Federatiunea, decembrie 1871 (Anul 4, nr. 121-132)
1871-12-08 / nr. 124
direcţiunile calibru ferate a face esperimente cu diferitele metode de incaldare, si apoi a relată ministeriului, celu mul- tu până in 1. maiu 1872, despre resultatulu incercariloru loru. Metod’a, carea se va află de mai practica se va introduce apoi in iern’a anului 1872 pre totu-indenea. Daniela Irányi nu pricepe ce esperiminte deosebite se se recera pentru incaldîrea vagoneloru, si, considerandu ca iern’a aceast’a e forte grea, propune, ca ministrulu se provoce toate administratiunile caliloru ferate, se proveda, fara amenare, vagonele de toate classele cu aparate de incaldîre. Colom. T i s z a nu pote acceptă propunerea asie precum e formulata, de ora ce esistu metode de incaldîre, cari sunt mai stricatiose sanetatii, de catu caudu nu s’ar incaldî neci de câtu. Dreptu-ace’a e necessariu se se statoresca modulu incaldîrii, si oratorele recomenda pentru scopulu acestua sticlele incaldîte cu apa calda. Ministrulu T î s z a e contr’a acestui modu de incaldîre de-orace sticlele din cestiune s’au aretatu de nepractice, câci inghietiandu m n ele ap’a, in vagone e mai frigu, câ si candu nu s ar i incaldîtu neci decâtu. — Ign. H e f y, Ales s a n ^ si Stef. P a t a y pledeza pentru indroducerea fara amenare a acestui metodu de incaldîre. Eduardu Zsedényi vorbesce in favorulu propunerii lui Col. Tisza, or’ ministrulu Lud. Tisza crede, ca ar’ fi mai bine,a se lasa in voi’a administratiuniloru calibru ferate, ca, pana la statorirea definitiva a metodului de incaldîre, se incaldiesca vagonele după sistemulu care li va parea mai accomodata. Col. G h y c z j voiesce ca administratiunile calibru ferate se fia obligate a incaldî vagone e cu sticle calde seu cu saci de nesipui calda. D. Irányi primesce motiunea d’in cestiune ca adausu la a sa, si submitiendu-se la votu se adopta. După aceea se voteza fara observatiune : pentru salarie, adausuri si bani de cortelu 136.852 fl., pentru diurne 35 000 fl., pentru arende, incaldare si luminare 19.000 fl., pentru receriutiele biuroului 24.000 fl., spesse de caletorie, 3000 fl, remuneratiuni 5000 fl., reparature 6000 fl., spesse neprevedinte 500 fl., spesse de inspectiune preste calile ferate concessionate 238.487 fl. Urmeza titlulu despre construirea caliloru ferate, si se admitte fara observatiune, si su acést’a bugetulu ministrului de comunicatiune e deliberata definitiva. Urméza desbaterea generala asupr’a bugetului ministrului de comerciu, de agricultura si de industria. După una discutiune mai lunga, la carea partecipata Eduardu Horn, Ignatiu H e 1 f y , Ladislau Tisza si ministrulu S z l á v y , camer’a trece la desbaterea speciale si titlele 1—3 ale recerintieloru ordinare se voteza cu 317.180 fl. — Sub titlulu 4 comissiunea financiaria propune a se vota pre sem’a differiteloru institute agronomice 189.885 fl. erogatiuni, si 61.000 fl. perceptiuni. Ernestu Mu k is doresce, câ camera se invite pre ministrulu de agricultura câ, conformu unui conclusu de mai inainte alu camerei, se mai infiintieze inca doue institute agronomice. Ministrulu Szlá v y spune, câ a primitu in bugetu spessele pentru infiintiarea acestoru institute, dar’ comissiunea financiaria a propusu stergerea loru. Ministrulu de justitia Bittu presinta apoi doue projects de legi, d’intre cari unulu se reduce la investirea judecatorieloru cu competintia financiaria, era celu-alaltu la sustienerea si mai de parte a tribunaleloru financiarie de appellatiune. Siedinti’a se inckiaia la 3 ore d. m. S i e d i n t i’a de la 17. d e c. 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 11 ore a. m. D’in partea guvernului sunt de facta ministrii : Lónyay, Szlávy, Panner, Kerkapoly, Tóth, Bittó, Tisza si Pejaceviciu. După verificarea processului verbalu d’in siedinti’a precedenta, Dr. Svetozaru M i e t i cu interpelleza pre ministrulu-presiedinte si pre celu de financie in privinti’a vinderii paduriloru in regimentulu de Petruvaradinu si Brodu. Interpellatiunea se presinta ministriloru concerninti. Colomanu Széli, raportorulu comissiunii financiarie, presinta raportele despre trei projects de legi si anume : projectulu de lege despre scoterea neîntrerupta a dariloru pre lunga lui ianuariu, despre acoperirea provisoria a spesseloru pentru administratiunea juredictiuniloru si despre quot’a ce este a se lua d’in spessele comune pentru confiniele militarie. Raportele se voru tipări si tramite la secţiuni. Raportorulu Paulu Tére y presinta raportulu comissiunii economice despre bugetulu camerei pre lunga lui decemvre. Se va tipări si pune la ordinea dîtei. Ministrulu de cultu si instrucţiune publica Dr. Teodora Pauler respunde la interpellatiunea deputatului Vincentiu Balcesiu, relativa la respectarea limbelor nemagiare si respective a celei romane in scole, si dice, ca sub dispusetiunea nemidilocita a ministeriului stau doue feliuri de institute de invetiamentu : unele cu limb’a instrucţiunii curatu magiara, altele cullimb’a instrucţiunii amestecata. In institutele de feliulu alu dncilea obiectele de invetiamentu nu se propunu numai in limb’a magiara, ci si in limb’a tinutului respectivu , precum in gimnasiele d’in Sabiiu, Logosiu, Temisiora, Trstena, etc. Gimnasie noue se voru redica numai in casulu candu cele esistinte nu voru fi de ajunsu. Afara de aceea, continua oratorele, guvernulu spriginesce si gimnasie cu limb’a instrucțiunii eschisivu străină, precum in Neoplanta, Irasiovu si Bichisiu. Ce se atinge de infiintiarea universității d’in Clusiu, ministrulu dechiara, ck in privinti’a limbeloru de propunere la acesta universitate va servi de indreptariu numai si numai legea despre natiunalitati d’in 1868. (Aplause.) Vincentiu Babescu replica prin una vorbire mai lunga, prin carea areta oprimerea natiunalitatiloru nemagiare si, in fine, dechiara, ca nu este multiumitu cu respunsulu ministrulu, dar’ camer’a ie totusi actu despre dinsulu. Camer’a trece apoi la ordinea dîlei si primesce fara observatiune proiectele de legi despre prelungirea darii inca pre unu anu. Urmeza la ordinea dîlei continuarea desbaterii speciale asupr’a bugetului ministeriului de comerciu, agricultura si industria. La postulu despre institutulu agronomicu d’in Keszthely, Ladisi. Korizmicsie cuventulu si accentua insemnetatea instituteloru de feliulu acestua, si doresce câ ele se se immultiesca câtu mai tare. — Toma Pe ch y dechiara, câ la desbaterea estra-ordinariului va face una propunere in privinti’a infiintiarii unui institutu agronomicu. •— Táncsics nu voteza nice una parâ pentru unu institutu, unde studiele se propunu in limb’a germana. — Ed. Zsedényi este de părere, câ nu numerulu, ci adjustarea si calitatea invetiatoriloru de la scolele agronomice servescu de cinostra. — Colomanu Tisza numai atunci ascepta resultate de la scolele agronomice, candu elevii se voru fi ocupatu mai înainte practice cu economi’a celu pucinu in tempu de diuoi ani. — După ce mai vorbescu la acestu objectu ministrulu Szlávy si raportorulu Wahrmann, propunerea comissiunii financiarie se respinge si se voteza pentru institutulu d’in Keszthely preliminariulu ministrului cu 35.730 fl. La propunerea comissiunii financiarie camera voteza, mai departe, tote sumele relative la scolele agronomice Urmeza titlului: „Starele de cai ale statului.* Comissiunea financiaria propune a se vota pentru recerintie 2,562.788 fl. si pentru acoperire 1,878.287 fl. Camera primesce acesta propunere si voteza, mai departe, sub titlurile VIII, pentru institutele de contumatiune 73.300 fl. ; pentru suprimerea bolei de vite 50.000 fl. ; pentru capitanatele montanistice 55.690 fl. ; pentru institute geologice 28.000 fl. ; pentru biuroula statistica 57.870. Cu acestea se inchiria desbaterea. Ministrulu de justitia Butta presinta doue proiects de legi, dintre cari unului se referesce la despusetiunile de transitiune relative la organisatiunea justitiei ; or’ celu-alaltu are de obiectu lasarea si mai departe in officiu a oficialii oru de la tribunalele regesei de prim’a instantia, cari de presinte sunt in sarvitiu. Siedinti’a se redica la 3 ore d. m. S i e d i n t i’a de la 18. d e c e m v r e, 1871. Presiedintele P. Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’in partea guvernului au fostu de facta ministrii : Kerkapoly, Pauler, Tóth, Szlávy, Tisza si Pejacsevics. Se verifica procesulu verbale alu siedintiei presedinte. Deputaţii Georgia Rapka si Sigismundu Popoviciu si depuna mandatele. Se va ordona alegeri noue in cercurile respective. — Deputaţii cont. Dominica Teleky si Gabriela Várady presinta apoi nesce petitiuni private, cari se trecu la comissiunea petitionaria. Nicolau Maximoviciu interpelleza pre ministrulu de cultu si instructiune publica, daca are de cugetu a essecuta decisiunile congressului serbescu. — Interpellatiunea se va comunica ministrului concerninte. Raportorele comissiunii petitionarie pune pre biuroulu camerei registrulu 52, alu petitiuniloru deliberate de comissiunea d’in cestiune. — Se va tipări si pertratâ in siedinti’a de sambeta, 23. decemvre. După ace’a camer’a trece la ordinea dîllei : se cetescu a treia ora si primescu definitivu proiectele de legi despre prelungirea contributiunii. — Se tramitu camerei magnatiloru spre pertratare. Urmeza la ordinea dîllei pertratarea projectulu de lege despre prelungirea monopolului de tabacu pre anulu 1872. Raportorele comissiunii centrale, Ladislau K v a ss a y, recomenda camerei acceptarea acestui projectu. — Paulu Móricz, raportorele minorităţii comissiunii centrale, propune in numele a patru secţiuni respingerea projectului d’in cestiune. Ministrulu de financie, Carolu Kerkapoly, analiseza necessitatea manutrenerii monopolului de tabacu, si dechiara, ca statulu nu pote fi lipsitu de acestea perceptiuni. Ales. C s a nu de imputa guvernului, câ a nimicitu libertatea tierei, si se supune orbesce ordiniloru ce le primesce d’in Vien’a. Monopolulu e remasîti’a cea mai terribila a tiraniei ; bîetulu poporu se lupta cu fomea si acum’a se pune contributiune si asupra tabacului seu ! Dta, domnule ministre, nu respectezi condusele camerei, seu credi dara caesti domnitoriulu camerei ? Dta esci numai servitoriulu tierei. (Presiedintele admonieza pre oratore se observe regulele cele mai primitive ale bunei-cuviintie.) In fine oratorele voteza pentru votulu minorității. — Mai vorbescu contr’a abrogării monopolului : Ionu R A k o c z y, Ioanu Vajda, Ales. A l m a s s y si Ales. C s i k y, dar’ submitiendu-se la votu proiectulu se admitte in generalu si specialu cu majoritate mare. Urmeza continuarea desbaterii speciale asupr’a bugetuluiministului de comerciu, agricultura si industria. Titlulu2 „post’a* se voteza cu 4,696.000 fl. erogatiuni, si cu 4,750.000 fl. perceptiuni. Sub titlulu 13 „institutulu telegraficii H se voteza 1,879.890 fl. erogatiuni si 1,768.000 fl. perceptiuni, deci resulta unu deficitu de 111.890 fl. — Pentru servitiulu sanitariu in portulu fiumanu se voteza 92.212 fl. erogatiuni si 18.800 fl. perceptiuni ; pentru cass’a de pemnorare d’in Pest’a : 142.000 fl. erogatiuni si totu atâtua cu perceptiuni ; pentru pensiuni : 1)0.607 fl. Urmeza recerintiele estra-ordinarie. Titlulu 1. se voteza cu 13.000 fl. ; rubricele 1—7 d’in titlulu 2. se voteza cu 259.497 fl., si cu acest’a Siedinti’a se inchiaia la 3 ore d. m. Fapte illegali si scanctalose. Aprinderile, jurămintele false, corruptiunea, immoralitatea, hotele, uciderile, daru mai alesu jafurile si furaturele de unu tempu incoce in cerculu Lapusiului-ungurescu, cortulu Solnocului-interiore, au luatu unu aventu si unu sboru atatu de insemnatu, incatu au pusu in temere, frica s ingrijire profunda tote spiritele, fiindu-ck averea, siguritatea personale, ordinea si respectarea legiloru divine si umane cum si progressulu in cultura sunt in gradulu supremu amenintiate. Cine purta caus’a, si sub a cui scutu se comitu astfeliu de illegalitati si scandale, va judeca on, cititoriu impartesindu-i de asta-data d’in multele numai putinele fapte, cari au strabatutu la urechiele nostre — atragandu cu aceasta ocasiune atențiunea regimului, a comitetului supra, si mai cu seama a noiloru membri de comitetu, ca se intrevina se curme realu, până ce mai este tempu. Se luamu cu toti aminte , în anulu 1869 Burzo Iuon. 1. Tanase cu Ungur Ionu 1. Zaharia din Suciu-de-susu au furatu o juninca de la fostulu atunci economu de curte Biró Józsi, si eruandu-se furii, in locu de a-i da pre mania judecătorului competinte, judele procesuale, Molnár Sándor, a facutu pace cu susu numitii furi ca se plateasca lui Biró 100 fl. v. a., era lui i s’a datu 10 fl. v. a., 3 merite de grâu si 2 cupe de miere, ce se pote adeveri d’in protocolulu jud. sing. a Lapusiului, Nr. 4 — crim. anu 1869. Lazaru Gavrila alu lui Stefanu d’in Suciu-de-diosu, servindu la Molnár Sándor, acestua, in poterea oficiului seu, a indositu si pitulatu pre respectivulu si de la deforinti’a d’a se inrola. Acestu individu, cu pecurariu alu lui Molnár, a maltratatu pre fluerasiulu Tunsu Grigore 1. Constanti d’in Piteritea, rumpandu-i si o mana, pentru ca n’a voitu a-i da unu flueru in cinste, — acum’a, după ce caus’a a ajunsu la cunosciinti’a judecătoriei, acést’a, in poterea oficiului ei, a urmaritu prin gendarmi si judi corii, prinderea batausiului, inse fara successu, căci omulu nu se aflâ necairea, nici szolgabiroulu nu scia nemic’a de elu, ba si lui i-a fostu furatu o oia si asie a trecutu in Marmatîa, afirmă diregatoriulu politicu, până ce in urma după multa truda si obosela judecetori’a a descoperitu ca dieu respectivulu totu mereu a fostu in servitiulu lui Molnár cu pecurariu in fundulu Lupéiéi, de unde fii apoi escortatu cu gendarmii, — ceea ce potemu documentă prin protocolulu judecătoriei sing. d’in Lanusiu ung. Nr. 81 d’in 1870 si cu raportulu comandantelui de gendarmi d’in 10 februarie 1871 Nr. 41. N. B. acestua a marturisitu, cu Molnár tote furaturele de terguri, cu corpus delicti nu le mai inapoiedia nimenuia, ci se folosesce elu cu ele. 3) La tergulu Lapusiului s’a furatu 2 boi ai lui Giurgiu Mitrofanu d’in Strimbu (Horgospataka). După tergu, Doroteiu Bud’a d’in Ungurenia insinuatu la judele corn. de acolo, ca in grajdulu seu se afla 2 boi străini, si ca elu nu stie cum au ajunsu aceia in grajdulu meu, — in care intervalu, boii au disparutu. Intr’aceea la recercarea pagubasiului, szolgabiroulu Molnár chiama la sine pre Bud’a Ionu d’in Ungureni, si dandu-i o siedula, i impune ca se cerce si aduca boii, ceea ce si implinesce Bud’a, spunendu, ca i-a aflatu in otarulu Budescilora, in Marmati’a, la nesce cai de fenusi asie Molnár condamna pre Doroteiu la o mulita banale de 10 fl. v. a. după cum adeveresce prot. jud. Nr. 13 d’in 1871. 4) Dela Bufa Mihaiu d’in Rogozu, Pertia George si Morosianu Grigoru d’in Libotinu au furatu o vaca, pre carea au dusu-o la cas’a lui Pertia Darie d’in Libotinu, si i-a datu drumulu la fenulu lui Darie, era ei intrara in casa, si, prefacandu-se, intrebara pre Darie, de ce si tiene vac’a la fenu ? Acestua cautandu-si vitele, cunoscu ca vac’a de la fenu nu e a sa, si astfeliu voi a o alungâ d’in ograda, inse susu numitii negutiatori de nopte, i dîsera imperativu se o lase in pace acolea, ca se nu e mance lupii, ceea ce Darie a si facutu — si in diu’a urmatoria s’a desceptatu câ a cui e vac’a, si câ elu e restrinsu cu violintia a se impaca cu Szolgabiroulu cu 10 fl. v. a. după cum adeveresce prof. Nr. 16 din 1871. 494