Federatiunea, august 1872 (Anul 5, nr. 79-91)

1873-08-01 / nr. 79

i, voru vota si pentru Dta, nu voru primi nici dinsii alegerea si numai asie venisi Dnule parod­ie in alegere cu P i­­­a t­u in ereden. Contraducere si neadeveru graesci, candu afirmi, câ după laudele cele multe si recomendatiunea verului meu m’ati primitu de notariu comunalu , câ­ci totu in acea corespondintia singuru asseredi, ce am intratu octroatu si ne-alesu in contr’a legiloru constitutionale, verulu meu pote m’au recomendatu, inse nu Dtalle, ci unde s’a cadiatu, po­porului si judelui cercuatu. Se finimu inse cu calomniele coresp­ondintelui preotu. Interpretele Evangeliului lui Isusu si a assiomeloru , ce tie nu-ti place altui­a nu face; se nu graesci strambu in­­contr’a deapropelui teu, si indemnatorele la amore cresti­­nesca d’in Camerdiana propoveduesce on. publicu, ca eu pen­tru aretarea unui casu de morte pretindu - fl. pentru una intabulare 14 fl., cu sum unu instelatoriu aaupritoriu, ba cu atestate fide demne va documentă cu sum furu si talhariu, instrainandu d­in Negresei 210 fl. La tote aceste calomnie si până candu D. Parocu si corespondinte va avè o pasiune binevenita a se folosi de amintitele atestate fide demne înaintea tribunalului respec­­tivu pentru orientare on. publicu eetitoriu făcu cunoscutu urmatoriele : a) Acestu domnu parocu pentru ne­intrenarea limbei salle malitîose, totu facia cu mine, in anulu trecutu a incursu mulita de 105 fl. si portarea spesseloru procesuale ; b) Acestu pastoriu sufletescu pentru falsificare de ac­te, ex off o a luatu la, processu criminalu ; — prim’a in­­vestigatiune s’a intemplatu, numai autenticairea lipsesce si pre semne plat’a i va fi carcerulu, sau una stimulitia de 500 fl. ; c) Acestu d. parochu pentru stelele celle essagerate, pentru pretinderea prestatiuniloru preotiesci in modulu celu­i mai brutalu, si fara anima umana ; pentru irreligiosi­tate si tr­immoralitate, pentru negliginti’a oficiului sen facia cu scol’a,­­ beseric’a si administrarea bunuriloru beserricesci si multe alte atribute cu diu 28. aprile 1872, e aretatu la ministe­­riulu de cultu si instrucțiune de universitatea parochiei salle si portu frica ca nu va avéa multa tem­pu asi apera turm’a a­c­é­s­t­a de lupi selbateci si inversiunati cum sum e­u , ci se va poté convinge unde duce ult’a fara cumpetu, si calulu fara frenu. Ioanu Aleii, notariulu Cametdianei si Tersoltiului. Satu-mare, 25. iuliu 1872. De presentu nemicu nu ascepta on. publicu urai cu doru decâtu a sei d’in foiele publice despre cursulu alegeri­lor« deputatiloru pentru diet’a venitoria, mai vertosu in unele cercuri interesante pentru romani, cum e si cerculu de ale­gere alu Carasiului (Comitatulu Satu-mape.) Cu permisiunea ou. Redactiuni voita descrie pre scurta acesta alegere ; dar’ ca se fiu mai bine intielesu, voiu adtin­­ge si alegerea precedinte. E dreptu cu romanii, respective intelegiuti’a romana d’in mentionatulu cercii, mai de multe ori au probatii se reesa cu ablegatu rom­anu, fiindu in majoritate romanii, dar’ candu corrumperea cu bani si beutura nu se prac­tică inca in mesura atâtu de mare, lipsiă energi’a si soli­daritatea, or de alta data se desceptău pro tardîu. Candu asin voi a descrie tote alegerile intemplate de la 1848 incoee, ar debui sa scriu o istoria intrega ; dar c­omittendu celeilalte alegeri, voiu aminti pro scurtu despre alegerea intemplata iuante cu 3 ani si despre cea intemplata de presentu. Precum sciu înainte cu trei ani tocuia Com­itele supre­mii D. Nicolau Ujfalusy a recomendatu romaniloru de can­didata pre Sandra Buda. — D’in acésta recomendare inte- reginiti’a romana a potutu cunosce, si a si cunoscuta mali­­tîos’a intentiune a Comitelui Supremu, voindu a se folosi de Sandru Bigjîu­ numai că de ins­trumentu, pentru mai usior’a taé^i!^a c. Degenfeld Bela, celu mai mare aristocrata si inimicii alu romaniloru. Cine a cunoscutu bine pre domnuulu Buda, d’in vieti’a lui precedinte a potutu cunosce, cine e ellu­si de presentu, ii potutu sei cu lupulu neci una-data nu si-e tramuta natu­­r’a — dar’ promissiunile lui cele simulatorie au facutu se credemu, că elin d’in lupu s’a prefăcutu celu mai blandu melc. — De ce totu­si temendu-ne, intr’o conferintia tieutita in Bobesci protocolarminte s’au facutu ovatiu­­ne , ca in casu candu n’ar reesi, să nu ne vende, si elin iu conti a promissiunei sale, că necreditiosulu Jud’a ne vendu frumosidlii. — Noi remaseramu patiti, er ellu se departa cu vre o 200 fi. v. in punga , mai tardîu Iu vedemu figuran­­du că inspectorul scolariu si acum dorero, câ nu l’a cu­noscutu frații Chioreni, —­e alesu deputata. — Aceste premuttindu-le ma apropiu de alegerea intemplata de curundu. Precum pretotindene, asie si in acestu cercu ambele partide erau irritate in gradulu supremu. — Aceasta irritare in mare parte o a produsu procedur’a Comitelui supremu cu ocasiunea organisarii comitatului, despiciandu in modu ve­­deratu, si la officiele comitatense neci cu a candidata pre barbatii cei mai meritati si inzentrati cu capacitate rara, cu cari pre candu professă principie oppositionale, ba toc­ma ellu era corifeulu, dar’ intorcandu-si mantaua deveni comite supremu. Ore cum nu si­ cunosce guvernulu omenii sei ? Cum pote crede guvernulu câ d’in op­ositionalulu Ujfalusy se se faca sincera guvernialu ? Se creda guvernulu câ Ujfalusi nu d’in convingere fa­cia cu principiulu guverniale si-a intorsu mantau’a, ci pen­tru că se-si pota sustiene princi­piulu de suprematisare si de predomnire. Au nu Ujfalusy in societatea cu M. Eötvös si c. De­genfeld erău in tempulu revolutiunei cei mai liberali ? După stangerea revolutiunei au nu ei erău cei mai mari oppositionali ai sistemei absolutistice ? pentru ca li eră luatu freulu ari­stocratîei si a predomnirii. — Au nu acestei­a totu că omeni liberali inpinsera câte­va mii de romani la sapa de lemnu prin infernala comasatiune ? si voi romani inca i onoraţi cu voturile vostre ? sciti câ indaru sunt suspinele vostre câ­­ci voi vile cautati. Si eta candu ni straluce o radia de constitutiune, pen­tru că se-si pota eserce influinti’a aristocratica, in contra principieloru profesate dau man’s cu domnii de la potere si se făcu suprimatorii drepturiloru constitutionale, folosindu de instrumenta spre acestu scopu illegalu pre ticalosulu si prapaditulu Thoma Jankó, înalţi audu asemene omeni, guvernulu si­ creeza ade­­rinti, câ­ci amintiţii aristocraţi cu asemene procedura nu potu contă la confidinti’a poporului si planurile loru marsia­­ve nu le voru poté efeptui. Dar’ tu nefericitule Thoma ! pentru câ lingi blidele inganiatiloru aristocrati si maltratedi poporulu dupa plăcuta teu, te sentiesci celu mai fericitu, celu mai omnipotenta ? se scîi, câ poporulu maltratatu striga resbunare la ceriu, si dîrele tale precum si a domniloru tei sunt numerate, câ­ci vocea poporului e vocea lui Ddieu. Ivindu-se in publicu candidatii partideloru d’in partea stângei A. Galgoczy rediamandu-se in popularitatea sa, era d’in partea dreptei c. Degenfeld, rediamendu-se in auctoritatea co­mitelui supremu, in pung’a sa plina si in favorisarea contelui Karolyi, miscara tote petrele pentru asia cascigă votisanti. Atunci după multe roguri se convocă o conferintia romana la Lippo pre 23. maiu, la care mulți nu s’au infa­­cisiatu, ba si cei d’in vecinetate inca au lipsita pentru ca energi’a si solidaritatea asie se esplica pre la noi. Acesta conferintia invita la candidatur’a de abregatu prin o deputatiune pre D. Justinu Popfiu, care in urm­’a provocării deputatiunii esmise s’a si infacisiatu in cercu. Conclusulu Conferintiei a fosta bine placutu comitelui supremu, cugetandu pote la sine, că si cu pasîrea lui Pop­fiu se va folosi, că cu pasîrea lui Buda, pentru mai usior’a reesîre a contelui, pentru ace’a si-a si promisu succursulu seu atâtu materiala, câta si moralu, dar’ se insielâ, câ­ci candidatulu romana punendu-se cu d’insulu in contrelegere i descoperi câ d’insulu numai asié va pasî daca contele repasiesca, si era câ fu destule vorbe că succursulu se fie denegatu si contele se nu repasiesca. — In 24. maiu s’au inceputu conscrierea votisantiloru, la ce poporulu nostru nefiindu de tempuriu pregatîtu, nu s’a inscrisu cu to­ti, asié câ după conscrierea de acum romanii sunt in minoritate, apoi cugetandu cu suflete negre inca se voru află candida­­tulu nostru fu silita a repasî. Preotîmea pre langa tote opintiturele lui Ujfalusy, terorisau prin Episcopulu diecesauu, remasa in mare parte facia cu cei duoi candidaţi, pasiva, dar’ s’a aflata, cari vo­­tisara si pre Degenfeld, unu’u pentru câ si acum i sunt dulcutia budiele de merele capotate de­ la conte, altii ascepta oficie mai inalte, — promise pote de neghiobul Thoma Janka, — unulu pentru ca i se mântui fiulu de 7 ori cer­­catu de­ la ostasîme altulu, câ si­ pasce vitele in passiunea comitelui supremu era altulu pentru voi’a protinului seu Jankó s’a facutu cortesiu diligenta a contelui, altcum facea mai bine duuîu pariate de grigea de biet’a scota, — in care nu intra, numai candu merge prot’a in visitatiune, — si de fiii sufletesci că se nu­mora ne impartesîti cu SS. Taine, precum s’a mai intemplatu, mi­ se pare candu era dusu parintele pre sate la ferblî. — Pecatu cu sierbesci dnule părinte la s­­altariu. Dar’ in fine pre langa tote tortiele, corumperile cu bani si beuture si pre langa tota violent’a spriginire a con­telui Károlyi, reesi cu majoritate de 700 voturi Alesandru Galgoczy, care in vorbirea sa accentua destula de tare ces­­tiunea nationalitatiloru. — Vornu vedé, d’in Reginulu-Sasescu progreséza, si nece de cum nu regreséza după parerea unoru omeni malițioși, pre cari pre deplinu i-a potutu convinge responsurele prunciloru, cari au seceratu laudele ascultatoriloru , era parentîloru, cari fura favoriti de impregiurari a asistă la esamenele publice ale fiiloru sei, li-au castigatu cea mai mare indestulire, linisce interna, si bucuria, ca­ci ostenelele si spesele de preste anu nu li-au fostu dosierte, si in urma o vointia tare si unu zelu mare de a si­ inaintă pruncii sei la scolele gimnasiale. In urma cea mai mare onore i­ se cuvine on. d. directore M. Cr. intru conducerea si deregerea scoleloru sie­ si incre­­dintiate ; asemenea onore i­ se cuvine domnului invetiatoriu primariu G. M., carele in instructiune folosindu-se de celu mai nou metodu de propunere, a doveditu ca in scientiele pedagogice e destulu de înaintata, cea ce e si de lipsa chiaru acum, candu se semte atât­a necesitate de invetiatori cuali­­ficati. Unu interesata de instrucţiunea publica. 311 Reginulu-Sasescu (Ardealu) 1872. Die Red ! In 24 iuliu avurâmu ocasiune­a asistă la esamenele publice ce s’au trenutu cu pruncii d’in scolele normale gr. cath. romane ale Regimului Sasescu ; respunsu­­rile prunciloru in genere au fostu multiumitorie, cari pre deplinu au dovediţii, ca domnii invetiatori nu si-au crutiatu neci tempu neci ostenele intru instruirea miciloru pruncuri loru­ si incredintiati. Respunsurile celea promte si acurate, cari mai că neci se poteau asceptă de la nesce prunci de una parte mici, de alta parte fiendu de tierani d’in comu­nele vecine, — acele respunsuri dîcu d’in tote obiectele de legea rcolasteca, precumu si cantulu si declansarea unor’a poesie nationale si eroice d’intre celea mai frumose, ce se poteau audî mai cu séma de la pruncii d’in a treia si a patr’a clasa, au datu dovad’a cea mai eclatanta, cu scolele ‘ Epistola deschisa. Dlui Franciscu Jiumu, directoriulu preparandiei d’in Dev­a. Vei fi sclindu, Domnulu meu, cu spiritulu tempului chiama, cu voce inalta, poporele la cultura, si acést­a fara indoiela, câ­ci altu­ cum nu primiai postulu onorificu de directoriu preparandialu. —""-""Ti­ va fi prea cunoscuta cum­ câ inaltulu ministeriu regescu — bine pricependu câ motorulu poternicu alu cul­­turei unui poporu sunt invetiatorii, dar’ invetiatori d’in ajunsu cualificati — a deschisu cursurile suplementarie de siese septemane, pentru, că invetiatorii, cari nu s’au impar­­tosîtu de favorea de a cunosce nou’a metoda de propunere, se aiba ocasiune­a si-o insusi, a se perfectiună intrins’a, si asta-feliu a-si largi sfer’a cunoscientieloru pedagogice. A crede ca ministeriulu regescu a deschisu cursurile mentionate mai susu, pentru îndreptarea si cualificarea inve­­tiatoriloru, inse cu reserv’a de a deschide d’in propunere­a respective de a nu concede câ se se propună in limb’a materna a majoritatii locuitoriloru d’in tienuturile respec­tive, — ar’ fi ce­va prea cutezatoriu. — Drept« documenta ecclatante e dispusetiunea ministrului de instructiune publica, in carea se dîce : invetiatoriloru romani se li­ se propuna studiele romanesce, prin profesori romani. — Era un’a d’in căuşele pentru cari noi, invetiatorii romani amu alergatu d’in tote partile la cursulu deschisu in Dev’a, in anulu trecutu până chiari si d’in tiér’a Oltului, ba ce-i mai multu si d’in Romaul’a libera. Abstragundu dela primirea cuartireloru, cari ni­ s’au promisu, cum se promitu si estu auu, inse nu ni s’au datu nece iu natura, nece bani spre a le poté platî, nu ne amu amagitu cu respectu la propunere, bă profitulu­­i e mare, ca­ci ascultarea propuneriloru, de­sî numai de vr’o câte­va septemane, ni pote servi că iaru luminatoriu prin labirintulu netrebnicelor­u metode vechi. Ti-vei aduce bine aminte, Dlu­meu ! cu tote au fostu cum au fostu, până aprope de inchiarea cursului, candu de­­o­data ne surprinse neasteptat’a scrie, ca si noe Romaniloru inca ni se voru dă testimonie magiare ; dar’ scopul« nu s’a ajunsu, cânci cu esceptiunea Domniei tale că directoriu, d’intre 45 invotiatori nece uuulu n’a fostu capabilu de a cuprinde far’a logica : propunere romanesca testimonie, ma­giare. Amu remustratu cu totii ! Atunci ai lasatu se resune sublim’a buna-vointia : ,Eu voiu traduce unu formulariu romanesce, or’ domniele-vostr­e lu­ veti scrie fla­carele pre dosulu testimonie loru, că asié sé ve poteti usită de eie.“ lutru adeveru, generosa si prea gratîosa bunavointia! Atât’a dispretiu de limb’a altui­a se pote numai de la Dta si numai in Dev’a, pentru­ ca invetiatorii romani adu­nati la cursulu d’in Brasiovu si alte locuri d’iu Transilva­­ni’a, ba chiaiu si d’iu Ungari’a (Logosiu) au primitu testi­­­moniele respective in limb’a romana, si numai in cea ro­mana. Ca se-ti mauiteste cu profund’a nostre multiumita, pen­tru sarcina ce voiai s­-o rădici cu unu alu ducile Hercule cu traducerea unui formulariu in romanîa, numai de câta amu innaintatu uua rogare telegrafica la ministrulu de culte si instructiune publica, spre a dispune gcu romaniloru se li se dée negresítu testimonie romanesci. Ai promisu insu­ti, inainte a 45 invetiatori si 2 profesori, in 20 septemvre an. 1871, la 11 ore in sal’a de propunere a preparandiei d’in Dev’a, ca invetiatorii romani voru] primi testimonie roma­nesci mai tardîu prin superiorii besericesci. De atunci e unu intervalu mai bine de 9 luni, si impliuitu-s’a promisiunea­­ti ? . . . nu ! Aici se­ atrage atenţiunea invetiatoriloru, cari voru rateci la cursulu de estu tempu. Ai împlinita ordinatiunea ministrului despre carea se dîce câ ar’ sună : testimonie romanesci, invetiatoriloru ro­mani ? . . . ba. . . Avisu Domnului ministru. . . Se nu se dîoa : unii au primitu si testimonie magiare, deci numai pentru una parte a invetiatoriloru, nu s’au mai tiparitu romanesci. — Pété fi ... . Dar’ candu si cum ? . . . Candu si­ luău adio. . . si atunci prin necalificabilulu indemnu , ca voru primi remuneratiune dela statu, seu mai *

Next