistice de amatori vor participa, pe străzile principale ale Clujului, la o paradă a portului și dansului popular din Transilvania. intilnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu tovarășul Luis Carlos Prestes, secretar general al Partidului Comunist Brazilian Joi după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu tovarășul Luis Carlos Prestes, secretar general al Partidului Comunist Brazilian, care, la invitația C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie în Republica Socialistă România. La primire au participat tovarășii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. în cadrul convorbirii, a avut loc un schimb reciproc de informații referitoare la preocupările actuale ale celor două partide și au fost discutate probleme ale situației politice a lumii contemporane, ale mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Reprezentanții celor două partide au constatat cu satisfacție dezvoltarea legăturilor de prietenie și solidaritate internaționalistă dintre P.C. Român și P.C. Brazilian și au subliniat, deopotrivă, hotărîrea de a extinde raporturile reciproce, schimbul de vederi și de experiență, informarea bilaterală, în interesul ambelor partide și popoare, al cauzei întăririi unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie tovărășească. Instalarea noului director al Teatrului Național Ieri, 22 iunie a.c., a avut loc ședința de instalare a noului director al Teatrului Național din Cluj. La ședință a participat tovarășul Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președinte al Consiliului popular județean. Au fost prezenți, de asemenea, tovarășii Liviu Văcariu, președintele Comitetului județean de cultură și educație socialistă, Ioan Beu, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Leontin Stoica, secretar al Comitetului municipal de partid, Alexandru Căprariu, președintele Comitetului municipal de cultură și educație socialistă, oameni de cultură și artă, în funcția de director al Teatrului Național din Cluj a fost numit prof. univ. dr. Ion Vlad. Cu acest prilej au luat cuvîntul tovarășii Silvia Ghelan, Gheorghe Radu, Victor Tudor Popa, Dorel Vișan precum și noul director al Naționalului clujean, prof. univ. dr. Ion Vlad, în încheierea ședinței, tovarășul Aurel Duca a arat succes deplin colectivului Teatrului Național, noului său director, și a făcut recomandări prețioase privind activitatea de viitor a acestei prestigioase instituții de artă clujene.