Făclia, ianuarie-martie 1973 (Anul 27, nr. 8139-8205)

1973-03-24 / 8199. szám

Prófétáé din tcrate țârîte m­îțfatâi! JUDEȚUL CLUJ Anul XXIX­­ Nr. 8199 Simbata 24 martie 1973 4 pagini 30 bani fes prezența tovarășului ü­icolae Ceaușescu, secreta­rul general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a des­chis, vineri dimineața, la Palatul Marii Adunări Na­ționale, cea de-a IX-a Con­ferință a Uniunii asocia­țiilor studenților comu­niști din România, eve­niment cu profunde și multiple semnificații în via­ța studențimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinței au loc în atmosfera de muncă însuflețită a poporului nos­tru pentru realizarea obiec­tivelor stabilite de Congre­sul al X-lea și Conferința Națională ale Partidului, sub semnul angajării depli­ne a studenților țării — români, maghiari, germani și de alte naționalități — în înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere socială și politică ce le revin pentru a deveni cadre de nădejde ale construcției societății socialiste multilateral dez­voltate și a comunismului în România. Timp de două zile, forumul organizației ti­neretului studios va dezba­te o sferă largă de proble­me care privesc imprimarea unui profund conținut re­voluționar întregii activități a Uniunii, corespunzător e­­xigențelor zilelor noastre, în spiritul indicațiilor secreta­rului general al partidului privind creșterea rolului ei în viața universitară a­ țării­­ și a contribuției la perfecțio­narea învățămîntului supe­rior, mai strînsa sa legare o...cercetarea și producția, la pregătirea profesională și educația comunistă a stu­denților. Sosirea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celor­lalți conducători de partid și de stat ■— Paul Niculescu- Mizi­l, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Emil I Drăgănescu, Janos Pazekas, Leonte Răutu,­ Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cor­nel Burtică, Ștefan An­drei — este salutată cu entuziaste aplauze. Sute de studente și studenți, aflați în fața Palatului Marii A­­dunări Naționale, ovaționea­ză îndelung, intonează im­nul „Partid ne ești slăvit conducător“, dau glas pro­fundelor lor sentimente de recunoștință pentru grija pe care partidul o acordă ti­neretului studios, dezvoltă­rii și perfecționării învăță­mîntului universitar, pentru prețuirea și încrederea de care se bucură tînăra ge­nerație. în aceeași atmosferă însu­flețită, conducătorii partidu­lui și statului sînt întîmpi­­nați la intrarea în sală. Mi­nute în șir se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“, „Ceaușescu și studenții“. în sală se află delegați ai studenților din­ întreaga țară și un mare număr de invi­tați — reprezentanți ai condu­cerilor unor ministere, insti­tuții centrale și organizații ob­ștești, secretari ai unor co­mitete de partid, rectori ai instituțiilor de învățămînt superior, academicieni, acti­viști de partid și de stat, cadre didactice, studenți fruntași la învățătură și în, activitatea obștească, tineri muncitori și elevi. Cuvîntul de deschidere a conferinței a fost rostit de Ion Traian Ștefănescu, prim­­secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, președintele Con­siliului Uniunii asociațiilor studenților comuniști. Exprimînd, în numele de­legaților și invitaților, al în­tregii studențimi din patria noastră, cele mai vii mulțu­miri, adînca recunoștință și bucuria de a inaugura lu­crările Conferinței în pre­zența conducerii par­tidului și statului nostru, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, vorbitorul a spus: „Noi vedem în prezența dumneavoastră la cel mai înalt forum al studențimii, prezență devenită tradițio­nală, o expresie grăitoare a grijii părintești cu care partidul, clasa muncitoare, întregul popor, dumneavoas­tră personal înconjurați ti­neretul universitar, tînăra generație a țării, o nouă di­mensiune a răspunderilor sociale și politice care ne (Continuare în pag. a III-a) m LUCRĂRILE CELEI DE-A IX-­I CONFERINȚE A UNIUNII ASOCIAȚIILOR STUDENȚILOR COMUNIȘTI DIN ROMÂNIA Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni. Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanților la cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studen­ților Comuniști din România, tuturor studenților din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guver­nului și a mea personal. (A­­plauze puternice, prelungite). Conferința Uniunii Asocia­țiilor Studenților Comuniști din România — forul demo­cratic al studențimii — are menirea să facă bilanțul ac­tivității desfășurate în perioa­da care a trecut de la con­ferința precedentă, să anali­zeze în spirit critic și autocri­tic activitatea desfășurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridic­a­­rea nivelului de pregătire de specialitate și politică a tine­rei generații studențești, și, totodată, să stabilească măsu­rile necesare în vederea îm­bunătățirii în continuare a activității asociațiilor, a creș­terii rolului lor în­ formarea profesională și politică a în­tregii studențimi, în activita­tea generală a tinerei genera­ții din România. După cum se știe, în ulti­mii ani, în institutele de în­vățămînt din țara noastră s-a desfășurat o intensă activitate de perfecționare a organizării și de ridicare a conținutului învățămîntului, de legare mai strînsă a acestuia cu cerce­tarea și producția. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obținut deja o se­rie de rezultate pozitive — deși trebuie spus că sîntem de abia la primii pași. Tre­buie să acționăm in continua­re cu toată fermitatea și ener­gia pentru a obține o legare organică a întregului proces de învățămînt cu cercetarea și producția, aceasta constitu­ind una din condițiile esenția­le pentru progresul învăță­mîntului românesc, pentru dezvoltarea generală a țării noastre pe calea socialismu­lui și comunismului. Se poate aprecia că, în această perioa­dă, asociațiile studențești au desfășurat o activitate inten­să, au adus o contribuție ac­tivă la realizarea sarcinilor privind perfecționarea proce­sului de învățămînt. Rezulta­tele obținute de absolvenții institutelor noastre de învă­țămînt demonstrează cu priso­sință aceasta. De asemenea, asociațiilor studenților comuniști le-a re­venit sarcina de a desfășura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizațiilor de partid, ele au adus o în­semnată contribuție la forma­rea conștiinței socialiste, la ridicarea nivelului de cunoș­tințe generale al tuturor stu­denților. In toți acești ani, studenții au fost prezenți la toate ma­rile acțiuni întreprinse de partid, au participat la lucră­rile de pe marile șantiere in­dustriale și agricole, aducînd o contribuție tot mai însem­nată la dezvoltarea generală a țării noastre. Studențimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuiește în patria noastră și că, prin contribu­ția ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune cîte ceva din entuziasmul și elanul tinere­tului la temelia făuririi socie­tății socialiste multilateral dezvoltate în România. (Apla­uze puternice, prelungite). Aș dori, la această confe­rință să menționez activita­tea intensă, multilaterală, des­fășurată de cadrele didactice din institutele de învățămînt superior, care acționează ac­tiv atît în direcția bunei pre­gătiri profesionale a studen­ților cît și pentru integrarea învățămîntului cu cercetarea și producția, contribuind ast­fel la înfăptuirea politicii partidului nostru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca, de la a­­ceastă tribună, să adresez cal­de felicitări și cele mai bune urări de noi subcase tuturor cadrelor didactice din­ învă­­țămîntul superior din patria noastră. (Aplauze puternice, prelungite). De asemenea, adresez cele mai călduroase felicitări tu­­­turor studenților din Româ­nia, organizațiilor lor comu­niste — și le doresc succese tot mai mari în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repetate). Dragi tovarăși. Apreciind rezultatele bune obținute până acum, nu pot să n­u menționez că în organi­zarea și desfășurarea activită­ții din institute și universități, a însuși procesului de învățămînt mai sînt o serie de lipsuri și neajunsuri. De aceea, por­nind de la marile sarcini pu­se de Congresul al X-lea și de Conferința Națională a partidului cu privire la dez­voltarea învățămîntului, ști­inței și culturii în­ patria noastră, este necesar să se ac­ționeze cu hotărîre pentru­ li­chidarea acestor lipsuri, pen­tru îmbunătățirea întregii ac­tivități de perfecționare a în­vățămîntului românesc, în centrul acestor preocupări trebuie să stea în continuare integrarea organică a învăță­mîntului cu cercetarea și pro­ducția. Pornind de la rolul tot mai important pe care i­l are știință ca factor al dezvol­tării producției materiale și a întregii societăți, este ne­cesar să ne preocupăm per­manent ca formarea noilor ge­nerații de intelectuali ai pa­triei noastre să țină seama de cerințele pe care le pune dez­voltarea societății socialiste românești, revoluția tehnico­­științifică contemporană. Tineretul, studenții trebuie să-și sporească exigența față de ei înșiși muncind cu sîr­­guință pentru însușirea a tot ce este mai valoros, mai îna­intat în tehnica și știința con­temporană, pentru a se pregă­ti temeinic și a putea astfel aduce mîine o contribuție tot mai activă, în toate domeniile de activitate, la progresul Ro­mâniei socialiste, la ridicarea nivelului de civilizație și bu­năstare a întregului nostru popor. Este necesar ca în baza în­tregii activități a învățămîn­tului nostru, a asociațiilor studenților comuniști, să stea materialismul dialectic și is­toric, concepția cea mai înain­tată despre lume și viață, ca­re dă perspectivă, orizont și asigură progresul general al omenirii. (Aplauze puternice prelungite). Dispunem de o puternică forță, atît umană, cît și ma­terială în acest domeniu — și ne putem exprima convin­gerea că în următorii ani, în­­vățămîntul superior din patria noastră va parcurge o etapă importantă pe calea perfec­ționării sale, că la viitoarea Conferință a Uniunii Asocia­țiilor Studenților Comuniști vom putea constata că s-au obținut succese remarcabile în înfăptuirea sarcinilor puse de partid în fața învățămîntului în România. Cu această con­vingere, sper că conferința voastră, la care participă și cadrele didactice, va elabora și măsurile în această direcție. (Aplauze puternice). E necesar să înțelegeți, to­varăși — și mă adresez atît cadrelor didactice, cît și stu­denților și organizațiilor lor — că înfăptuirea dezideratului pus de Congresul al X-lea și Conferința Națională, de inte­grare a învățămîntului cu pro­ducția și știința, presupune nu o acțiune formală, nu de a lua măsuri sporadice, de a iniția la zile mari unele ac­țiuni de participare la acti­vitatea de producție, ci de a face în așa fel încît întregul proces de învățămînt să fie axat pe cercetare și produc­ție, pentru ca, realmente, tî­­nărul de astăzi, viitorul in­telectual de mîine, să poată căpăta atît cunoștințele teo­retice, cît și cele practice ca­re să-i permită, după termi­narea anilor de­ studii, la in­trarea sa în producție, să se încadreze imediat și nemijlocit în acțiunea generală a între­gului popor de dezvoltare multilaterală a țării. Num­ai așa se va putea spune că acest deziderat, acest obiectiv esențial pentru­­ dezvoltarea învățămîntului, va fi rea­lizat. Am convingerea că voi veți acționa cu toată fermi­tatea, veți face totul pentru a realiza în acest fel integrarea învățămîntului cu producția și știința. (Aplauze puternice, se scandează îndelung „Ceaușescu— P.C.R.“). Nu do­resc ca la această conferință să adresez critici — dar nu pot să nu mențiunea că în a­­ceastă direcție ne mișcăm foarte încet. De aceea mă a­­dresez studențimii, vouă, f­e­prezentanțiior studenților a­­dunați aici, de a lua voi în­șivă în minui realizarea aces­tei sarcini puse de partid și guvern. Așa a acționat întot­deauna tineretul — a fost în primele rînduri! Eu am o mare încredere că tineretul român, studențimea noastră va acționa ca un sprijin de nădejde al partidului în toate domeniile, inclusiv în perfec­ționarea învățămîntului. (A­­plauze puternice prelungite. Se scandează Ceaușescu și studenții“). Unii amintesc de studenți­mea de acum 40 de ani cînd eu am intrat în rîndul U.T.C.­­ului și în partid, de spiritul revoluționar al studenților comuniști de atunci. Unii sînt prezenți aici — alții, din pă­cate, ca Grigore Preotea­sa, nu se mai află printre noi. Dar aș dori ca această coincidență să însemne un îndemn de a imprima un spirit mai revoluționar în întreaga voastră activitate. Să înțelegeți că a fi comunist, a fi student comunist, înseam­nă a fi revoluționar, a fi în­totdeauna pentru tot ceea ce este­ nou, a fi permanent pen­tru înlocuirea vechiului care nu mai corespunde necesități­lor, pentru reînnoirea, pe baza materialismului dialectic și istoric, deci pe cale revoluțio­nară, a societății. Noi con­struim socialismul, sîntem re­voluționari și permanent tre­buie să rămînem revoluțio­nari, dacă dorim victoria co­munismului în România! A­­ceasta cerem noi studențimii, intelectualității de mîine a patriei noastre! Sîntem con­vinși că veți face aceasta, to­varăși! (Aplauze puternice. Se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“). Dragi tovarăși și prieteni. Conferința Uniunii Aso­ciațiilor Studenților Co­muniști are loc la în­ceputul celui de-al treilea an al planului cincinal —• 1971—1975 — în condițiile în care întregul popor desfășoară o activitate intensă pentru transpunerea în viață a ho­­tărîrilor celui de-al X-lea Congres și ale Conferinței Na­ționale a partidului, în vede­rea făuririi societății socialis­te multilateral dezvoltate în România. Vă sunt cunoscute realizările din primii doi ani ai cincina­lului, de aceea nu mă voi referi la ele. Pe primele 3 luni ale acestui an, se poate spune că sarcinile planului sunt­­ realizate în bune condi­­țiuni. De asemenea, avem suc­cese în­ toate domeniile de activitate, ceea ce dă garan­ția că prevederile de plan pe 1973 — an hotărîtor pentru realizarea întregului cincinal — vor fi îndeplinite cu suc­­ces. După cum se știe, oamenii muncii și-au luat angajamen­ (Continuare în pag. a VI-a) Stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice—importan­tă măsură pe calea îmbunătățirii organizării, conducerii și planificării, pentru creșterea eficienței economice Ziarele de ieri au publicat Decretul pri­vind stabilirea normelor unitare de structu­ră pentru unitățile economice. Acest nou act normativ se înscrie în ansamblul de măsuri luate pentru materializarea hotărîrilor Con­gresului al X-lea și Conferinței Naționale a partidului din 1972 în vederea perfecționă­rii organizării, conducerii și planificării ac­tivității economice și sociale din țara noastră. Prin acest Decret se aprobă structurile orga­nizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderi­le industriale, structuri care vor permite o mai bună folosire a cadrelor de conducere de pe toate nivelele procesului de produc­ție, vor apropia mai mult conducerea de ac­tivitățile productive de bază și vor elimina unele verigi intermediare. Prevederile Decre­tului — care vor fi duse la îndeplinire pînă la data de 10 aprilie 1973 — vor crea noi condiții de punere în valoare a rezervelor interne în scopul creșterii producției și pro­ductivității muncii, a sporirii eficienței în­tregii activități economice , a realizării cin­cinalului înainte de termen, așa cum s-a ho­te­rit, la Conferința Națională a partidului, așa cum s-au angajat toți oamenii muncii din țara noastră, în rîndurile care urmează prezentăm cîte­­va din numeroasele opinii exprimate ieri de diferiți oameni ai muncii după o primă stu­diere a amintitului Decret. Ing. Ioan Mihuț, directorul Fabricii de mobilă Dej, în marea majoritate a în­treprinderilor noastre au fost montate, în ultimii ani, utila­je și linii tehnologice realiza­te la un înalt nivel tehnic. Deci putem spune că din punct de vedere al dotării sîn­tem la nivel mondial. Rămî­­neri în urmă s-au manifestat în activitatea de conducere și organizare a producției. Noul Decret care a fost publicat ieri în presă va aduce însem­nate îmbunătățiri în structu­ra întreprinderilor și centrale­lor industriale, va apropia mai mult activitatea de con­ducere de cea de execuție. Sîntem pe deplin convinși că după aplicarea acestui Decret va spori în ritm mai rapid e­­ficiența economică, vor fi create condiții mai bune de îndeplinire înainte de termen a cincinalului. Darko BELA, vicepreședinte al Consiliului județean al sindicatelor, vicepreședinte al Comitetului sindicatului „Clujeana“: Am studiat cu mare interes Decretul privind stabilirea normelor unitare de structu­ră pentru unitățile economice apărut în presa de ieri. Sunt în totul de acord cu prevede­rile prezentului Decret, care dă posibilitatea apropierii ca­drelor de specialitate de com­partimentele de lucru unde de fapt se hotărăște soarta pla­nului de producție. în Decret se subliniază cu înaltă principialitate și răs­pundere sarcinile organizații­lor economice în asigurarea bunei desfășurări și organi­zări a producției: prin apli­­­carea lui se vor înlătura ve­rigile intermediare care, pînă în prezent, au influențat ne­gativ, în multe cazuri, atît problemele informaționale cît și cele de urmărire a indica­torilor de plan. In calitate de activist sin­dical, de lucrător și în dome­niul educației deci, consider ca­ o înaltă obligație cetățe­nească ca prin mijloacele de care dispunem să evidențiem importanța politică și econo­­­mică a actualului Decret, în­semnătatea lui pentru organi­zarea unitar­ă a întreprinderi­lor noastre economice, pentru sporirea rolului cadrelor care lucrează nemijlocit în produc­ție, pentru folosirea mai judi­cioasă a specialiștilor. Decretul subliniază, în ace­lași timp, grija deosebită a partidului pentru acele per­soane care, neavînd o pregă­tire de specialitate, se recali­fică în meserii de care in­dustria noastră modernă are nevoie, pentru a presta o muncă direct productivă care vor primi, timp de 6 luni de la data aplicării decretului, salariul tarifar avut la acea dată, recunoscîndu-i-se și ve­chimea neîntreruptă în ace­eași Unitate. Sînt convins că aplicarea prevederilor noului Decret, care, de fapt, se încadrează în rîndul măsurilor luate în ul­timii ani de conducerea par­tidului pentru traducerea în viață a prevederilor Congresului al X-lea al par­tidului și Conferinței Na­ționale, va duce la sporirea eficienței economice, la o mai bună organizare a întreprin­derilor industriale și la spo­rirea contribuției acestora în realizarea înainte de termen a actualului plan cincinal. Pavel Fusmezan, tehnician la Fabrica de ciment — Turda: Aplicarea Decretului pri­vind stabilirea normelor uni­­tare de structură pentru uni­tățile economice va crea con­diții pentru o mai bună uti­lizare a oamenilor de specia­litate. Pînă acum unii sala­riați cu pregătire de speciali­tate erau ocupați cu dife­rite treburi funcționărești, a­­ducînd un aport minor la bu­nul mers al activității produc­tive. Și încă un aspect sesizat de mine, noul Decret va în­lătura excesul de birocratism care era prezent în întreprin­derile noastre. Alexandru Pop, secretarul Comitetului U.T.C. — Uzina „Metalul roșu“. Decretul recent adoptat de Consiliul de Stat urmărește în primul rînd, folosirea mai judicioasă a cadrelor cu pre­gătire superioară, prin redis­tribuirea și încadrarea lor în activitatea de cercetare, pro­iectare și de producție unde se hotărăște realizarea planu­lui. Aplicarea prevederilor lui va elimina unele paralelisme între servicii prin reorganiza­rea acestora, delimitarea atri­buțiilor precise, bine definite ca responsabilități pentru fie­care angajat al întreprinderii. Trebuie reținut în mod deo­­­sebit din acest Decret grija pe care o manifestă conduce­rea de partid și de stat față de acei salariați care vor fi transferați sau trecuți în altă activitate în cadrul aceleiași întreprinderi, cît și pentru persoanele care se recalifică pentru a presta o muncă di­rect productivă. întreprinderi dejene cu planul trimestrial realizat FABRICA DE SUCURI — 14.440.000 LEI PESTE PREVEDERI Utilizînd cu eficiență resursele umane, teh­nice și materiale proprii și răspunzînd cu operativitate cerințelor beneficiarilor interni și externi. Fabrica de sucuri concentrate Dej a reușit ca în perioada parcursă din acest an să obțină rezultate dintre cele mai re­marcabile. Pînă la 20 martie — ne relatează tov. Elena Racolța, această unitate a reușit să-și onoreze și depășească nu numai sarcinile curente ci chiar cele de pe întregul trimestru. Printre produsele obținute peste prevederile primului pătrar al anului, amin­tim: 252 tone ceapă Kibelled, 260 tone făină de ceapă și 30 tone făină de cartofi destinate exportului. De remarcat este că pînă la finele celei de-a doua decade a lui martie, Fabrica de sucuri Dej a reușit să-și depășească și pre­vederile trimestriale de export cu 838.500 lei valută, existînd în același timp posibilități ca pînă la finele lunii, această depășire la export să se ridice la peste un milion, lei valută. FABRICA DE CONSERVE „11 IUNIE“ — 395 TONE PESTE SARCINILE DE EXPORT Această unitate, care în anul curent împli­nește 40 de ani de la înființare, și-a realizat sarcinile privind producția globală pe întîiul trimestru încă în ziua de 19 martie. Pînă în prezent a dat peste planul trimestrial o pro­ducție suplimentară de 800.000 lei, iar pînă la finele lunii curente aceasta se va ridica valoric la minimum 2.000.000 lei. Dintre pro­dusele obținute peste prevederi amintim 200 tone gemuri și 170 tone sirop pentru export în R.D.G. și R.F. Germania. De altfel, sarcinile la export pentru întîiul sfert de an au fost depășite cu 245 tone con­servate de legume și fructe iar pînă la sfîr­­șitul acestuia se­ va ajunge la 395 tone peste plan. Prevederile în ceea ce privește beneficiile pentru acest pătrar al anului de asemenea au fost realizate încă la începutul lunii curente. I.G.C.L. DEJ este altă întreprindere dejeană ce și-a o­­norat sarcinile trimestriale în ceea ce pri­vește producția globală. Pînă la 20 martie a realizat peste prevederile primelor 3 luni, produse și servicii de 194.000 lei. La finele lunii martie, depășirea valorică a planului producției globale la I.G.C.L. Dej se va ridica la aproximativ 2 milioane lei. „BOBÎLNA“ ... de asemenea, pînă în a 20-a zi a lunii curente a reușit să-și realizeze planul pro­ducției globale pentru acest trimestru, obți­­nînd și o producție suplimentară de 75.000 lei. Pînă la finele lui martie, valoarea pro­duselor peste prevederi se va ridica la apro­ximativ 1 milion lei. Emil LAZAK IN ACESTE ZILE DE PRIMĂVARA TRACTOARELE LA ARAT» COOPERATORII LA CURĂ­ȚATUL PĂȘUNII la cooperativele agricole de producție Căian, Palatca, Sa­va, Vaida-Gămăraș și Bărăi din raza Consiliului intercoo­­perartist Căianu au rămas nea­rate din toamnă circa 900 de hectare. Din această suprafa­ță, pe 500 de hectare s-au exe­cutat arături în cursul iernii ți­fes ultima perioadă. —« Pentru a încheia cît mai grabnic arăturile pe suprafe­țele destinate însămînțărilor de primăvară — ne-a spus tov. Gheorghe Mărincaș, se­cretarul comitetului comunal de partid Căian — se acordă o deosebită atenție identifi­cării permanente a tarlalelor pe care se poate trece la e­­xecutarea arăturilor. Tractoa­rele de care dispune S.M.A. Căianu sunt dirijate în mod judicios în cadrul unităților cooperatiste pentru a se fo­losi la maximum capacitatea de lucru a acestora. Se folo­sește fiecare clipă prielnică de lucru, mecanizatorii ieșind la arat de la ora 5 dimineața. In acest­ fel suprafețele care au mai rămas de arat scad de la o zi în alta. Consiliul popul» comunal (președinte Iacob Grișan) « fee»® ii» ergartte avea «tolhinîa lor de masă pentru curățirea pajiștilor. In ziua de 23 mar­tie au fost mobilizați în satul Vaida-Cămăraș peste 300 de cooperatori la curățatul pășu­nii, asemenea acțiuni urmînd a fi organizate de către con­siliul popular și conducerile G.A.P. și în celelalte sate ale comunei: Căian, Palatca, Sava și Bărăi. TRANSPORTUL SEMINȚE­LOR — CIT MAI GRABNIC ÎNCHEIAT Conducerile și specialiștii cooperativelor agricole de pro­ducție din Petrești și Cean­u Mare s-au preocupat de asi­gurarea din timp a cantități­lor necesare de semințe pen­tru însâmînțarea culturilor din urgența X. La G.A.P. Pe­trești, bunăoară, au fost adu­se de la bază 4,5 tone sămîn­­ță de orzoaica, iar de la Agro­­sem 900 kg sămînță de tri­foi, la C.A.P. Geanu Mare — 1.600 kg de ovăz. Conducerea cooperativei agricole din Cea­­nu Mare a ridicat, de aseme­nea, de la bază și 10 tone de sămînță de porumb pentru boabe, iar în G.A.P. Petrești s-au transportat peste 8 tone de porumb știuleți pentru schimbul de semințe. Și în aceste unități, însă a mai eras de ridicat în începutul săptă­­mînii importante cantități de sămînță de porumb pentru boabe, siloz și pentru alte cul­turi ce urmează a fi însămân­țate în această primăvară: la C.A.P. Petrești mai trebuiau aduse aproape 8.000 kg sămîn­ță de porumb pentru boabe și transportate 6 tone de știuleți de porumb pentru schimb, iar la Ceanu Mare mai trebuiau aduse 7 tone de sămînță de porumb pentru boabe și 3 to­ne de sămînță pentru porumb siloz. Mult rămase în urmă cu a­­sigurarea semințelor sînt și cooperativele agricole de pro­ducție din Șutu, care avea de ridicat 6 tone sămînță de or­zoaica, 1.800 kg sămînță de trifoi precum și cea din Bo­­ian, care avea de ridicat 7 to­ne sămînță de porumb pentru boabe, 1,2 tone sămînță pen­tru porumb siloz, 380 kg lu­­cernă și 1.260 kg trifoi. în aceste unități agricole cooperatiste, ca și în toate ce­lelalte din județ rămase în urmă cu ridicarea semințelor, trebuie să se ia toate măsu­rile necesare pentru ca, folo­­sindu-se judicios mijloacele de transport de care dispun, această acțiune să fie încheia­tă în cel mai scurt timp. C. MARCB

Next