Făclia, octombrie-decembrie 1972 (Anul 26, nr. 8052-8130)
1972-11-08 / 8084. szám
\ PROLETARI DIN TOATE TARILE, MIJI-UÄ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII Nr. 8084 4 pagini 30 bani Miercuri 8 noiembrie 1972 ANIVERSARI A REPUBLICII . ,■ VV' - ' V' . -1.: ' ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■' '■ ■ [UNK] ' ' ' - ' ' - '' ~ . Constructorii hidroenergetici raportează Străpungerea galeriei pentru conducta forțată de la Mărișelu In cadrul complexului nod hidroenergetic de la Mărișelu, un element de importanță deosebită este, fără îndoială, conducta forțată. Această conductă forțată, respectiv galerie blindată cu cilindri de oțel, lungă de aproximativ 740 de metri, va face legătura între casa vanelor și distribuitorii spre turbinele din centrala electrică subterană. Avînd o înclinație de circa 33 de grade, ea va asigura căderea apei din aducțiunea principală în centrală și astfel turbinele se vor pune în mișcare, iar generatorii vor produce energie electrică. Potrivit graficului general de execuție, străpungerea galeriei pentru conducta forțată trebuia să aibă loc la 30 septembrie 1973. Cei 19 mineri ai lotului 4, conduși de inginerul Constantin Găină și de maistrul Ioan Marinescu, răspunzind chemării partidului de a intensifica ritmul dezvoltării economico-sociale a țarii, și-au asumat însă angajamentul de a realiza străpungerea galeriei pentru conducta forțată la 30 noiembrie 1972. Ei au organizat munca și producția atît de bine și au desfășurat steagul întrecerii socialiste atît de entuziast, nncit angajamentul a devenit fapta împlinită la începutul lunii noiembrie, adică cu 11 luni mai devreme față de termenul prevăzut în graficul general de execuție. Escavarea galeriei s-a desfășurat pe două fronturi de lucru, unul pornind de la centrală, iar celălalt de la cota 800; în ultima fază a execuției, înaintarea s-a făcut numai de la centrală spre cota 800, parcurgîndu-se o distanță de 509 metri, de jos în sus, pe o înclinație de circa 33 de grade de la orizontală spre verticală. Evident, condițiile de lucru au fost deosebit de dificile, dar cei trei șefi de schimb, minerii Ioan Poșircă, Ignat Achim și Vasile Pustai, îndrumați și asistați zilnic de inginer și de maistru, sprijiniți de echipa de lăcătuși-mecanici a lui Vaier Rus, au aplicat cele mai eficiente scheme de perforare și pușcare, precum și cele mai potrivite mijloace și metode de încărcare și evacuare a sterilului, astfel că indicele de productivitate a crescut continuu. Izbînda micului, dar harnicului și priceputului colectiv de muncă al lotului 4, dinamizat de energia și competența inginerului Constantin Găină, reprezintă o importantă contribuție la devansarea cincinalului, permițînd predarea cu un an mai devreme la montaj a galeriei pentru conducta forțată din blindaj de oțel. Totodată, această izbîndă înseamnă și o economie în valoare de sute de mii de lei, rezultată din perfecționarea tehnologiei și intensificarea ritmului de escavare. Colectivul lotului 4 merită cele mai călduroase felicitări pentru performanța obținută. Cu atît mai mult, cu cu această performanță vine să consolideze titlul de fruntaș pe care Șantierul 2 Mărișelu îl deține în cadrul Amenajării hidroenergetice Someș. (1, s.) DIN TURDA NI SE COMUNICĂ: PLĂNUIT ANUAL VA FI REALIZAT IN 11 LUNI Tovarășul Ion Salomîa, șeful serviciului plan de la Fabrica „9 Mai“ ne-a comunicat următoarele: — Activitatea desfășurată de colectivul nostru de muncă în cele 10 luni de activitate și-a găsit materializarea în depășirea producției marfă cu 2 098 000 lei și în realizarea, peste plan, a 533 tone cărămizi refractare silica. — Asta înseamnă... — ...calculat estimativ, că în cinstea celei de-a 25-a aniversări a Republicii, colectivul nostru își va realiza sarcinile de plan revenite pe 1972 cu o lună mai devreme. PRODUCTIE SUPLIMENTARA In valoare de 9 MILIOANE LEI Valorificînd în mod superior rezervele interne, ceramiștii, așa cum ne relata tov. Tot Ieronim, șeful serviciului plan de la Electroceramica, au reușit să obțină o depășire a producției globale, pe 10 luni, cu 9141000 lei, iar a producției marfă cu 11110 000 lei. Succesele obținute pînă acum sînt o certitudine pentru ceramiști că sarcinile de plan ce le revin pe 1972 vor fi realizate mai devreme cu 22 zile la producția globală și cu o lună la producția marfă. MIJLOACE DE TRANSPORT ÎȘI OAMENI IN CIMP Duminică, 500 de salariați de la întreprinderile Electroceramica, Fabrica de ciment și Sticla, cu 35 mijloace de transport, au muncit pe ogoarele Stațiunii experimentale la culesul și transportul porrandului și a cînepii. Alții au dat o mînă de ajutor la baza de recepție. Așa înțeleg oamenii muncii din Turcia să răspundă chemării partidului de a da sprijin la strîngerea urgentă a recoltei.I CORDOȘ CUVÎNTUL DAT ESTE ASTĂZI FAPT ÎMPLINIT Hotărârea și lupta pentru realizarea planului cincinal în patru ani și jumătate au găsit un ecou deosebit și în rîndul membrilor cooperativei „Blănarul“ din Cluj. Sarcinile de plan pe 1972 la producția marfă au fost realizate integral la 1 noiembrie, urmînd ca pînă la sfîrșitul anului să se obțină în plus o producție valorând 3.000.000 îeî. în acest sers, multe din secțiile cooperativei noastre au contribuții deosebite în realizarea depășirilor de plan. Astfel, secția a H-a confecții piese, condusă de tovarășii Ioan Gherlea și Dumitru Beldeanu, și-a realizat pianul pe 10 luni în proporție de 121»/«, obținînd un volum de producție în valoare de 2.504.000 lei; secția% 18 cojocărie, condusă de tov. Carol Herendiaș, și-a realizat pianul pe aceeași perioadă în proporție de 120%, obținînd o producție în valoare de 376.000 lei, iar secția confecții, condusă de tov. Teodor Bogdan,și cea de blănărie, condusă de tov. Kulcsár Ileana, și-au depășit planul pe 10 luni cu 20, respectiv 25%. Un succes care se detașează în activitatea noastră îl constituie onorarea produselor de export pînă la 1 noiembrie, înregistrînd o depășire de 35% a planului pe 1972. Și pentru livrările la fondul pieții sarcina anuală a fost realizată, urmînd ca pînă la finele anului sporurile să facă obiectul produselor de sezon mult solicitate de cumpărători și unitățile comerciale. Pe măsură ce se apropie ziua aniversării Republicii, tot mai multe secții raportează realizarea înainte de termen a sarcinilor anuale, creîndu-se premise pentru ca hotarîrea luată, de a îndeplini cincinalul în 4 ani și 6 luni, să fie respectată. Avîntul cu care membrii cooperativei își onorează angajamentele în întrecerea socialistă, dorința de a se menține în rîndul fruntașilor constituie suportul unor viitoare împliniri în muncă, al hotărîrii de a valorifica în mod chibzuit și cu grijă baza noastră materială, de a elimina risipa și a asigura întregii producții calitatea corespunzătoare experienței, priceperii și măiestriei noastre profesionale. E. MUREȘAN, secretarul biroului organizației de partid nin misitii si sim ZESTREA TUTUROR «III SI UM 1 MGR MIA ARIKH! Valorificarea intr-un grad mai inalt a resurselor materiale și a fondului de timp principal obiectiv in dezbaterea comuniștilor Intr-un înalt spirit de exigență, comuniștii de la uzina „Armătura“ au analizat cu prilejul conferinței de dare de seamă și alegeri modul în care s-au achitat de cea mai importantă obligație: îndeplinirea sarcinilor planului în condițiile unei înalte eficiențe economice. Darea de seamă și luările de cuvînt au evidențiat preocupările comuniștilor, ale tuturor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor pentru transpunerea în viață a hotărîrilor Congresului al X-lea și Conferinței Naționale a partidului, a altor documente de partid. Sarcinile de plan care au revenit întreprinderii pe perioada care a trecut din acest an au fost îndeplinite, la unele capitole realizîndu-se substanțiale depășiri. Bunăoară, producția de armături din alamă, pentru export, a fost depășită cu 85 la sută, iar cea de armături din fontă (tot pentru export) cu 10 la sută, în trei trimestre din acest an, aproximativ cu aceleași capacități de producție ca în aceeași perioadă a anului trecut, au fost fabricate cu 280 tone mai multe armături și cu 74.300 mai multe aspersoare. O preocupare importantă a organizației de la precedentele alegeri a constituit-o creșterea producției destinate exportului La finele anului trecut, fabrica a exportat cu 50% mai multe produse decît în anul 1968. Calitatea bună a produselor exportate, onorarea la timp a contractelor externe a favorizat creșterea continuă a ponderii exportului în totalul producției. în prezent, peste 50 la sută din producția de armături neferoase și aproape 25 la sută din cele de fontă sînt destinate beneficiarilor externi. Acesta este un lucru de mîndrie dar, în același Conferința organizației de partid de la „Armatura" timp, obligă la continua îmbunătățire a tehnologiei de fabricație, a organizării producției și muncii, în scopul participării cît mai eficiente la comerțul exterior. Paralel cu activitatea de producție curentă, comitetul de partid, conducerea întreprinderii au avut în preocupări promovarea largă a progresului tehnic. Ținînd seama de indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu cu prilejul Conferinței pe țară a inginerilor și tehnicienilor, ca fiecare cadru tehnico-ingineresc sa fie un înflăcărat promotor al progresului tehnic, să se situeze în primele rînduri ale luptei pentru modernizarea producției și a procesului de fabricație, comitetul de partid a orientat activitatea de concepție tocmai în aceste direcții. In ultimii doi ani, în planul tehnic s-a prevăzut pregătirea introducerii în fabricație a 23 noi produse. Aceste prevederi au fost cu mult depășite. Pînă în prezent au fost asimilate 52 produse, din care 26 pentru export. Se apreciază că în următoarele săptămîni se va încheia activitatea dezasimilare a altor 5 produse. Putem aprecia, deci, că aci, la „Armătura“, prin îmbinarea posibilităților de concepție din întreprindere, cu cele ale unor unități de cercetare din țară, s-a desfășurat o apreciabilă muncă pe linia înnoirii produselor. In afară de această direcție de cercetare, la fabrica „Armătura” au existat (și există în continuare) preocupări pentru perfecționări tehnologice în scopul creșterii productivității muncii și îmbunătățirii calității produselor. Dintre tehnologiile aplicate și care au dat bune rezultate arătăm: executarea miezurilor în cutii calde, asimilarea topirii fontei in cuptoare de I. GOIA (Continuare in pag, a Hi-a) Imagini din țară: Hotelul „Trotuș“ din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej Toate eforturile pentru ca recolta să ajungă fără pierderi in hambare și pentru încheierea neintirziată a insămințărilor • CULESUL PORUMBULUI SE APROPIE DE SFIRȘIT. SE IMPUN ACUM EFORTURI SPORITE PENTRU TRANSPORTUL ȘTIULETILOR DIN CIMP ȘI DEPOZITAREA LOR IN BUNE CONDIȚII • CONCENTRARE MAXIMA DE FORȚE IN UNITĂȚILE RAMASE IN URMĂ CU ÎNSAMANTAREA GRIULUI • ÎN CENTRUL PREOCUPĂRILOR — LIVRAREA PORUMBULUI LA BAZELE DE RECEPȚIE In urma eforturilor deosebite depuse pentru strîngerea fără pierderi a recoltei,, culesul porumbului în unitățile agricole din județul nostru se apropie de sfîrșit. Pînă la 11 noiembrie porumbul a fost recoltat de pe 97 la sută din suprafețele cultivate, numeroase cooperative agricole raportînd terminarea acestei lucrări. Urmînd exemplul acestor unități, în cooperativele și întreprinderile agricole de stat unde au mai rămas de recoltat unele suprafețe cu porumb se impune ca ceas de ceas, clipă de clipă, să fie mobilizate toate forțele ca în următoarele 2—3 zile culesul să fie încheiat pe ultimele hectare. Strîngerea recoltei nu poate fi însă considerată ca încheiată decit atunci cînd întreaga recoltă a fost transportată din cîmp și depozitată in bune condiții. în multe unități agricole de stat și cooperatiste au mai rămas însă importante cantități de porumb în cîmp, care trebuie grabnic transportate și depozitate in bune condiții, asigurîndu-se concomitent îndeplinirea integrală a sarcinilor de livrări la fondul de stat. Urmînd exemplul cooperativelor agricole aparținătoare consiliilor intercooperatiste Cluj, Cîmpia Turzii care pînă la 6 noiembrie și-au îndeplinit sarcinile de livrare a porumbului în proporție de 70—75 la sută și unde multe unități și-au onorat pe deplin obligațiile față de stat, este necesar ca în fiecare cooperativă agricolă, prin folosirea judicioasă a mijloacelor de transport proprii și a autocamioanelor solicitate de la I.T.A. sau alte întreprinderi să se urgenteze predarea la bazele de recepție a întregii cantități ,de porumb datorată statului. Zilele din cursul acestei săptămîni sînt hotărîtoare și pentru însămînțarea griului pe toate suprafețele planificate. Din situația operativă a Direcției generale județene a agriculturii, industriei alimentare și apelor rezultă că pînă la 6 noiembrie au fost însămînțate cu grîu 79 la sută din suprafețele planificate în I.A.S. și 83 la sută în cooperativele agricole din județ. Deși în ultimul timp o serie de cooperative agricole au încheiat și lucrările din campania de însămînțări în unitățile agricole din județ au mai rămas de însămînțat aproape 10 000 ha. Prin dirijarea tractoarelor din unitățile care au încheiat semănatul în cele unde au mai rămas de arat și însămînțat suprafețe mai mari, și folosirea cu întreaga capacitate a mijloacelor mecanice, ziua și noaptea fără întrerupere, este imperios necesar ca pretutindeni să se asigure îndeplinirea integrală și depășirea prevederilor planului de însămînțări. IN PAGINA A 3-A: Situația lucrărilor agricole în unitățile aparținătoare Consiliului intercooperatist Apahida r Tehnofrig. Un ultim finisaj unui lot de ventilatoare Fotografia: R. WAGNER Primire la Comitetul municipal de partid Turda Ieri dimineață, tovarășul Ion Vedeanu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Turda, primarul Turzii, a primit colectivul teatrului din localitate. La primire au fost prezenți tovarășii Roman Morar, secretar al Comitetului județean de partid, Liviu Văcariu, președintele Comitetului județean de cultură și educacație socialistă, Ioan Dragoste, secretar al Comitetului municipal de partid Turda, Vasile Florea, președintele Comitetului municipal de cultură și educație socialistă, reprezentanți ai organelor județene și turdene de partid și de stat, ziariști. Mulțumind pentru interesul și grija cu care conducerea județeană și municipală de partid și de stat urmărește activitatea scenei turdene, actorul Emilian Cortea, directorul Teatrului de Stat din Turda, a făcut o prezentare a celor mai importante preocupări ale conducerii și ale colectivului artistic, subliniind interesul pentru ridicarea calității spectacolelor, pentru participarea mai intensă la viața culturală turdeană, pentru o mai strînsă legătură a teatrului cu publicul, pentru sporirea interesului spectatorilor față de creația dramatică a teatrului din Turda, în cadrul discuțiilor, membri ai colectivului actoricesc au împărtășit alte preocupări ale lor, au făcut sugestii pentru îmbunătățirea activității teatrului. Subliniind importanța teatrului în viața culturală a municipiului Turda și interesul cu care organele de partid și de stat județene și municipale au urmărit activitatea teatrului, tovarășii Roman Morar, Ion Vedeanu, Liviu Văcariu și Ioan Dragoste au felicitat colectivul de actori pentru realizările lor actuale și din stagiunea anterioară — care s-au bucurat de o foarte bună primire din partea publicului turdean, clujean, din Capitală și din alte localități, precum și de aprecieri elogioase ale criticii de specialitate — și, promițînd și în continuare întregul sprijin al oficialităților județene și municipale, au făcut cîteva recomandări pentru întărirea legăturilor cu publicul, urînd teatrului spectacole tot mai reușite și mai iubite de spectatori. Pe inginerul Vasile Rodina l-am cunoscut mai demult. Era o iarnă cu frig și zăpadă ca-n povești. Iarna aceea l-a găsit pe inginer trudind la baraj. Lucra cu un curaj și cu o mîndrie vizibilă, încîntat, emoționat, ca un tînăr de 25 de ani care face oricum ceva deosebit, își construise o baracă. Cocoțată pe o stîncă, la vreo 20 de metri deasupra drumului și în imediata apropiere a barajului, baraca părea o frumoasă jucărie, bună s-o iei de acolo și s-o dai unui copil care plînge, să se joace cu ea... Baraca a fost biroul inginerului. Odată, un bolovan s-a desprins din munte și a trecut prin ea ca printr-o coală de hîrtie. Apoi, inginerul a refăcut-o... Mă obișnuisem cu zîmbetul lui de copil, cu hainele lui vătuite, cu cizmele și casca de protecție, cu nesfirșitele întrebări despre fotbal. Acum inginerul Rodina se află la șantierul 4 Măguri, șeful lotului 4 Negruța. Intr-o ședință de partid, comuniștii au vorbit frumos despre munca lui, subliniind că inginerul a „pus ordine la lotul 4“. Am urmărit cu interes destinul acestui inginer care nu numai că n-a ocolit greutățile, munca periculoasă, ci, dimpotrivă, le-a vrut, le-a căutat. A preferat zilelor monotone și obișnuite de oraș, măreția și liniștea muntelui, truda aspră de constructor. In locul cafelei sau cafelelor pe care noi le bem zilnic, el a găsit altceva: privește în liniște muntele cîteva clipe, respiră aerul curat și tare și se simte relaxat, odihnit. Alți tineri de vîrsta lui visează vise mari de mîine, inginerul Roăna preferă să trăiască azi, în prezent. — Ce cauți aici, în munte, Vasile Rodina? — Nu caut nimic. Locul meu e aici, pe șantier. Sînt inginer constructor! — Cînd îmbraci haine de oraș? — Foarte rar. N-am cînd, n-am timp... Dușf la anumite sărbători sau festivități pot fi văzut și eu în costum! — Cît timp ai fost șeful lotului în barajul și centrala Tarnița, ce s-a lucrat acolo? — Escavarea galeriei de deviere, escavațiile de pregătire a încastrării barajului pe cei doi versanți stîncoși, escavarea fundației și turnarea, prinderea primelor ploturi ale barajului. Apoi începerea turnării centralei. — Au fost zile foarte grele? — Au fost. Și era firesc să fie greutăți. Așa e meseria noastră. — Ai simțit vreodată că nu mai poți, că te încovoaie greutățile? — Am trăit clipe grele, dar niciodată nu m-am speriat. Pomul se îndoaie numai sub greutatea fructelor, a roadelor, iar noi știm că atunci cină e greu „se coc“ roade TU îN GOLSg» — Cîte ore de muncă are ziua inginerului Vasile Rodina? — N-are ore. In mod normal ar fi zece. Dar noi avem ca unitate ziua lumină, de la răsăritul la apusul soarelui, lucrăm de cele mai multe ori însă pînă seara tîrziu. (Seara la scripte, bineînțeles!). In unele cazuri, avem și nopți lumină! — Și aici aveți „scripte“? — Firește, fără ele nu se poate! — De unde, cum a început drumul tău în viață? — Ciudat, zîmbește inginerul, a început cu fuga de acasă. De la părinți?! — Da. Stăteam cu mama și cu frații în comuna Gîlgău, pe Someș, în județul Sălaj. In 1961 aveam 16 ani și am fugit de acasă.. Un început ciudat, totuși.» — Unde ai fugit? — La tata, pe Argeș. Tata lucra acolo, pe șantier. Mamei îi era greu și am zis să nu mai stau pe capul ei, dacă tot n-o pot ajuta. Mi-am luat lumea în cap, cum se zice, și-am plecat. — Și ce-ai făcut la Argeș? — Am lucrat întîi ca muncitor necalificat, apoi ca topometru. In acest timp am urmat cursurile serale ale liceului din Corbeni și mi-am luat bacalaureatul. Am stat atunci și-am judecat lucrurile, iar concluzia a fost următoarea: îmi place munca, șantierul, viața de constructor și am decis să mă fac inginer. — Nu te-ai gîndit că va fi greu? — Nu. Șantierul m-a obișnuit, m-a călit cu tot felul de greutăți și mi-a dat curaj. Viorel CACOVEANU (Continuare in pag. a lll-a) ZILE ȘI NOPȚI LUMINĂ!