Federatiunea, ianuarie 1872 (Anul 5, nr. 1-8)
1872-01-24 / nr. 5
Districtulu Fagarasiului inca e districtu curata ro"manescu, fagarasienii sunt pasivisti si opositiunali, uite se in giurulu loru ce au esoperatu cu pasivitatea pentru poporu ? cu pasitatea, cu oposetiunea loru înaintatu-au numai câtu e negru sub unghia binele materiale seu spirituale alu romanilor, in cesti 3 ani d’in urma? daca dinsii voiu areta acelea fapte, care le areta Naseudenii, atunci eu mi voiu cunosce erorea si voiu dice: „parce Domine, quoniam pocea vi.* Sciu ca exempla sunt adiosa, inse istoriei suntemu detori a spune, ca atunci, candu Naseudenii cu activitatea au facutu merite nedelebile pentru romani, atunci fagarasienii cu pasivitatea si opusetiunea au periclitatu esintenti’a unui districtu curatu romanescu. Prin urmare, atunci, candu Naseudenii cu frunte senina potu asceptă judecat’a viitorimei pentru ca au fostu activi, fagarasienii pentrucâ au fostu pasivi si opusetiunali preste putienu tirapu voru dîce, de nu au dîsu pliua acum „Domine peccavi! ierta-mi Domne câ nu am sciutu ce lucru. Prevedu câ mi veti dice, pretotendenea suntemu in minoritate, activitatea nu ni folosesce nemica, după ce pretotendenea cademu jertfa majoritatii; e dreptu ca in celea mai multe locuri suntemu in minoritate, e dreptu ca in celea mai multe locuri majoritatea neromana ne trantesce la pamentu. Inse, Domniloru ! de lipsa e aceea, ca noi se facemu politica esclusiva? cu potentia e aceea, câ in una tierra poliglota fiasce-care naţiune, numai d’in causa, câ vorbesce alta limba, se porte politica e diametro oposita celeialalte naţiuni ? si posito câ e de lipsa, in stare suntemu noi de noi a portă una politica esclusiva? neci de cum, nu numai pentru câ nu lipsescu factorii de lipsa, dar’ pentm câ avemu a dă facia cu națiuni mai avute, si in privinti’a intelectuale mai înaintate. Au nu sunt in tiera doue partide ? nu se potu alatură romanii la un’a séu la cealalta d’in acestea, ca asié cu ajutoriulu aceleia domintiele nostre celea drepte, desî nu tote, dar’ in mare parte sé se realiséze, siguri hindu romanii, ca si in casu, candu neci pre acésta cale nu amu poté realisă domniiele nostre, totusi amu dobenditu, si inca multu, pentru ca amu invetiă scienti’a si desteritatea parlamentara, si amu aretu partidei domnitorie, ck nestiintiele romaniloru nu sunt îndreptate in contr’a statului magitim, amu aretâ, ck romanii nu voiescu a se rumpe de câtra Ungari’a, si câ nu voiescu a apesă pre alţii, ci se lupta in contr’a apesarii altoru a, se lupta in contr’a aceloru clase, i-asigura privilegie. Pana atunci, Dloru, până candu romanii se arunca in manile pasivităţii, nu potu convinge partida domnitoria despre aceia, ca dinsii nu au cugete separatistice. Pana atunci, Dloru, până candu romanii facia cu legile positive, pre cale, fara cale, pre dreptu, fara dreptu striga in contr’a uniunei Transilvaniei, partid’a domnitoria nu se pote convinge despre aceia, ca romanii nu au nescari cugete reservate. Éca, Domnitoru, una mana de sasi au jocatu si joca una rola insemnata in analele patriei, si pentru ce ? pentruca au posiediutu si posie in acea scientia, care se numesce scienti’a exegentiei loru; or’ romanii, de-sî făcu a cinci’a parte a intregei popolatiuni, precum in trecutu, asie si de presinte, in politica sunt nula, si ce e caus’a ? Ace’a câ noi in locu de a complana cu giursturile, in locu de a unna politic’a cea vechia a romaniloru „totude-aun’a cu regimulu, pentru caune potere fâra numai de la Ddieu“ in locu de a dâ man’a d’in anima cu partid’a regimului, care are lipsa de noi si noi de oa, in locu de a ne nesui ca pre acésta cale si realisâmu dorintiele nostre cele drepte, strigâmu in gur’a mare, nu voimu uniunea cu Ungari’a, peatru ca veimu a fi si a remane romani, ca si candu in Ungari’a, pre langa legea de nationalitate, pre langa legea pentru instructiunea publica, se pote ciae va rationalminte teme de magiarisare. Vedeţi , partid’a opositionale magiara , articlulu XII, d’in anulu 1867,mu ace’alu ataca, câ prin acestu articlu magiarii se voru germanisă, romanii se voru magiarisa dar’ neci uuulu nu are dreptu, pentru câ prin lege nu ti se pote răpi naţionalitatea. Limba si literatura magiara, candu a facutu cei mai gigantici pasî a propasîrei ? pre tempulu absolutismului, candu nu era textatu a scrie in limb’a magiara, acest’a o scietia care politicu magiaru, — c’eci una lege, care ar’ ave a răpi naționalitatea, neci câ se va codihcâ vre una data, de-orace ace’a ar’ h unu indemnu pentru cultivarea limbei, in contr’a careia s’au adusu legea. Au nu e iertatu fia-cărui a vorbi in adunările comitateuse in limba sa materna ? au nu e iertatu fia-carei nationalitate daca in comitetu face a eincia parte, se porte protocolulu si in limb’a sa ? au nu pote fia-care romanii a ajunge la celu mai inaltu oficiu ? fara ca se poftesca gineva de la oficianți, ca se-si denege naționalitatea si daca se afla vreunulu, care si-o denega, acelu a o face d’in interesu privatu, insereu calculatu. De cinci ani de candn am ocasiune a cunosce bărbații unguri de la carma, ve potu asigură, ca acestia nu întreba, ca pre romanu seu magiaru e acelua, care competeza pentru ore care stațiune administrativa, ci pre cualificatu si amicu e alu sistemei presinte ? si acesta întrebare o tienu a fi competenta, pentru câ regimulu, fiindu parlamentariu, nu pote aplică amploiați de aceia, cari sunt inimici sistemei conduse de regimu. Mi-pare reu, câ nu sunt aplicați la centru mai multi romani, ca asié se cunosca câtu mai multi principiele si sentiemintele celoru de la cârma, pentru câ atunci de siguru s’ar’ immultî numerulu aceloru a, cari in unguriara află pre cei mai intimi amici , inse acést’a până atunci, până candu romanii voru sta pre terenulu pasivității, până atunci, pana candu romanii cu tota ocasiunea se areta de inimici ai sistemei presinte — nu pote fi, acést’a poftindu-o natur’a regimului parlamentara, adeca cu regimulu numai omenii partidei sale se-i aplice, — pasiesca numai romanii cu trupu cu suvlu pre teronulu activitâtii, apere numai d’in anima sistem’a presinta, si preste pucinu se voru convinge, câ nimine nu-i va intrebă, câ pre romani sau magiari sunt ? (Fiuea va urmă.) Camer’a representaatiloru liDgaiiei. S i e d i n t i’a de 1 a 19. i a n., 1872. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. Guvernulu a fostu representatu prin ministrii : Leoyay, Szlávy, Kerkapolyi Tisza si Pauler. După verificarea procesului verbalu alu siedintiei precedinte, presiedintele aduce la cunosciinti’a camerei, ca deputuitulu Iosifu B e n k o , alesu in cerculu Illyefalva, si-a depusu mandatulu. — Se va publică alegere noua. Ales. C s i k y si reinnoiesce interpellatiunea sa adressata mai de multu ministrului de financie cu privire la intrebuintiarea interesseloru fundatiunii lui Danielu Boczko in favorulu veduveloru si alu orfaniloru bonvediloru morţi in 1848. — Interpellatiunea se va comunică ministrului concerninte. Paulu Orda 5 d y relateza, cu comissiunea verificatoria permanenta a verificatii alegerea deputatiloru Alessandru Bugarszky d’in Timisior’a, si Franciscu Durst d’in Vesprimu, reservandu-se terminulu legalu de 30 dîle pentru presintarea protesteloru ce s’ar’ face contr’u alegeriiloru. — Ales. Bugarszky se împarte in secţiunea a dou’a, era Fr.LHnsu iu paira. Colom. Széli pune pre biuroulu camerei raportulu comissiunii financiarie, privitoriu la mai multe amendemente cari stau in legătură cu bugetulu ministrului de cultu si instrucțiune publica. — Raportulu se va tipări si pune la ordinea dîlei. Ministrulu de financie, Carolu Kerkapoly, pune pre biuroulu camerei urmatoriele proiecte de legi, cari stau in legătură cu bugetulu: despre aceoperirea sumei ce au a o solvi tierele de sub coronia unguresca, dreptu spesse comune făcute in au. 1869; despre aceoperirea cuotei creditului suplementariu de 300.000, accordatu in an, 1871 ministrului comunu de resbelu. Acestu creditu suplementariu s’a votatu pentru edificarea unui spitalu militareseu, pentru că Ludoviceulu se potu trece in posessiunea Ungariei. Si in fine, despre aceoperirea spesseloru comune făcute in an. 1870. —■ Proiectele se voru tipări si trece la comissiunea financiaria. După ace’a camer’a trece la ordinea dîtei, si continua desbaterea asupr’a bugetului. Deliberandu-se in siedinti’a precedinte bugetulu ministrului pentru aperarea tierei, urmeza recerintiele si accoperirile operatiunilor de cassa si credita si se voteza fara observatiune : titlulu I. „spesse pentru administratiunea detoriei comune flotante* 129.690 fi. ; titl. II. „desdaunarea pamentului,“ recerintie 17,059.869 fi., accoperiri 17,059.869 fi. ; titl. III „recerintiele împrumutului calibru ferate“ 21,136.606 fl. si totu atâtea accoperiri ; titl. IV. „rescumperarea diecimeloru de vinu* 2,343.141 fl. ; titl. V. „imprumutulu de premie,“ recerintie si accoperiri 7,371.150 fl. ; titl. VI.6,198,559 fl. ; titl. VII. „detori’a flotanta,“ recerintie 1.544.487 fi., accoperiri 23.656 fi., si titlulu VIII. 3.470.000 recerintie, si 3.500.020 îl. accoperiri. Cu acest’a s’a deliberatu intregu bugetulu, remanendu iu restantia numai unele pusetiuni lasate in suspensii. Ministrulu de financie, Carolu Kerkapoly, pune pre biuroulu camerei unu projectu suplementariu, privitoriu la imprumutulu de trei-dieci millione, inchiaiatu in tempulu d’in urma. — Se va tipări si trece la comissiunea financiaria. Se punu in desbatere raporturile comissiunii financiarie, despre petitiunea stenografiloru camerei, privitoria la sporirea baniloru loru de cortelu ; despre petitiunea societarii pentru navigatiunea cu vaporu pre laculu Balatonu, referitoria la accordarea unui imprumutu de 8000 îl., ce are a se solvi in 20 de lune ; si, in fine, despre petitiunea reuniunii pentru sporirea instituteloru pentru ingrijirea copiiloru mici, relativa la accordarea unei subventiuni de 4000 fi. — Cele doue petitiuni d’antâiu se admittu fara S i e d i n t i’a de la 20. ian., 1872. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’in partea guvernului au fostu de facta ministrii : Lónyay, Pauler, Kerkapoly, Tóth si Szlávy. După verificarea procesului verbalu d’in siedinti’a precedenta, presiedintele anuncia mai multe petitiuni juredictionarie, cari d’impreuna cu petitiunile presintate de deputaţii Emericu Huszár si Iul. Schwarcz, se transmittu comissiunii petitionarie. Svetozaru M ie ti cu adreseza apoi câtra ministrulu croatu următori’a interpellatiune: Prin ce justifica dlu ministru impregiurarea, cu rescriptulu reg. prin care s’a disolvatu diet’a croata este datatu de la 11 ianuariu, adeca înainte de 15 ianuariu, dîu’a in care s’a deschisu diet’a, prin urmare, mai înainte de ce acést’a a datu seu a potutu dă vre-unu semnu despre esistinti’a sa, si fara ca sé fi potutu face vre-o manifestatiune, carea sé fi datu causa la disolverea sa ? Interpellantele provoca, mai departe, pre ministri, se respunia câtu mai cufundu la interpellatiunea sa, rellativa la afacerea d’in Lonjskopolje, caci la d’in contr’a d-sa va crede, ca acei domni, cari au fostu ministri pre atunci, inca au luatu parte la acea afacere uritiosa. — Interpellatiunea se va comunică ministrului concerninte, or’ urgiarea respunsului la vechi’a sa interpellatiune se pote efeptui numai prin una propunere in scrisu, pre carea Mileticiu o va presintă in siedinti’a prossima. Mauritiu Jókai întreba pre ministrulu de financiera, care este acelu servitiu pre care dsa a promisu a-lu face bancei nationale d’in Vien’a, si pentru a cărui intrelasare numit’a banca amenintia a restringe dotatiunile filialeloru magiare ? Candu si ce dispusetiuni cugeta dlu ministru a luă, spre a scapă Ungari’a d’in situatunea financiare actuala, carea este atâtu de stricatiosa si de subordinata ? ministruiu ae mande &e r k a p o l y, respuudiendu indata la acesta interpellatiune, dîce, câ d-sa n’a promisu direcțiunii bancei altace, decâtu câ va rogă camer’a, câ câtu mai curundu sc ic la desbatere acesta cestiune si cu acesta ocasiune se faca lumina in situatiunea bancei nationale, ceea ce dsa n’a intrelasatu a face, si si repetiesce rogarea si acum’a, ca camer’a se puna acestu obiectu câte mai curundu la ordinea dîlei. Interpellantele, incredintiatu cu afacerea bancei se va luă la desbatere fara amenare, se multiumesce cu repunsulu ministrului, or’ camer’a ié actu despre elu, si totu-odata decide, că cestiunea bancei se se puna la ordinea dîtei iudata după deliberarea legii de recrutare si a bugetului. Carolu B o b o ry presinta unu projectu de lege, după care ar’avé sé se suspiuda acelu paragrafu alu legii municipale, care se referesce la opidele cu magistratu regularii. Se va tipări si distribui. Camer’a trece apoi la ordinea dîtei si mai înainte de tote decide asupr’a petitiuniloru d’in consemnatiunea 53. si 54. — Urmeza projectulu guvernialu, relativu la confiniele militarie si comissiunea financiaria recumenda camerei, că sumele preliminate pentru confiniele militarie pre anulu 1872 se le voteze numai că pausiale. In legătură cu projectulu guvernialu se cetescu si propunerile lui Col. Tisza si Svet. Mileticiu. — Tisza a fostu cerutu in propunerea sa că guvernulu se presinte tote ordinitiunile referitorie la confiniele militarie, si se spună, că ce deapusetiuni cugeta a luă, câ confiniele militari se fia câtu mai cururdu representate in dieta. Mileticiu a fostu propusu, că ordinatiunile relative la provincialisarea confinieleloru militari, incâtu acestea se referescu la confiniele croato-slavone, sé se desbata in diet’a croata-slavona, or’ cele ce se ferescu la confiniele militarie magiare sé se desbata de una comissiune ad hoc. La aceasta desbatere confiniele croato-slavone sé fia degia representate in diet’a din Zagrabi’a, or* comissiunea ad hoc a confinieloru magiare se-si asterna dorinttele si eventualele gravamine înaintea dietei magiare. Col. Tisza dechiara, ca este satisfacuta prin projectulu guvernialu, prin urmare nu-si mai sustiene propunerea. Mileticiu si motiveza propunerea sa de nou si roga camer’a se o primesca. — Vincentiu Babesiu si Nie. Maximoviciu sprijinescu propunerea lui Mileticiu, or’ Col. Tisza si Lónyay o combătu. — In fine camer’a ie actu despre projectulu guvernialu, voteza pausialulu pentru confinie si respinge propunerea lui Mileticiu. Camer’a decide apoi asupr’a unui projectu de resolutiune alu lui Paulu Móricz, voteza 1500 fi. pentru iu- 18 observatiune, era cea d’in urma se transpune ministeriului de cultu si instructiune publica. După aceea urmeza la ordinea dîtei si se primesce projectulu de lege despre aceoperirea provisoria a erogatiuniloru oficieloru de administratiune, orfanare si tutelarie ale comitateloru, districteloru si scauneloru. După projectulu d’in cestiune juredictiunile primescu pre an. 1872 sum’a de 4.105.684 fi. In fine, după una discutiune scurta, la carea partecipara Svetozaru M i e t i cu si Colom. Tisza, se accepta si projectulu de lege privitoriu la cuot’a erogatiuniloru comuni, ce are a o primi Ungari’a pentru confiniele militarie, si cu acest’a Siedinti’a se inchiaia la 12% ore.