Familia, 1875 (Anul 11, nr. 1-52)
1875-10-19 / nr. 42
BUDAPESTA 19 Oct. st. v. 31 Oct. st. n. Va esî duminec’a. Redact.: strad’a Havas nr.l.Nr. 42. Anulu XT. 1875. Pretiulu pe unu anu 10 fl. Pentru Romani’a 2 galbeni. osfa^gie egeosftegesgie însemnătatea asociatiuniloru nóastre. ♦) In fati’a acestei măreţie adunări generale a societăţii pentru infiintiarea fondului teatrului romanu, cuceritu de sublimulu scopu, ce si l’a alesu, voiu a disera despre insemnatatea asociatiuneloru nóstre in genere si despre insemnatatea teatrului in specia. I. Victima si desvoltarea singuraticiloru pretinde asociarea mulţimii, spre a le promova pe ambele. Omulu isolatu de mulţime se nimicesce corporalminte si spiritualminte, si unde se aduna o mulţime fara asociare disciplinata, acolo intra disolutiune repede, si singuraticii se nimicescu intre sine. Factorii principali ai unei asociări rationale, dice Rousseau in opulu seu „Contract social“, sunt: libertatea, egalitatea si consciinti’a de sine in fiacărui individu. Asociatiunile sunt de natura diferita, urmarindu scopuri diverse; eu inse me marginescu a atinge numai natur’a si scopulu asociatiuniloru culturale. Este pre de ajunsu cunoscutu, că cultura *) prosperéza numai in libertate; chiamarea unei asociări deci este a-si câştigă libertate deplina pentru toti membrii ei, combatendu factorii impedecatori, si cerendu sucursu de la cei chiamati. Cine nu concurge la câştigarea libertăţii asociatiuniloru si la delaturarea pedeceloru pentru promovarea loru, este inimiculu loru, inimiculu civilisatiunii, si prin urmare inimiculu omenimei, este o vipera intra flori. La noi Romanii nu este permisu a fi alta asociare culturala decâtu numai nationala. Acést’a ni-o spunu, ni o dovedescu toate națiunile culte, cari au trecutu aceste rase ale vieții publice ; acest’a a dechiarat’o John Stuart Mill, celebrulu economistu englesu, cu ocasiunea ocupării rectoratului seu la universitatea din Londra; acést’a ni-o spune academi’a de sciintia francesa, a cărei scopu principalu a fostu: curatarea limbei francese de străinisme ; totu acéstea cu mana de feru si cu limba de focu ni spuseră prusii mai de una di; in fine sub acestu stindardu se ocrotescu astadi si magiarii, urmarindu doctrinele lui Wesselényi si Széchenyi. Mandri’a, ce o simte unu individu la o fapta natiunala, este mandri’a de a apartiene unei națiuni; era ataculu causatu națiunii sale *) S’a cetitu in adunarea Societății pentru fondu de teatru romanu, tienuta la Resîtia in 3 oct. a. c.