Federatiunea, iulie 1873 (Anul 6, nr. 67-78)
1872-07-10 / nr. 70
Tf. 70 676. JPest’a, Mercuri 2 8 iuniu, 10 iuliu, 1872. Looninti’a Redactorului si Cancelari’a Redactiunii e in Strat’» tr&gatoriului [Loveazatoxa], Nr. 6. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decati numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Artiolii tramisi si nepublicati se vor arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicui. Ta esî Mercuria, Tineria si Dominec’a. Prettulu do Prenomeratione Pre trei lune . . . 3 fl. v. Pre Biese lune. • • 6 „ „ Pre anulu intregu • 12 „ „ Pentru hovinni’a: prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n „ 6 lune 16 „ = 16 „ „ 3 8 „ = 8 „ „ Pentru insertiuni : 10 or. de linia, si 30 or. taos’a timbrare pentru nesoe-oare publicatiune separata- In loculu deschise 20 or. de linia- Unu esemplariu costa 10 or- Invitare de prenumeratiune la diuariulu politicu fEDER A TIILE t " pre semestrulu 11. (iuliu—decemvrie) 1873. Incependuse cui, iuliu 1872. st. v. semestrulu alu II. (iuliu—dec.) rogrmu pre doritorii de a avé acestu diurnalu, sk binevoiesca a grăbi cu prenumeratiunea plina la acestu terminu, pentru ca de una parte sk ne scimu orientu in privinti’a numerului esemplarieloru ce vomu avea tipări, era de alta parte sk potemu incungiura ori ce neregularitate in speditiunea diuariului. Totu-deuna-data rogemu pre domnii abonati, cari sunt in restantia cu pretiulu de prenuieratiune, sk grabesca a-si jefui socotelele pina la terminulu de mai susu, pentru ca sa nu ni se adauga gretutile si d’in acésta parte. — Conditiunile remanu cele vechie. Invetiatoriloru satesci, adeverindu lips’a mediteceloru, se va da si pre venitoriu cu pretiulu scadiutu, adeca pre 3 lune 2 fl. v. a., pre 6 lune 4 fl. v. pre anulu intregu 8 fl. v. a. Gratificatiunile se făcu numai celoru lipsiți de tote inedilocele materiale, avendu a jefui numai costulu postale in suma de 1 fl. v. .*». In fine rogrmu pre DD. abonații nostri sk scria legibilu numele, locuinti’a si post’a ultima, or’ cei ce posedu adresse litrografate sk binevoiesca a allaturâ in epistolele de prenumeratiune, sau a lipi pre cuponele asemnateloru postale câte una adressa litografata. Redactiunea. Pest’a, 2,7--iu°,—1872. ’ 9. iuliu Acta res est. După atâte sovaiture si traganature, incurcatur’a ce resultasse d’in confusiunea ideeloru asupr’a cestiunii de a partecipa romanii la alegerea deputatiloru in Transsilvani’a, au incetatu. Conferinti’a d’in Alba-Iuli’a puse capatu incercariloru d’a impinge pre romani la activitate. Neci ch’aru intentiunea d’a se da passivitatii mai vigorosa espressiune nu se polu validă, ci se decise manutienerea passivitatii depline. .Caus’a cea adeverata nu este motivulu d’in proiectulu de resolutiune allu minoritătii, adoptatu de conferintia, „ci situatiunea nu s’a schimbatu de la ultim’a alegere* cici acestu motivu singuru, validu numai pentru passivitate in genere, nu eră de ajunsu si pentru a impedecă mai energic’a si mai vigoros’a manifestare a passivitatii, ci caus’a, pentru care conferimi’a afla mai consultu a luă decisiunea passivitatii absolute, este, după cum credemu noi, estrem’a „intardîare.“ Multu timpu preciosu s’a perdutu cu siovaiturele, alegerile curgeau si in câteva cercuri elect, unde alegatorii romani aveau majoritatea voturiloru, se si terminasse, era in altele,mai multe a fostu atâtu de apropiate, câtu in celle doue trei dîle pâna la alegere, eră impossibile, că partit’a natiunala romana sk se organisedie si că sk pota disciplină poporulu pentru actulu alegerii, conformu decisiunii ce sar fi luati pentru un’a passivitate mai energica. Considerandu data de una parte credinti’a cea rea a unei parti d’in activisti“, era de alta parte activitatea guvernului, care ar’ fi pusu in miscare tote organele salle si s’ar fi servitu de tote mediulocele permisse si nepermisse spre a influintiă alegerile intru interessulu politicei salle, conferinti’a de Alba Iuli’a n’a potutu luă altu conclusu de câtu cellu propusu de minoritate si adoptatu apoi de marea majoritate a conferintiei. Decisiunea conferintei este deplina justificata de impregiurari si conferinti’a nu potea sa aduca alta decisiune fara a se espune perieiului d’a contribui insasi la una confusiune mai mare, decum o creasse activistii, si la una comprocesiune a onorei nationali după ce s’ar fi periclitații caus’a insasi. Intentiunea guvernului se splica forte bine prin raspunsulu ce dedesse Mitropolitiloru d’a tiené conferinti’a după alegeri ; de acésta parere au fostu si corifiii activutiloru nostri, cari inca scrieau in tote partile a „un“ se tiene conferintia mai nainte de alegeri. „Mala tides“ a activistiloru nostri, indegetata de noi, este pipăibile, este dovedita pana la evidentia prin protestulu comitetului activistiloru din Brasieu si prin procederea Sabiianiloru amentita in „Tel. R.“ (cari cu tobe si clopotielle au pornitu la alegerea celloru doi sassi d’in Sabliu). Dar’ ei sunt si romanu impotenţi. Ei nu potu restornă conclusulu conferintiei, pentru ca neci in Brasieu neci in Sabiiu nu potu alege deputaţi romani, decâtu numai a concurge la alegerea deputatiloru Sassi. Mai di« parte influinti’a loru nu se estinde ; prin urmare activistii d’in Sabliu Brasieu remanu cu „mala tides.“ Ar’ fi timpulu ca partea cea nationale a cetatieniloru d’in Brasieu sa se emancipe de tutel’a acelloru imbecillităti politice, cari prin sîretîa solura a li se impune. Alegatorii romani d’in Transsilvani’a voru respectă conclusulu conferintiei d’in Alb’a-Iuli’a, unde intelligenti’a romana dede espressiune vointiei nationali. Conclusulu conferintiei de Alb’a-Iuli’a este a se consideră cu adeverata espressiune a vointiei naţiunii romane d’in Transsilvania, prin urmare toti romanii ardeleni sunt moralminte indetorati a urmă conformu acellui conclusu si a lu padî cu scumpetate. Se vorbesce că districtualii d’in Fagarasiu ar professă doctrinele activistiloru si ck, prin urmare, ar fi candidatu pre Branu de Lameni et Cosl’a si pre SS. părintele protopop. Metianu, pre cari, că buni activiști, voru sk i alega si sk-i tramita in diet’a de Pest’a Ba se vorbesce ck una parte a districtualiloru ar’ vre sk candidedie pre D. Vine. Babesiu. Qu tote ck D. Babesiu s’a declaratu pentru activitate, nu potemu crede că Dsa sk primesca candidatur’a pentru cuventulu, ck Dsa pricepe mai bine solidaritatea nationale, decâtu că sk treca prin minte a o desconsideră insusi, ci de va primi, atunci de siguru numai pentru aceea va face, că să se impedece alegerea unui d’allu de Benedek Gyula et consortes. Totu acest’a sperkmu si de la D. protop. Metianu, si nu ar placé multu, daca am potépresuppune assemema si despre D. Branu, dar se dice, ca dsa ascepta cu neastemperu momentulu d’a poté face metanie si poclone pre la iconele idoliloru d’in Pest’a. Noi nu credemu. stabili cu redactarea diurnalului in capital’a Italiei — si acesta d’in motive forte considerabile si de o importantia pre care DV. — speramu, ci o veti ghici fara multa bataia de capu. Dominati de aceasta idee, noi amu privitu redactarea foiei aici in Veneti’a ca unu cu provisoriu, cu tote aceste amu fi doritu a remané aici cellu pucinu 6 lune. Acést’a inse a devenitu acum impossibile, si trecerea nostra la Rom’a — in cellu mai scurtu terminu — este imperativa, ecca pentru cari ratiuni : Veneti’a nu este avuta literariamento ; ea nu possede actualmente barbati remarcabili, nice unulu ; ultimulu au fostu D. Marinu. Veneti’a nu este câ cetate, remarcabila, decatu câ cetate maritima, importantissima pentru comerciu. Omenii cei mai remarcabili sunt Judanii aici, a caroru numeru se urca la 50.000. Consiliulu comunale, amploiaţii politici si administrativi. Deputaţii chiaru, sunt partea cea mai mare Judani. Press’a este representata prin 6 diuarie : „Gazzetta“ (off.) .Tempo“, .Movimento“ (dirigiatude Judani) .Stampa“ (dirig. de Judani) .Rinovamento* (dirig. de Judani). Tiprografie sunt de tote 4 (de celle neînsemnate nu vorbescu), aceste sunt ingagiate la diurnalele locale. Tipografi’a lui „Tempo“ [fu redusa la 14 lucratori, pentru ca mai toti s’au substrasu de la lucru, nefiindu platiti după cum, credu ei, ca se cuvine. Demonstratiunile compositorilorue tipografi, sunt aici in permanentia de câtu va tempu, notamente de candu s’au constituitu aici, in mai multe cetati, societăţi de lucratori, inspirate si conduse de câtra „Internationale.“ Astfelu câtu de pucinu este lucrulu tipograficu ce essige .Propaganda“ aici nu se mai pote face- Numerulu precedente allu .Propagandei“ este,după cum veti fi observatu, compusu misérabilmente si testulu quasi-totu italianu, pentru câ romanesce si francesce eră absolutamente impossibile de allu compune băieții, ce faceau pre compositorii in acellu tempu. Chiaru si materialulu (elaboratele) amu debuitu a le face dependente de tipografia. Considerandu aceste, noi nu ni mai potemu face illusiuni asupra viitoriului nostru aici in Veneția, si astfelu suntemu decisi si gata a parasi acesta cetate in lun’a lui augustu, spre a ne asiedia definitivamente in Rom’a, — in centrulu miscaminteloru politice, in capital’a tierrei, in centrulu Latinitatei si, ceea ce credemu mai avantagiosu pentru noi , in mediuloculu diurnalisticei, pre a cărei concursu vigorosu avemu sperantie mari. — Resumemu : Veneti’a cea bella nu ni este favorabila, — nu aflâmu in trins’a, ceea ce este indispensabile pentru redactarea, tipărirea si ceea ce prestedia unui diuariu cu allu nostru effectulu doritu — concursulu moralii. D’in aceste motive ponderabile suntemu constinsi a ne transferă la Roma, unde, fara de a fi optimisti, credemu de a intelni totulu ce aici nu lipsesce. Credemu ca cei ce se interessedia de întreprinderea nostra , voru fi contenți cu aceasta inconstanța .............In interessulu comunu, aveți bunetatea. Domnule Directore, a dispune că aceste se se publice in prea stimatulu DV. dinariu, si contati pentru acést’a la gratitudinea nostra. DV. ne scoteti d’in o positiune grea prin aceea, — nu ne refusati de acesta rogare. Primiți, ve rogâmu Die Directore, assecuranti’a despre cea mai cordiala simpathia si despre cea mai nalta consideratiune. Veneti’a, 5. iuliu, 1872. Directiunea dinariului .Propaganda“ Apropos: Trimestru I. allu .Propagandei“ incepe cu lun’a acest’a si termina cu finea lui Septembre. Trimestru II. se va compune apoi d’in lunele: Octobre, Novembre si Decembre 1872. In Trimestru I. se coprindu si numerii aparuti pana acum, cari s’au si espedatu la st. d. associati. Cei ce inse n’au primitu numerii cei trei de antâiu sa aiba bunetatea a ne avisă inca prina suntemu in Veneti’a, ca se nu avemu a ne luptă in Rom’a cu obstacoli ce datedia d’in Venetia. 500 de essemplarie avemu disponibile de a le offen cu pretiulu I scadiutu aceloru domni cari nu se credu in positiune de a coresponde cerintieloru abonamentului. Pretiulu scadiutu, pentru Trimestrului, este in Austri’a 1 fl. v. a (inlocude 2 fi. 40cr. „ „ , . „ Romani’a 3lei n., , , 6 Lei n. Ca sa nu se spesedie preamultu pentru portulu postale, onor. Administratiuni ale diuareloru ce publica acestu circulariu sunt atâtu de amicale de a primi abonamentele, si ani-le Deputaţi aleşi. In cerculu superioru alu comit. Turd’a (Ardélu) s’a alesu deachistulu b. Colomanu Kemény, in Abrudu (Ardélu) ministrulu de justitîa Stefanu Bittó , in Maramuresul, cerculu Ökörmező, deachistulu Stefanu Szilágyi, in Sigetulu Marmatîei oppositionalulu Nicolau Szaplonczay, cu 1214 voturi contra candidatulu dietei, Hieronymi, care capetase 861 voturi; in comitatulu Crasn’a, cerculu Zelau, Ludovicu Deáky d’in stang’a estrema, in Strigoniu deachistulu Ionu Pissuth. Domnule Directors ! Mai permiteti-ne o singura rogare, daca cugetamu la celle ce a-ti avutu pana acum gentileti’a a face in favorea diariului nostru ce amu inceputu a publică, ne tememu a ne face culpabili de a abusâ de gentileti’a DV. Singur’a consolare ce ni remsne, este câ scimu câ ne adressâmu la persone venerabile si capace destulu spre a intiellege multele si neprevedibilile dificultăți ce se presenta unei întreprinderi ca a nostre. Sé nu permiteţi, Die Directore, a ve assecura, cum-câ nu esagerâmu gravitatea difficultâtiloru asupr’a carora-a venimu a ne plânge. După cum amu afirmatu int’runu circulariu, de care pote vi mai aduceţi amente, dorinti’a nostra este de a ne trminala cincilea M.DCCCLXXIL