Familia, 1876 (Anul 12, nr. 1-52)
1876-02-01 / nr. 5
Anulu XII. FAMILIA. — E bine, domniloru, eu atâta am totu meditatu, cautatu, analisatu, scrutatu si calculate, pana ce in sfirsîtu am aflatu ceva, ce in alte tieri s’ar pare unu ce absurdu, nerealisabilu, dar ceea ce prin conlucrarea nóastra se va puté realisa. Publiculu primi cu cea mai mare plăcere acésta impartesîre, si așteptă cu nespusa curiositate finea ei. — Acuma — continuă colonelulu Barbicane — voiescu să ve impartesiescu ide’a mea, planulu meu. — S’audîmu, s’audîmu! — Acesta idea e vrednica de dvóstre, demna de secolulu nostru, de starea inaintata a sciintiei; si nu me indoiescu, că ea va face sansatiune in toata lumea. — Sensatiune ? — strigă cu entusiasmu unu tunaru passionatu, care nu mai putea de bucuria. — Sensatiune, si inca ne mai pomenita, de care oamenii nici n’au visatu, — respunse Barbicane suridiendu. Inse ascultătorii se superara, că acela tu- 53