Familia, 1877 (Anul 13, nr. 1-52)
1877-10-09 / nr. 41
I. Introducere. Românulu de la tiera, care n’a ajunsu încă pana la acelu gradu de cultura ca ste pata ceti si sei din cârti astronomice, de pe termometre, barometre si din calendare schimbarea timpului, se multiamesce cu esperinti’a si cu ceea ce-a moscenitu de la strebunii sei, carii l’au învetiatu a cunosce, când e vreme buna si când rea, si cum are sfe se parte ca sfe nimereasca mai bine cu semenaturile sale, sfe n’aiba nici o scădere într’insele, si ori în care întreprindere sfe nu fia munc’a însedara. Românului tieraru nu-i trebue cârti astronomice, nici barometre, nici termometre, nici calendare tipărite. Elu e singuru astronomu si calendaristu. Vremea l’a învetiatu a observă si a-si întipări bine în minte semnele de căpetenia prin cari se poata cunoasce dintr’o dî în alt’a : ce feliu de vreme are sé fia, buna seu rea ? ploioasa seu secetoasa ? Aceste semne înse nu le pastreaza elu numai pentru sine, ci precum le-a mostenitu de la părinții si strebunii sei, asie le impartasiesce si esplica elu si copiilor sei, si astfeliu din tata în fiu, din moși în nepoți si strenepoti se pastreaza acéstea sciintia, care, cu totu dreptulu putemu dîce, cu fórte multe ori întrece pe ceea a calendaristilor si a astronomilor învetiati. Paserile si insectele, animalele si reptilele; plantele si mineralele; sarele, lunca si stelele, precum si multe alte semne de pe ceriu si de pe pamântu, pe cari le observa elu mai în fie-care dâ de peste anu, sânt pentru dânsulu cele mai bune, mai sigure si mai acurate barometre. Pe când cei învetiati se ostenescu si scriu ! la calendare cu vr’o câte va septemâni scu ! chiar luni întregi ’nainte de anulu nou, ca sa le tiparésca si apoi se le impartiésca publicului cetitoru spre orientare în anulu venitoriu, I Românulu ne’nvetiatu îsi cauta de trebile sale I asceptându până în dîu’a cea de pe urma a anului vechiu. Abie atunce, în momântulu celu de pe urma, îsi aduce si elu aminte ca trebue se-si faca calendariu, cu sfe scia cum va fi anulu I urmatoru : bunu ori reu ? . . . roditoru ori neroditoru ? . . . Atât’a i trebue lui. Mai multu nimicu. De serbatori nu se pre intereseaza. Aceste sânt pentru dânsulu unu lucru secundaru. , Elu sei pe de-a rostu toate serbatorile lunare CALENDARULU POPORALII. — Credintie, dotine si moravuri romane.. —