Federatiunea, decembrie 1871 (Anul 4, nr. 121-132)
1871-12-03 / nr. 122
.Pest’», Vineri, 15./S. dec., 1871. Nr. 183-59®. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Locuinti’a Redactorului si Cancelari’a Redactiunii e in Strat’« tr&gatoriului [Loveazutoza]. Nr 6. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Artiotii tramisi si nepublicati se vor arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialii si economicii. Fretiolu d* Prenumeratliune Pre trei lune . . . 3 fi. v. a Pre Biese lune. . . 6 „ Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Pentru Itomani’a . prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n„ 6 lune 16 „ = 16 „ .. .» 3 ~ 8 „ = 8 „ „ Pentru Insertion! : 10or. de linia,si 30 or. taos’a timbrare pentru fiespe-care publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or- Va est Mer cur l-a, Vineri-a si Domimec’a. Invitare de prenumeratiime la diuariulu politicu „NMKATIIVEV-pre Cursulu Annului M1)€CCLXX11 Incependu-se cu 1 ianuariu 1872 st. v. cursulu alu cincilea alu diuariului nostru, rogrmu pre p.t. doritorii de a avé acestu diuariu, sh binevoiesca a grăbi cu prenumeratiunile plina la acestu terminu. Conditiunile remanu cele vechie. Diuariulu va urma, ca si pina acum’a, a essî de trei ori in septemana: Mercuria, V inneria si D omi nec’a, totu de-un'a demaneti’a . Pretiulu de prenumeratiune e : Pre trei lune . . . 3 fl. v. a. » ® » • • • 6 , „ „ . anuulu intregu . . 12 „ „ , Pentru Romani’a si tierele străine: Pre trei lune . 8 lei n. . 8 franci . 6 . . 16 , , = 16 , „ annulu intregu 30 , , = 30 . Invetiatoriloru satesci, adeverindu lipa’a mediloceloru, se va da, si pre venitotiu, cu pretiulu scadiutu, adeca pre 3 lune 2 fl. v. a., pre 6 lune 4 fl. v. a., pre annulu intregu 8 fl. Acei DD. abonati, cari sunt in restantia cu pretiulu de prenumeratiune, sunt rogati a-si jefui socotelele proa la terminulu de mai susu, pentru ca sum’a restantieloru e forte considerabila si prin urmare Administratiunea diuariului forte ingreunata. Totu-una-data rogamu pre DD, abonatii nostri se scriu legibilu numele, locuinti’a si post’a ultima, or’ cei ce postedu adresse tipărite sa binevoiesca a allatura in epistolele de prenumeratiune, seu a lipi pre cuponele asemnateloru postale câte una adressa tipărită. Redactiimea, renunciâ de dragulu lui Auersperg la drepturile si detoriniiele loru d’a luptă pentru egal’a loru îndreptăţire cu elementulu nemtiescu, că ci scirile ce le primimu despre cursulu campaniei electorale sunt cu totulu nefavoritorie ministeriului Auersperg si programului seu. D’in acestea, credemu si sperknm, că se voru convinge domnii de la potere, atâtu de d’incolo, câtu si de d’incoce de Latt’a, ck a trecutu tempulu vorbeloru dulci si alu promissiuniloru, si ck poporele instelate una-data voru sa veda fapte, prin cari sa li se garanteze esistinti’a loru individuala si nationala. Abik se întruni in Versali’a Adunarea nationala, si éta ck vechi’a confussiune s’a ivitu de nou. E cunoscutu, ch ur’a dreptei contr’a „republicei lui Thiers“ nu mai cunosce margini , inse spre norocirea dlui Thiers monarchistu sunt acum’a multu mai imparechiati de câtu alta data. Ei aru voii bucurosu sa delature statul quo de astadi, si sk proclame pre principile numale de presiedintele republicei, ce’a ce ar’ fi sinonimu cu proclamarea monarcei, Asik inca in siedinti’a d’antâiu a camerei francése deputatulu Hervé ceti de pre tribuna, cu voce stentorica, urmatori’a motiune : „Poporulu francesu, intrunitu in comitîele sale, va votă in 26. ianuarie asupra cestiunii: „republica seu monarcia.“ Totu cu acésta ocasiune ministrulu de financie Pouyer-Quertier presinte unu projectu de lege, după care bunurile familiei orleaniste, in câtu nu sunt inca vendute, se voru redă era principiloru, fara ca acestia sa aiba vre una pretensiune legala facia de cumperatorii. Propunerea acést’a se primi d’in partea camerei fkra neci una demonstratiune, de unde multi deducu, ca dlu Thiers e resolutu a rumpe cu stang’a Adunarii si a trece la partit’a drepta. — Projectulu de lege privitoriu la nou’a organisare a armatei adopta prinijipiulu inarmarii generale, inse numai in tempu de resbelu. Contingentulu anualu in tempu de pace va consiste d’in 90.000 fetiori. Firulu electricu ni aduce d’in Angli’a Boirea, ci morbulu principelui de corona anglesu devine d’in ce in ce mai periculosu, si ck cu greu se mai pote speră in reinsanetosiarea sa. Lukmu inadinsu notitia despre acésta scrie, de orace eventual’a trecere d’in vietia a clironomului anglesu chiaru in acestu momentu,in care partit’a republicana se nesuiesce d’in tote poterile si cu tote medilecele d’a face propaganda pentru caus’a sa, ar’ fi unu evenimentu de importantia necalculabile, de-orace republicanii, cari au contatu la principe pentru ajungerea scopului loru, aru poté suferi una lovire forte sentîbila, nemicindu li-se verice sperantia intru realisarea operei loru. Mai multi deputaţi d’in stang’a vorbescu contr’a voturi sumeloru de sub acestu titlu, preliminate după placulu guvernului. Ministrulu de financie C. Kerkapoly si raportorulu Col. Széli apera realitatea preliminariului comissiunii financiarie, care se pune la votu si se primesce. Urmeza titlulu „Monopolulu tabacului.“ Acoperiri ordinarie 24.293.394 fl., erogatiuni 10.451.220 fl. Comissiunea financiaria propune, ca acoperirea se se inducă neschimbata in bugetu, or’ pentru erogatiuni sa se voteze urmatoriele sume: 6,754.552 fl. pentru cumperarea tabacului, 2,549.095 fl. pentru fabricatiunea tabacului, 1,147.376 fl. pentru vinderea tabacului. Paulu Moritz si reinnoiesce propunerea, ce i s’a respinsu in anulu trecutu, relativa la esmitterea unei comissiuni, carea sa se consulte asupra desfiintiarii monopolului de tabacu si, considerandu materialulu presintatu de guvernu spre acestu scopu, se raporteze camerei. — Aceasta propunere este sprijinita de mai multi deputati, dar’ punenduse la votu, majoritatea o respinge si primesce propunerea comissiunii financiarie. Sub titlulu 21. „Dările pentru loterie“ se voteza 2,745.000 fl. perceptiuni si 1,742.110 fl. erogatiuni. Titlulu 22. „Darea de sare" areta unu venitu curatu de 10,399.573 A — Comissiunea financiaria propune votarea sumeloru preliminate. St. Majoros propune, că pretiulu unu centenariu de sare nepisata sa se scada la 3 fl., inse propunerea se respinge si se primesce a comissiunii financiarie. Siedinti’a se redica la 3 ore d. m. Pestea, 2/14. dec., 1872. Nimbulu noului ministeriu cislaita nu incepe a se întunecă si dispare, ai acést’a se constata cu multa durere de anima chiaru si de diuariele cele mai adicte sistemului de asta di d’in Ostrunguri’a. Una correspondintia d’in Vien’a tramisa diuariului guvernamentalu „Pester Lloyd“ ni comunica scirea importanta, ck numirile de locotenenti ale ministeriului AuerBperg intimpina difficultati mari, si, de-ora ce aci nu este vorb’a numai despre cestiuni puru personale, ci de principie, afacerea acest’a va lua unu cursu periculosu pentru esistinti’a ministeriului. Ba „Vaterland“ dice, ck Auersperg, d’impreuna cu colegii sei, nu va ajunge neci întrunirea Reichrath-ului, carea de altmintrea va urmă in 27. 1. c., ci pote ci in locu de discursulu de tronu si voru subscrie demissiunile loru. Si intru adeveru, aceste profetîri si sgomote nu ne surprindu neci câtu e mai putienu, căci asik numitulu ministeriu preparativu Auersperg-Stremayr, afara de not’a prin carea si-a inauguratu activitatea, pâna acum’a n’a datu neci celu mai micu semnu despre potinti’a si vointi’a sa. Auersperg pescuiesce după una majoritate parlamentaria, dar’ nu e inca unitu cu tovaresii sei. Pre cum se aude, la inceputu domnia in consilulu ministerialu opiniunea, ckar’ fi mai usiorua obtienefkraneci unu programu majoritatea insenatulu imperialu;de atunci incace inse s’a esprimatu d’in mai multe parti igrigirea contr’a acestei procederi, si asik acum’a se lucra cu iutiela de vaporu la unu programum, care va avé sa essercite influintia binefacutoria asupr’a alegeriloru d’in differitele tiere si regate. Se pare inse, ca natiunile asuprinte d’in Cislaitani’a nu voru a Camer’a representantiloru Ungariei. Siedinti’a de lall, decemvre, 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’intre ministri sunt de faciat Lónyay, Pauler, Kerkapoly, Szlávy, Tóth si Wenkheim. După verificarea processului verbalu d’in siedintâ’a precedenta, presiedintele propune si camer’a decide, ca projectulu de lege despre conventiunea telegrafica inchiaiata cu Germani’a sa se puna la ordinea dîlei in siedinti’a de mane, or’ modificatiunile camerei magnatiloru, făcute la projectulu de lege pentru venatu, sk se lase pana după desbaterea bugetului. Ignatiu Hef y presinta unu projectu de resolutiune, după care camer’a sk însărcineze pre ministrulu de instrucţiune, ca acestua sk presinte unu projectu de lege despre infiintiarea unei academie orientale independente in Pest’a după modelulu celei d’in Vien’a. Se va tipări si pune in desbatere d’impreuna cu bugetulu ministrului de instrucţiune. Georgiu Joannoviciu presinta una petitiune, care se transmitte comissiunii petitionarie. Raportorulu comissiunii petitionarie presinta consemnatiunea 51. a petitiuniloru. Se va tipări si pune la ordinea dîlei in siedinti’a de sambeta. Camer’a trece la ordinea dîlei si continua desbaterea speciale asupr’a bugetului ministrului de financie, si adeca asupr’a titlului 13. „dările directe.“ S i e d i n t i’a de la 12. d e c. 1871. Presiedindele Paulu Somssich deshide siedintia la 10 ore a. m. Guvernulu e representatu prin ministrii : Szlávy, Pauler, Kerkapoly, Lónyay, Pejacsevics si Tóth. După verificarea procesului verbale alu siedintiei trecute, deputatulu Ioanu Vidas presinta mai multe petitiuni, cari se trecu la comissiunea petitionaria. Sigismundu Ivánka presinta, ca presiedintele comissiuni a opt’a judiciarie, sentinti’a acestei comissiuni asupr’a protestului facutu contr’a alegerii deputatului Rafailu Kellecsényi. Alegerea se recunosce de legala si deputatulu se verifica definitiva. Mihailu Táncsics adresseza urmatoriele interpellatiuni : pre ministrulu de financie lu întreba : câte obiecte se propunu la academi’a d’in Siemnitiu, si d’intre aceste câte in limb’a unguresca si câte in cea nemtiesca ? pre ministrulu de agricultura lu intreba : pentru ce in Altenburgulu ungurescu instrucţiunea se dă in limba germana ? pre ministrulu de comunicatiune la interpelleza, pentru ce comunicatiunea pre calile ferate si cu vaporele nu se porta eschisivu unguresce ? pre ministrulu de instrucţiune lu intreba : pentru ce la facultatea teologica de la facultatea pestana se prelege in limb’a latina, de ce la facultatea de medicina se sufere a se propune in limb’a nemtiesca, si cum pote domni’a sa a numi preoti de directori la scolele mediocre ? pre ministrulu pentru aperarea tierei la interpelleza : candu voiesce sa predice Ludoviceulu? pentru ce nu e unguresca comand’a in una parte a armatei comune si pentru ce aspirantii de officieri d’in armat’a de linia nu depunn essamenulu de officieriu in limb’a unguresca ? — Interpellatiunile se voru comunică ministriloru concerninti. Camer’a trece apoi la ordinea dîlei : pertratarea proiectului de lege despre conventiunea telegrafica inchiriata cu Germani’a. — După una desbatere mai lunga, la carea partecipata Gabriela Vărady, ministrulu Ios. Szlávy, Michailu Táncsics, Ignatiu Helfy , Dr. Svetozaru Mie ticu si Toma Vechey , proiectulu se admitte fara modificatiune. Urmeza la ordinea dîtei continuarea desbaterii speciale asupra bugetului ministrului de financie. Titlulu 23 „directiunea dominieloru statului“,24 domniele statului si 25 se admitu fara observatiune. Sub titlulu 26 se voteza : a) pentru direcțiunile montanistice 434.297 fl.; b) pentru băile de metalui câ perceptiuni 10.289.570 fl., si câ erogatiuni 10.565.816 fl. ; c) pre sem’a depositului d’in Pest’a pentru productele de bai câ erogatiuni 13.702 fl., câ perceptiuni 634.761.; d) pentru băile d’in Oraviti’a câ erogatiuni 21.492 fl., câ perceptiuni 4532 fl.; e) pre sem’a officieloru pentru schimbarea metaleloru, câ perceptiuni 613.339 fl., câ erogatiuni 625.750 fl.; pentru imprimarea de bani d’in Cremnitiu câ erogatiuni 5.028.837 fl., si câ perceptiuni 5.008.186 fl. — Sub lit. f) sunt preliminați pen-