Federatiunea, mai 1872 (Anul 5, nr. 44-53)

1872-05-03 / nr. 44

sunt 18, cari toti sciu ceti, scrie si calculă binisioru, si se instruedia si acum in scola repetitoria d’in cetitu, scrisu calculatii si religiune. Nu potu lasă neamintitu si „Biblioteca“ scolaria, care prin staruintt’a mai susu amintitului D. parochu locale si protopou s’a infiintiata inca la anulu 1867, si acum stii, d’in vr’o 58 opuri diferite, de unde docentele si scolarii mai marisiori, prin urmare esîti d’in scola, potu ceti totu mereu, prin ce apoi cele invetiate in scol’a de tote dîtele nu le dau uitării. Acésta biblioteca se immultiesce pre totu anulu după potinti’a cassei scolarie. E de însemnatu si fundulu scolasticu, care la anulu 1866 candu mai desu amintitulu D. preotu si protopopu a ocupatu stațiunea de Vadu abie a stătu d’in vr’o 337 fi. 16 cr. era acum prin ingrijirea cea mare si stricta a Dsatie s’a immultîtu la sum’a de 9­39 fi. 73 cf., care suma e­locata pre langa contracte la locuitorii acestei comune. — După acestu capitalu se incasseza interesurile competinte cu finea fia­ carui anu, d’in cari apoi se pro­vede scol’a cu cele necesarie ; ba după potinti’a cassei, cei mai diriginti scolari, inse seraci, se provedu in totu anulu cu incalcia­minte si alte vestminte de lipsa. Er’ sum’a care petrece spessele avute cu finea anului, se eloca de nou pre langa contracte la locuitorii acestei comune. In acestu anu mea s’a elocatu o sid^de 51 fi. 76 cr. v. a. Credu câ^^^niu vatem’a modesti’a respetivului D. protopopu si j^^Hlocale, daca cu concesiunea Onorab. D. Red.­rogandu^^^Bbine-voeRea a publică in pretiuitele co­­lone ale „Fe^^^H“ si „Statutele“, privitorie la admi­nistrarea scolarie d’in comunele romane gre­co-catolice Valea-Porcului precum urmedia mai la­t si ii privitoijf^^^^^^^mrarea fonduriloru scolastice d’in un^^^^^^^Ro-catol­ice de Vadu si Valea-Por -greco catolici d’in Vadu si Valea-Por­­scolastice ■ . " ' jWffi) conditiunile espresse in paragrafii ur­§. 2. Banii incursi in fundulu scolasticii se se intre­­buintieze numai spre scopuri scolastice, si nici sub unu pre­­testu pre alte scopuri besericesci seu comunale. §. 3. Inspectiunea suprema preste aceste fonduri o va porta pre maritulu guvernu episcopescu alu diecesei romane greco-catolice de Gherl­a. §. 4. Aceste fonduri scolastice se voru administra si manipulă in intielesulu statuteloru vigente pentru administra­­tiunea bunuriloru besericesci. §. 5. Representanti’a scolaria e respundietoria pentru fondurile aceste intocm’a cu represen­tanti’a besericei pentru bunurile besericesci. §. 6. Preotulu respectivu — cu directorulu scolei lo­cale — împreuna cu perceptorele baniloru scolastici, cu do­centele si cu inspectorulu civilu scolasticu (cari formeza re­presentanti’a scolaria) voru fi detori a da rațiuni despre ve­niturile incurse si spesele făcute la capetulu fie­carui anu, înaintea protopopului districtualu si a antistiloru comunali, susternendu ratiunile la preamaritulu guvernu episcopescu. §. 7. Capitalele elocate nu e ertatu a le spessa nici chiaru pre scopuri scolastice fara facultatea preamaritului guvernu episcopescu. §. 8. D’in capitalele fonduriloru scolastice se se cum­pere cu învoirea si concesiunea preamaritului guvernu epis­copescu, gradina de pomenitu si realitati, statatorie d’in pamenturi aratorie seu fenatie, cari apoi voru fruptifica in favorea fondului sciutu. §. 9. Spre a tiene in evidentia tote bunurile fonduri­loru scolastice, representanti’a scolaria e indetorata a suster­­ne guvernului episcopescu la capetulu fie­carui anu de odata cu ratiunile si unu esemplariu d’in inventariulu respetivu. §. 10. Procentele si ofertele ce incurgu preste anu d’in capitalele elocate se se intrebuintieze in modulu urm­atoriu: 1. Se se sustiena edificiele scolastice totu-de-una in statu bunu. 2. Scol’a se se proveda cu tote uneltele trebuintiose. 3. Se se procure tote cărțile trebuintiose si recursitele recerute pentru scrisu, si acele se se impartiesca gratuita intre tenerimea scolaria de ambe sessele. 4. Spre a stărui o rivalitate sau emulatiune nobila in animele cele fragede si inocente ale tinerimei scolastice, se se procure cărticele de rogatiuni si icone sante, spre a se impartî la esamenele publice prin respectivulu inspectoru scolariu districtualu intre scolarii mai diliginti. 5. D’intre scolarii miseri­se se proveda, după potintia si impregiurari, cei mai diliginti cu incalciaminte, si daca ar’ concede­ntarea cassei scolarie si cu alte vestminte. 6. Tenerimea de ambe sessele indata ce a p­Sîtu in etate de 13 ani — si ca atari nefiindu detori a frecventâ scol’a de tote dîtele — se capete gratuitu câte o carte de roga­tiuni si alta de economia, prin ce se voru ajunge mai mul­te scopuri bune si salutarie, si anume: a) deprindiendu-se in cetire nu voru da uitării cele invetiate in scola ; b) se voru deda a fi creştini mai buni si mai cuviosi ; c) voru invetia o economia mai raţionala ; prin ce cu tempu se va imbunetatî starea materiala a poporului ; d) Se va pune o pedeca puternica in calea ducatoria la suruparea moralității,­­ canci fiindu cuprinsa tenerimea cu cetirea unoru lucruri , frumose si folositorie, nu va avea o pasiune de a umbla de­s­pre una straja pre alta si d’intr’unu locu de coruptiune mo-­­ rala intr’altulu. 7. Pentru perfectionarea catichetului si a docentelui, ba chiaru si a scolariloru mai iscusiți, se se procure foima intitulata „Magazinulu pedagogicu,“ seu si alte foi didactice, edande in limba romana, si acestea cu proprietatea scolei se se înscria in inventariulu scolasticu pastrandu-se cu tota scumpetatea. 8. Docentele respectivu pentru instrucțiunea tenerimei indetorata de a frecventa scol’a dominecale si de serbatori, se capete in totu anulu o remuneratiune anumita după pro­­portiunea venitului incursu d’in procente si oferte. 9. Se se infiintieze o biblioteca scolaria pentru care se se procure cele mai bune carti scolastice, chorale, reli­giose, economice, istorice nationale, si de scientiele naturale, scrise in limb­a romana intr’unu stilu placutu, popolariu, si aceste cu proprietatea scolei inscriendu-se in inventariu si pastrandu-se cu tota grigea si scumpetatea in archivulu pa­­rochialu, pre langa o cauțiune, amesurata pretiului cârtii seu pre langa reversalu — se se dée prin preotulu respec­tivu tenerimeni esîta de la scola spre cetire, or’ in dominece si serbatori docintele se citesca si se esplice câte unu pasa­giu d’in aceste tenerimei indetorata a frecventa scol’a de dominece si de serbatori. 10. Perceptorelui scolariu pentru ostenel’a ce o are cu incassarea si manipularea baniloru, i se va da preste anu, ca remuneratiune, mai multu de cinci fi. v. a. d’in priso­­sinti’a intereseloru. §. 12. Aprobandu-se statutele aceste prin preamaritulu guvernu episcopescu, se voru descrie in patru esemplarie originale si se voru păstră pentru stri­s’a observare in ar­chivulu diecesei de Gherl’a, in a vicariatului romanu greco­­catolicu de Maramuresiu, in a protopopiatului de Mar’a, si in a parochiei Vadului. Nr. 1890/905. Acestu proiectu de statute se aproba intru tote si d’in partea acestui ven. consistoriu. D’in siedinti’a consistoriala, tienuta in Gherl’a, la 27. iuniu 1868. — Macedonu Popu, m. p., vicariu gen. epis­copescu. Incâtu privesce administrarea baniloru fondului sco­lasticu d’in Vadu, numai atât’a potu dice, câ se manipule­­dia totu cu acea strictetia că si acești de aici, — or’ sum’a totala a fondului scolariu d’in Vadu, nu-mi e cunoscuta. — Scolari indetorati a frecventa scol’a d’in Vadu sunt inscrisi 80, d’intre care ambla regulata la scol’a cam 60—65, cari toti se instruedia prin respectivulu­i­ invetiatoriu Avramu Dimitranu, d’in tote obiectele prescrise prin legile scolarie. Scol’a e provedinta cu tote recuisitele necesarie pentru invetiamentulu scolariu, precum : mape, tabele de pariete, cârti scolastice destule, recuisite de scrisu, anume : negrela, chard­a, pene, etc. Biblioteca scolaria inca se afla, starea ei iuse nu mi-a venitu pana acum la cunosciintia. Edificiulu scolasticu de aci nu corespunde nici rece­­rintieloru legale, nici celoru locale, nuse audu, ca la tomna — de va da Ddieu recolta buna — se va adauge cu una sala noua de invetiamentu. Ddieu se-li ajute respectiviloru poporeni. S’au comunicatu prin Teodoru Michnea, invetiatoriu romanu. 3­75 VAMIET­ATI. *** (M a j. S a i m p e r a t u­­ u) s’a determinatu a cercetă locurile innundate d’in Ungari’a inferiora si Banatu. Spre acestu scopu va plecă de aici in 4 maiu a. c., va attin­­ge mai multe locuri, intre altele, Bezd’a, Chichind’a-Mare, Temisior’a, Versietulu, se va reintorce pre la Segedinu si Aradu. :** (I­m p e r a t e s s’a C h a r t o 11 a.) D’in Brus­­sel’a se scrie, ca starea sanetatii si modulu de vietia alu sociei lui Massimilianu nu s’a schimbatu multu in essenti’a sa. Nefericit’a si acum, că si mai înainte, scrie ore întregi si imple coli de papim cu cuvinte, d’in cari numai atât’a se pote observă, câ dins’a crede, câ inca si asta-di ocupa pusetiunea de imperatessa in Messico. Acesta credintia a ei se manifesteza si mai apicatu atunci, candu tiene alocutiuni si crede a se află in societatea unoru persone de rangu si pusetiune innalta — cu tote ca, afara de suit’a sa nimenea altulu nu se afla in odaile sale. Cu preamblarile inca nu merge mai bine. Nefericit’a imperatrice nu se orienteza după tempu, seu după consiliulu medicului seu, ci ea se acomodeza mai multu după capriciulu seu. Câte­odata este la preamblare in fia­care di, cu tote că tempulu e nefavo­­rabilu, era in alte momente, fia tempulu câtu de frumosu, remane septemane întregi in palatiulu seu si mediculu nu e in stare a o face se parasesca chili’a nici baremu pentru câte­ va minute. *** (Credintia d­e s­­­e­r­­­a.) In Russi’a cea mare si poternica superstitiunea celebra primaver’a acest’a unu triumfu d’intre cei mai splendidi. In beseric’a catedrale d’in Odess’a se află o icona a sântei feciore, carea pentru minunile ce le severstă se bucură de cea mai mare vene­­ratiune si auctoritate. Renumele acestei icone facutoria de" minuni eră asie de latîtu, incâtu d’in cele mai depărtate parti ale imperatîei veniau omenii la ea, unii spre a cere sanetate, er’ altii spre a dobendi fericirea timpuraria seu cea eterna. Si se dice, daca s’ar crede, ca multe cereri de acestea s’au si implinitu. — Aceasta icona eră ornata cu diamante si alte petre scumpe si de pretiu considerabilu, daruri de la peregrini recunoscatori. Intru-o nopte funesta vnse, înainte de ast’a cu doue lune, icon’a dispăru d’impreuna cu totu ornamentulu seu. Impregiuararea acesta produse in cetate sgomotu mare, miscare generale, contusiune si des­perare. Politî’a tota se puse pre piciore, auctoritatile supre­me începură a scrută si face investigatiuni, si fara intar­­dîare se telegrafâ si la Majest. Sa tiarulu. Respunsuhl tîa­­rului, care inca sosi fâra amenare, fu scurtu si categoricu ; elu constete d’in urmatoriele cuvinte : „Icon’a trebue sé se afle neconditionatu.“ Facia cu unu asemenea mandatu auto­­craticu zelulu oficialiloru se incordă aprope preste poterea omenesca, dar’ o dî treceă după alta si icon’a nu se mai află. Intre acestea se latî scirea, cu Maj­­loru voru sosi in curundu la Odess’a. Grea pusetiune acést’a pentru bieţii oficianţi , sabi’a lui Damocle aternă de-a­supr’a capului loru, câ­ci tiarulu demandasse, ca icon’a trebue sé se afle. Si intr’adeveru ea s’a si aflatu. In diu’a sosirii Majest. loru la Odess’a, cu pucine ore mai inaiate, unu tieranu mei se la campu spre a sădi unu pomu , sapandu elu, spre a plantă pomulu, dede de unu objectu strainu, si acestu­a eră — o ! minunea minuniloru ! — icon’a facutoria de minuni ; dar’, se intielege, ca despoiata de diamante Tieranulu si­­storisi patiani’a si vestea se respandi indata prin totu orasiulu. Clerulu, insocitu de o multime de poporu, se duse in facl’a locului si aduse icon’a cu mare pompa era­ si in beseric’a catedrale. Acum cei piosi striga Osanna, cei necredintiosi dau d’in umeri, éra cass’a catedralei se imple de nou d’in dî in dî. Acesta minune s’a intemplatu in Odess­a, la anulu mântuirii 1872, a 20. dî a lunei lui marte. *** (P r o c e s u pentru d u e l u.) La 18 ale lunei Februarie avu locu unu duelu cu sabi’a la Saint-Cloud intre principele da Beauffremont si d. George Bibescu, fostu ofi­­cieru superiore in armat’a francesa. Caus’a duelului a prove­nita d’in acést’a , cu ocasiunea predarii unui procesu jude­cata in anulu 1870, s’a datu citire unoru note emanate de la d. de Beauffremont, prin cari se faceă personalităţi pen­tru d. George Bibescu. Cuprinderea acestoru chartie a fostu necunoscuta d-lui Bibescu până in ianuarie anulu cuvinte, candu s’a infacisiatu d’in nuou acelu procesu si atunci a si tramisu mărturii sei d-lui de Beauffremont. Conditiunile due­lului, propuse de dlu Bibescu si primite de adversara, au fostu că lupt’a se nu înceteze de câtu atunci, candu unulu d’in adversari va fi rănita si in nepotintia d’a se mai tiené pre terenu. După câte­va minute de lupta, d. Beauffremont fii gravu ranitu, asié in câtu lovitur’a primita de la adver­­sarulu seu ar’ fi potutu se aiba resultate seriose, daca nu i s’ar’ fi datu ingrijirea medicale cea mai urginte, in timpu de mai multe dîile dejacere in pata. Prin ce intemplare seu d’in a cui reclamatiune, nu soimu, dar’ citimu in diuam­ele străine câ justitî’a a fostu sesistata despre acésta afacere si d. G. Bibescu a fostu tradusu înaintea judelui de instruc­țiune că prevenitu câ a violata articlele d’in codulu penale, cari interdîcu si reprimu duelulu. La instrucţiune, d. Beauf­­fremont a declaratii câ a fostu ranitu d’in nedibacia, arun­­candu-se in sabi’a adversarului seu. D. Bibescu a sustienutu, d­in contr’a, câ a ranitu cu buna-voia pre dlu de Beauffre­mont. D’in aces­te consideratiuni, d. G. Bibescu s’a presintatu înaintea camerei a 10. presidata de d. Casenare, avendu de aperatoru pre d. Nicolet. D. Tanon, substitutulu, a declarata, prin rechisitoriulu seu, ca amend’a ce de ordinara s’a datu până acum in tote afacerile de duelu, nu este suficiinte in casulu de facta si a ceruta se se aplice inchisorea. In daru aperatorulu d-lui Bibescu a facutu apelu la umanitate, in daru a invocatu servitiele ce a adusu d. G. Bibescu că ofi­­cieru in armata , tribunalulu, ascultandu tote acestea si da­­liberandu, a pronunciatu una sentinta prin care condamna pre d. Bibescu la 15 dîle de inchisore. „Rom.“ *** (B i b 1 i g r a f i a.) Nrulu 1. alu diuariului socie­tarii Junimea d’in lassi „Convorbiri Literarie“ a esîtu in 1 Apripe a. c. in forma de fasciculu de 6 cole, si pre­cum anunciasse redactiunea, diuariulu va apare regulata totu in acestu formata. Cuprinsulu intru adeveru e si interessantu si dovedesce una activitate literaria*­ viua a celoru cari col­­lucra la acea foia. Ar’ plati inse si mai multu, daca n’ar perseveră cu atâtu­ a tarla pre langa ortografi’a-i coditiata de până acum si daca ar’ esilă si ultimele semne de „cos­­mopolitismu“ ce se mai vedu in un’a seu alta scriere. Atunci „Convorbirile Literarie“ ar’ fi prim’a foia literaria in tota Moldov’a. *** (D­e 11 e­­­e acestea) primiramu unu fasci­culu cu fruntariulu urm­atoriu : „Istori’a critica a Romaniloru de B. P. Hasdeu. Fascior’a I.“ Patru fasciore, fia­ care de câte diece colle celu putienu, apparendu d’in patru lune in patru lune, voru form­a : „I­s­t­o­r­i’a territoriala a tierrei romanesci pâna la a­n n­u­l­u 1400.“ Pretiulu fasciolului I face 5 lei nuoi. Pentru districte si strainetate se adauge portulu de 1 leu nou. După fasciol’a IV, va appare totu in fasciore : „I­s­­tori­a etnografica a tierrei romanesci

Next