Federatiunea, decembrie 1871 (Anul 4, nr. 121-132)

1871-12-08 / nr. 124

direcţiunile calibru ferate a face esperimente cu diferitele metode de incaldare, si apoi a relată ministeriului, celu mul-­­ tu până in 1. maiu 1872, despre resultatulu incercariloru loru. Metod’a, carea se va află de mai practica se va intro­duce apoi in iern’a anului 1872 pre totu-indenea. Daniela Irányi nu pricepe ce esperiminte deosebi­te se se recera pentru incaldîrea vagoneloru, si, consideran­­du ca iern’a aceast’a e forte grea, propune, ca ministrulu se provoce toate administratiunile caliloru ferate, se proveda, fara amenare, vagonele de toate classele cu aparate de in­caldîre. Colom. T i s z a nu pote acceptă propunerea asie pre­cum e formulata, de­ ora­ ce esistu metode de incaldîre, cari sunt mai stricatiose sanetatii, de catu caudu nu s’ar incal­­dî neci de câtu. Dreptu-ace’a e necessariu se se statoresca modulu incaldîrii, si oratorele recomenda pentru scopulu acestu­a sticlele incaldîte cu apa calda. Ministrulu T î s z a e contr’a acestui modu de incaldîre de-ora­ce sticlele d­in cestiune s’au aretatu de nepractice, câ­ci inghietiandu m n ele ap’a, in vagone e mai frigu, câ si candu nu s ar i incaldîtu neci decâtu. — Ign. H e­­ f y, Ales­ s a n ^ si Stef. P a t a y pledeza pentru indroducerea fara amenare a acestui metodu de incaldîre. Eduardu Zsedényi vorbesce in favorulu propune­rii lui Col. Tisza, or’ ministrulu Lud. Tisza crede, ca ar’ fi mai bine,a se lasa in voi’a administratiuniloru calib­ru ferate, ca, pana la statorirea definitiva a metodului de incaldîre, se incaldiesca vagonele după sistemulu care li va parea mai accomodata.­­ Col. G h y c z j voiesce ca admi­ni­­­strati­unile calib­ru ferate se fia obligate a incaldî vagone e cu sticle calde seu cu saci de nesipui calda. D. Irányi primesce motiunea d’in cestiune ca adausu la a sa, si submitiendu-se la votu se adopta. După aceea se voteza fara observatiune : pentru salarie, adausuri si bani de cortelu 136.852 fl., pentru diurne 35 000 fl., pentru arende, incaldare si luminare 19.000 fl., pentru receriutiele biuroului 24.000 fl., spesse de caletorie, 3000 fl, remuneratiuni 5000 fl., reparature 6000 fl., spesse neprevedinte 500 fl., spesse de inspectiune preste calile ferate concessionate 238.487 fl. Urmeza titlulu despre construirea caliloru ferate, si se admitte fara observatiune, si su acést’a bugetulu ministrului de comunicatiune e deliberata definitiva. Urméza desbaterea generala asupr’a bugetului minis­trului de comerciu, de agricultura si de industria. După una discutiune mai lunga, la carea partecipata Eduardu Horn, Ignatiu H e 1 f y , Ladislau Tisza si ministrulu S z l á v y , camer’a trece la desbaterea speciale si titlele 1—3 ale recerintieloru ordinare se voteza cu 317.180 fl. — Sub titlulu 4 comissiunea financiaria propu­ne a se vota pre sem’a differiteloru institute agronomice 189.885 fl. erogatiuni, si 61.000 fl. perceptiuni. Ernestu M­u k i­­­s doresce, câ camer­a se invite pre ministrulu de agricultura câ, conformu unui conclusu de mai inainte alu camerei, se mai infiintieze­ inca doue in­stitute agronomice. Ministrulu S­z­l­á v y spune, câ a primitu in bugetu spessele pentru infiintiarea acestoru institute, dar’ comissiu­nea financiaria a propusu stergerea loru. Ministrulu de justitia Bittu presinta apoi doue pro­jects de legi, d’intre cari unulu se reduce la investirea ju­­decatorieloru cu competintia financiaria, era celu-a­laltu la sustienerea si mai de parte a tribunaleloru financiarie de appellatiune. Siedinti’a se inckiaia la 3 ore d. m. S i e d i n t i’a de la 17. d e c. 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 11 ore a. m. D’in partea guvernului sunt de facta ministrii : Lónyay, Szlávy, Panner, Kerkapoly, Tóth, Bittó, Tisza si Pejaceviciu. După verificarea processului verbalu d’in siedinti’a pre­cedenta, Dr. Svetozaru M i­­ e t i c­­­u interpelleza pre mi­­nistrulu-presiedinte si pre celu de financie in privinti’a vin­derii paduriloru in regimentulu de Petruvaradinu si Brodu. Interpellatiunea se presinta ministriloru concerninti. Colomanu Széli, raportorulu comissiunii financiarie, presinta raportele despre trei projects de legi si a­nume : projectulu de lege despre scoterea neîntrerupta a dariloru pre lunga lui ianuariu, despre acoperirea­ provisoria a spes­­seloru pentru administratiunea juredictiuniloru si despre quot’a ce este a se lua d’in spessele comune pentru con­­finiele militarie. Raportele se voru tipări si tramite la secţiuni. Raportorulu Paulu T­é­r­e y presinta raportulu comis­­siunii economice despre bugetulu camerei pre lunga lui de­­cemvre. Se va tipări si pune la ordinea dîtei. Ministrulu de cultu si instrucţiune publica Dr. Teodo­ra Pauler respunde la interpellatiunea deputatului Vin­­centiu Balcesiu, relativa la respectarea limbelor­ nemagiare si respective a celei romane in scole, si dice, ca sub dis­­pusetiunea nemidilocita a ministeriului stau doue feliuri de insti­tute de invetiamentu : unele cu limb’a instrucţiunii curatu ma­giara, altele cullimb’a instrucţiunii amestecata. In institutele de feliulu alu dncilea obiectele de invetiamentu nu se propunu numai in limb’a magiara, ci si in limb’a tinutului respecti­vu , precum in gimnasiele d’in Sabiiu, Logosiu, Temisiora, Trstena, etc. Gimnasie noue se voru redica numai in casulu candu cele esistinte nu voru fi de ajunsu. Afara de aceea, continua oratorele, guvernulu spriginesce si gimnasie cu limb’a instrucțiunii eschisivu străină, precum in Neoplanta, Irasiovu si Bichisiu. Ce se atinge de infiintiarea universi­tății d’in Clusiu, ministrulu dechiara, ck in privinti’a limbe­­loru de propunere la acesta universitate va servi de indrep­­tariu numai si numai legea despre natiunalitati d’in 1868. (Aplause.) Vincentiu B­a­b­e­s­c­u replica prin una vorbire mai lunga, prin carea areta oprimerea natiunalitatiloru nemagia­re si, in fine, dechiara, ca nu este multiumitu cu respunsulu ministrulu, dar’ camer’a ie totu­si actu despre dinsulu. Camer’a trece apoi la ordinea dîlei si primesce fara observatiune proiectele de legi despre prelungirea darii inca pre unu anu. Urmeza la ordinea dîlei continuarea desbaterii specia­le a­supr’a bugetului ministeriului de comerciu, agricultura si industria. La postulu despre institutulu agronomicu d’in Keszt­hely, Lad­isi. Korizmics­ie cuventulu si accentua in­­semnetatea instituteloru de feliulu acestu­a, si doresce câ ele se se immultiesca câtu mai tare. — Toma P­e c­h y dechiara, câ la desbaterea estra-ordinariului va face una propunere in privinti’a infiintiarii unui institutu agronomicu. •— Táncsics nu voteza nice una parâ pentru unu in­stitutu, unde studiele se propunu in limb’a germana. — Ed. Zsedényi este de părere, câ nu numerulu, ci adjustarea si calitatea invetiatoriloru de la scolele agronomice servescu de cinostra. — Colomanu Tisza numai atunci ascepta re­­sultate de la scolele agronomice, candu elevii se voru fi ocupatu mai înainte practice cu economi’a celu pucinu in tempu de diuoi ani. — După ce mai vorbescu la acestu objectu ministrulu Szlávy si raportorulu W­ahrmann, propunerea comissiunii financiarie se respinge si se voteza pentru institutulu d’in Keszthely preliminariulu ministrului cu 35.730 fl. La propunerea comissiunii financiarie camer­a voteza, mai departe, tote sumele relative la scolele agronomice Urmeza titlulu­i: „Starele de cai ale statului.* Co­­missiun­ea financiaria propune a se vota pentru recerintie 2,562.788 fl. si pentru acoperire 1,878.287 fl. Camer­a pri­mesce acesta propunere si voteza, mai departe, sub titlurile VI­II, pentru institutele de contumatiune 73.300 fl. ; pen­­tru suprimerea bolei de vite 50.000 fl. ; pentru capitanatele montanistice 55.690 fl. ; pentru institute geologice 28.000 fl. ; pentru biuroula statistica 57.870. Cu acestea se inchiria desbaterea. Ministrulu de justitia Butta presinta doue proiects de legi, d­intre cari unului se referesce la despusetiunile de transitiune relative la organisatiunea justitiei ; or’ celu-a­­laltu are de obiectu lasarea si mai departe in officiu a oficia­lii oru de la tribunalele regesei de prim’a instantia, cari de presinte sunt in sarvitiu. Siedinti’a se­ redica la 3 ore d. m. S i e d i n t i’a de la 18. d e c e m v r e, 1871. Presiedintele P. Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’in partea guvernului au fostu de facta minis­trii : Kerkapoly, Pauler, Tóth, Szlávy, Tisza si Pejacsevics. Se verifica procesulu verbale alu siedintiei presedinte. Deputaţii Georgia R­­­a­p­k­a si Sigismundu Popoviciu si­ depuna mandatele. Se va ordona alegeri noue in cercuri­le respective. — Deputaţii cont. Dominica Teleky si Ga­­briela Várady presinta apoi nesce petitiuni private, cari se trecu la comissiunea petitionaria. Nicolau Maximoviciu interpelleza pre minis­­trulu de cultu si instructiune publica, daca are de cugetu a essecuta decisiunile congressului serbescu. — Interpellatiu­­nea se va comunica ministrului concerninte. Raportorele comissiunii petitionarie pune pre biuroulu camerei registrulu 52, alu petitiuniloru deliberate de comis­siunea d’in cestiune. — Se va tipări si pertratâ in siedinti’a de sambeta, 23. decemvre. După ace’a camer’a trece la ordinea dîllei : se cetescu a trei­a ora si primescu definitivu proiectele de legi despre prelungirea contributiunii. — Se tramitu camerei magnati­­loru spre pertratare. Urmeza la ordinea dîllei pertratarea projectulu de lege despre prelungirea monopolului de tabacu pre anulu 1872. Raportorele comissiunii centrale, Ladislau K v a s­­s a y, recomenda camerei acceptarea acestui projectu. — Paulu Móricz, raportorele minorităţii comissiunii centrale, propune in numele a patru secţiuni respingerea projectului d’in cestiune. Ministrulu de financie, Carolu Kerkapoly, ana­­liseza necessitatea manu­trenerii monopolului de tabacu, si dechiara, ca statulu nu pote fi lipsitu de acestea per­ceptiuni. Ales. C s a n­u d­e imputa guvernului, câ a nimicitu libertatea tierei, si se supune orbesce ordiniloru ce le pri­mesce d’in Vien’a. Monopolulu e remasîti’a cea mai terribila a tiraniei ; bîetulu poporu se lupta cu fomea si acum’a se pune contributiune si a­supr­a tabacului seu ! Dta, domnule ministre, nu respectezi cond­usele camerei, seu credi dara ca­­esti domnitoriulu camerei ? Dta esci numai servitoriulu tie­rei. (Presiedintele admonieza pre oratore se observe regulele cele mai primitive ale bunei-cuviintie.) In fine oratorele vo­teza pentru votulu minorității. — Mai vorbescu contr’a abro­gării monopolului : Ionu R A k o c z y, Ioanu Vajda, Ales. A l m a s s y si Ales. C s i k y, dar’ submitiendu-se la votu proiectulu se admitte in generalu si specialu cu majoritate mare. Urmeza continuarea desbaterii speciale a­supr’a bugetului­­ministului de comerciu, agricultura si industria. Titlulu2 „pos­­t’a* se voteza cu 4,696.000 fl. erogatiuni, si cu 4,750.000 fl. perceptiuni. Sub titlulu 13 „institutulu telegraficii H se voteza 1,879.890 fl. erogatiuni si 1,768.000 fl. perceptiuni, deci resulta unu deficitu de 111.890 fl. — Pentru servitiulu sa­­nitariu in portulu fiumanu se voteza 92.212 fl. erogatiuni si 18.800 fl. perceptiuni ; pentru cass’a de pemnorare d’in Pest’a : 142.000 fl. erogatiuni si totu atâtu­a cu perceptiu­ni ; pentru pensiuni : 1­)0.607 fl. Urmeza recerintiele estra-ordinarie. Titlulu 1. se vo­teza cu 13.000 fl. ; rubricele 1—7 d’in titlulu 2. se voteza cu 259.497 fl., si cu acest’a Siedinti’a se inchiaia la 3 ore d. m. Fapte illegali si scanctalose. Aprinderile, jurămintele false, corruptiunea, immorali­­tatea, hot­ele, uciderile, daru mai alesu jafurile si furaturele de unu tempu incoce in cerculu Lapusiului-ungurescu, cor­­tulu Solnocului-interiore, au luatu unu aventu si unu sboru atatu de insemnatu, incatu au pusu in temere, frica s ingrijire profunda tote spiritele, fiindu-ck averea, siguritatea personale, ordinea si respectarea legiloru divine si umane cum si progressulu in cultur­a sunt in gradulu supremu amenintiate. Cine purta caus’a, si sub a cui scutu se comitu astfeliu de illegalitati si scandale, va judec­a on, cititoriu imparte­­sindu-i de asta-data d’in multele numai putinele fapte, cari au strabatutu la urechiele nostre — atragandu cu aceasta ocasiune atențiunea regimului, a comitetului supra, si mai cu seama a n­oiloru membri de comitetu, ca se intrevina se curme realu, până ce mai este tempu. Se luamu cu toti aminte­ , în anulu 1869 Burzo Iuon. 1. Tanase cu Ungur Ionu 1. Zaharia d­in Suciu-de-susu au furatu o juninca de la fostulu atunci economu de curte Biró Józsi, si eruandu-se furii, in locu de a-i da pre mania judecătorului com­­petinte, judele procesuale, Molnár Sándor, a facutu pace cu susu numitii furi ca se plateasca lui Biró 100 fl. v. a., era lui i s’a datu 10 fl. v. a., 3 merite de grâu si 2­ cupe de miere, ce se pote adeveri d’in protocolulu jud. sing. a Lapusiului, Nr. 4 — crim. anu 1869. Lazaru Gavrila alu lui Stefanu d’in Suciu-de-diosu, servindu la Molnár Sándor, acestu­a, in poterea oficiului seu, a indositu si pitulatu pre respectivulu si de la deforinti’a d’a se inrola. Acestu indi­­vidu, cu pecurariu alu lui Molnár, a maltratatu pre fluera­­siulu Tunsu Grigore 1. Constanti d’in Piteritea, rumpandu-i si o mana, pentru ca n’a voitu a-i da unu flueru in cinste, — acum’a, după ce caus’a a ajunsu la cunosciinti’a judecă­toriei, acést’a, in poterea oficiului ei, a urmaritu prin gen­­darmi si judi corii, prinderea batausiului, inse fara successu, că­ci omulu nu se aflâ necairea, nici szolgabiro­ulu nu scia nemic’a de elu, ba si lui i-a fostu furatu o oia si asie a trecutu in Marmatîa, afirmă diregatoriulu politicu, până ce in urma după multa truda si obosela judecetori’a a desco­­peritu ca dieu respectivulu totu mereu a fostu in servitiulu lui Molnár cu pecurariu in fundulu Lupéiéi, de unde fii apoi escortatu cu gendarmii, — ceea ce potemu documentă prin protocolulu judecătoriei sing. d’in Lanusiu­ ung. Nr. 81 d’in 1870 si cu raportulu comandantelui de gendarmi d’in 10 februarie 1871 Nr. 41. N. B. acestu­a a marturisitu, cu Molnár tote furaturele de terguri, cu corpus delicti nu le mai inapoiedia nimenui­a, ci se folosesce elu cu ele. 3) La tergulu Lapusiului s’a furatu 2 boi ai lui Giur­giu Mitrofanu d’in Strimbu (Horgospataka). După tergu, Do­­roteiu Bud’a d’in Ungureni­­a insinuatu la judele corn. de acolo, ca in grajdulu seu se afla 2 boi străini, si ca elu nu stie cum au ajunsu acei­a in grajdulu meu, — in care in­­tervalu, boii au disparutu. Intr’aceea la recercarea paguba­­siului, szolgabiro­ulu Molnár chiama la sine pre Bud’a Ionu d’in Ungureni, si dandu-i o siedula, i impune ca se cerce si aduca boii, ceea ce si implinesce Bud’a, spunendu, ca i-a aflatu in otarulu Budescilora, in Marmati’a, la nesce c­ai de fenu­­­si asie Molnár condamna pre Doroteiu la o mulita banale de 10 fl. v. a. după cum adeveresce prot. jud. Nr. 13 d’in 1871. 4) Dela Bufa Mihaiu d’in Rogozu, Pertia George si Morosianu Grigoru d’in Libotinu au furatu o vaca, pre ca­rea au dusu-o la cas’a lui Pertia Darie d’in Libotinu, si i-a datu drumulu la fenulu lui Darie, era ei intrara in casa, si, prefacandu-se, intrebara pre Darie, de ce si­ tiene vac’a la fenu ? Acestu­a cautandu-si vitele, cunoscu­ ca vac’a de la fenu nu e a sa, si astfeliu voi a o alungâ d’in ogra­da, inse susu numitii negutiatori de nopte, i dîsera im­­perativu se o lase in pace acolea, ca se nu e mance lupii, ceea ce Darie a si facutu — si in diu’a urmatoria s’a des­­ceptatu câ a cui e vac’a, si câ elu e restrinsu cu violintia a se impaca cu Szolgabiro­ulu cu 10 fl. v. a. după cum adeveresce prof. Nr. 16 d­in 1871. 494

Next