Federatiunea, martie 1873 (Anul 6, nr. 17-25)
1873-03-01 / nr. 17
se se indrume la ordine si in casu de renitintia, se se inchida chiaru, pentru ca confessiunalitatea nu pote se aiba nici unu interessu de a vesti doctrine contrarie essistintiei statului, — interessuli seu este si nu pote fi altuiu, decâtu educatiunea poporului, si adeca nu in spiritu contrarii statului, ci in direcţiune patriotica. Eu, on. Camera, acesta stare nenaturala si daunosa pentru crescerea poporului o attribuescu in cea mai mare parte defepteloru legii pentru instructiunea publica, si pentru aceea dorescu revisiunea acestei legi. O dorescu inse si d’in altu punctu de vedere, după a mea părere forte rasemnatu, adeca d’in punctulu de vedere allu natiunalitâtiloru. Se me ierte onorat’a Camer’a, câ aci, la cestiunea instrucţiunii publice, amintii cestiunea natiunalitâtiloru, dar e absolutu cu nepotintia a nu o aminti, pentru ca eu acestu terrenu lu tienu de mai aptu si competinte spre caracterisarea cestiunei natiunalitatiloru, după a mea pnicepere si după altu meu semtiu. Eu d’in parte-mi cestiunea culturale o tienu de parghi’a pretensiuniloru natiunali, si sum convinsu, ca cu câtu mai multa grige si altentiune applica statulu pentru cultur’a natiunalitâtiloru, cu câtu mai multu ar impartasî prin lege natiunilitâtile de tote beneficiele de cari se bucura natiunea magiara, cu atâtu in mai mare parte - • asiu poté dice in 9/10 — s ar deslegâ cestiunea natiunalitâtiloru. Du. Camer’a! Prin acést’a nu vreu sé dîcu, câ afilu de pre mari sau câ nu sum plecatu a votâ acelle sume, cari sunt preliminate peninteressele natiunalitâtii magiare, ci vreu sé dîcu câ astfelu de summe sé se prelimine si votedie proportiunalminte, d’in timpu in timpu si gradatu, si intru interessulu celloru lalte natiunalitati, — sé se dée si acestoru a ajutonulu necessariu pentru cultur’a lorii. Aci, eu. Camera , doue impregiurari mi vinu in minte. Daca nu vne insiéla memori’a, in decursulu Dietei trecute unu stimata domnu deputatu, paremi-se dlu Jókai, a presentatu Camerei unu proiectu de resolutiune. In acestu proiectu de resolutiune s’a cerutu votarea unei anumite summe pentru desvoltarea literature! tuturora nationalitatiloru d’in tiera. Dorare inse, majoritatea n’auprimitu acestu proiectui. Dar’mi vine in minte si o alta impregiurare, de si de mai putina importantia pentru ca nu e d’in acesta Camera, ci o adducu dintr’unu articlu, aparutu in foi’a dlui Jókai, in „Hon,“ in care articlu fiindu vorb’a de calamitățile literaturai magiare se provoca atentiunea si ajutoriulu statului si se argumenta astfelu (cetesce): „Ei bine, ce ar dice inse la acést’a natiunaiitatile ? Dar’ daca si eile vom radica assemene pretensiuni ? Faca eile acést’a, caci mai ibdreptatíte pretensiuni si asié nu potu face. Daca se descepta in simlu lara o ratiunare aspiratiune de cultura, aceea pentru noi pote sé fia numai unu indemnu si mai mare, nici odata nuse periculu. Pentru a întrece noi in cultura si in civilisatiune pre nemți, francesi si anglesi, nu potemu avéa nici o ambițiune, tocmai pentru ca e o gigantica problema nerealisabile. Dar’ a ne vede intrecuti de romanu, serbu, croatu si slovacu, aceea ar fi o rusîne pentru noi. Emulatiunea numai in favorea nostra pote se fia. Cu poteri încordate am lucră la cultur’a nostra chiar si d’in superbia nationala! Ori ce progresau allu loru, ne-ar impinge si pre noi innainte, ori ce cascigu allu loru pe terreuulu sciintieloru, ar fi si allu nostru. Unu necalculabile avantagiu allu luptei pacinice ar fi acestua, nu numai d’in punctulu de vedere culturalui, ci si d’in cellu politicu si desclinitu d’iu allu fratietatii. “ Autorulu acestui articlu, on. Camer’a, a dîsu unu mare addeveru, si dlu Jókai, prin proiectulu seu de resolutiune a vrutu numai înflorirea comuna a tierrei. Si — daca toti magiarii ar cugeta astfelu, daca n’ar fi numai toleranti facia de cultur’a celloru lalte natiunalitati, d ar manifestă si buna vointia facia de dreptele loru aspiratiuni culturali, cu uuu cuventu, daca natiunea magiara, si astă cea mai tare, cea domnitoria, n’ar fi atâtu de jalusa facia de cellelalte, atunci abia ar essista cestiune de nationalitate. Dorere vnse,on. Camera, acést’a nu e asia, pentru ca, nici amintinda litteratur’a celloru lalte natiunalitati, ci numai institutele de invetiamentu ale acelloru a,eile nu numai ca nu se sprijinescu d’in partea statului, ci d’in contra, sunt impedecate prin mai multe dispusetiuni alle guvernului, si chiaru si prin lege. Nu aceea este deci banuel’a natiunalitâtiloru, câ statulu face raultu intru interesulu culturei natiunalitâtii rigiare, el aceea, câ intraddeveru tote le face numai intru interesulu ei, or’ pentru cellelalte nu face nimica. Ca sé nu amintescu mai multe, adducu înainte numai Universitatea de Clusiu. Binevoiti a sei, câ acést’a s’a radicatu intr’unu scurtu timpu. — iti trebu inse: observatu-s'a aci macara câtu e negru sub unghia ecitatea facia de romanii ce locuiescu in acea parte a tierrei? Radicatu-s’a cellu puciuu una classa paralela, seu propuce-se vr’unu studiu in uimb’a materna a poporului? Nimic’a nu s’a facutu. Dar mergu mai departe: nici acea parte a legii nu se essecuta, care — precum se ’mpare, e adusa in interesulu natiunalitatiloru. Este paragrafulu 17 allu legii pentru natiunalitati. Acestu §. dispune, ca on. guvernu se grigesca, ca in acelle locuri, unde cetatienii de o nationalitate sunt in mare numeru, acestia se se desvolte in limb’a maicii loru, pana candu începu sciintiele academice mai nalte. Infinitiatu s’a vnse undeva vr’unu gimnisiu romanu de statu ? Nicairi. In acésta causa vnse s’au peroratu multe si frumose si multu promitietorie oratiunii. Miicu libertatea me provocă la binemeritatulu representante alu orasiului internu d’in Pest’a, la dlu Fr. Deák, care in siedinti’a d’in 23 ian. 1872 a dusu urmatoriele : „Fiecare natiunalitate, desi nu e natiunalitate politica, in totu Oasulu are indreptatîre d'a cere, sé i se dée possibilitatea da-si cresce pre fiii sei.“ „Fia in tierra macar 300 de gimnasio, fia macar atâtea, ca pre fiecari siesse mile sé se afle unulu; daca inse intr’unu gimnasiu d’in provincie stadiale nu se propunu in acea limba, seu cellu pucinu eminentrainte in acea limba, carea este limb’a giurului, atunci fara indoinla e forte greu a promove cultur’a.* Daca am sili natiunaiitatile, ca pre copiii loru, — cari de felii seu numai pucinu sciu, magiar’a, pentru ca in scol’a loru poporala se instruescu in limb’a loru natiunala, — se-i instrueasca pretotindenia si intru tote, in limb’a magiara, atunci in acele gimnasie ar fi impossibile progressulu teneriloru, părinții in daru ar’ spesă banii, copii in daru aru petrece timpulu.“ (Vina aprobare d’in partea ablegatiloru natiunali.) „Presto totu, daca vremii se dobendimu natiunaiitatile nu trebue se amblâmu a ie magiarisă, ci se ai le bicemu plecate prin o tratare blanda si fratiésca.“ [Aprobare generala.] Eu, on. Camera, după aceste frumose si multu promitietorie cuvinte, cu linisce si bucuria am priviti spre viitoriu, nici nu m’am indoitu cu una oratiune ca acest’a care de regula are mare efictu morala si asupr’a guvernului, se nu aiba resultati fapticii. Apoi considerandu ca in aceasta patria sunt vr’o trei millione de romani, cugetu ca si acestia merita, ca — chiaru in intielesului lui 17 d’in amintit’a lege, se se inflintie die unu gimnasiu de stătu pre sém’a loru. Eu, di. Camera, la desbatterea speciale asupr’a acestei cestiune a nume a asupr’a titlului instituteloru mediocre, voiu presentă o moțiune de sine statatoria ; acuma vise numai de aceea am amintitu acestu punctu, ca se rogu pre on. Camera sire dlu ministru, se fia cu deosebita attentiune la respectivii §§. d’in amintit’a lege pentru ca, reformandu institutele mediocre, si romanii se se bucure in fapta de beneficiele vieții de stătu. Addeveratu, in bugetu sunt preliminate 4000 fi. pentru gimnasiulu romani, d’in Brasiovu ; inse, on. Camera, acesta summa e ilusioria , caci gimnasiulu nici n’o capeta, pentru ca e lejata de astfelu de conditiuni, caroru a inspecctiunea acestui gimnasiu, nepotendu sacrifică caracterulu lui confessionalu, nu pote corespunde, si asia acestu titlu d’in bugetu este in addeveru illusioriu. Si in acesta privintia voiu propune la loculu seu o motiune. Aci vreu numai se constatu, ca pentru cultur’a nationalitatii romane d’in partea statului, nu s’a facutu si nu se face nimic’a. Si binevoiţi a crede, ca nu e bine astă. Cu câtu mai multa grige porta guvernulu pentru cultur’a poporului romanu, cu atâtu mai multi patrioţi va cascigă patri’a. Si eu interessulu nationalitatii romane lu potu adduce in deplina concordantia cu patriotismulu, pentru ca eu, care am fericirea a fi romanu, me tienu asiă de buuu patriotu ca ori si care magiara, desi uu approbu acea politica ce tientesce magiarisarea preste totu , pentru ca acesta politica nu descepta, ci tempescesemitulupatrioticu si provoca neintiellegeri si imparechiuri. On. d. ministru de instructiunea publica, in discursulu prin care deschise desbatterea asupr’a bugetului seu, spre marea mea bucuria si liniscea amintitu, ca da, elu se occupa cu revissiunea legii pentru instrucţiune publica, si binevoitu a promite câ, in consciinti’a superficialității acestei legi, nu ellu senguru va face revisiunea, ci spre acestu scopu va conchiamă o ancheta de barbati esperti. — Me bucura deci pentru bunavointi’a dlui ministru si numai cu una rogare mai am a me adressa dsalle, si acest’a e : candu va conchiamă amintit’a ancheta, se binevoiesca a luă intre membri aceleia si astfelu de barbati, cari cunnoscu bine si d’in temeiu referintiele confessionali si nationali si dupa ascultarea acestora a se dispună după ecitate si dreptate. Ou. Camera ! După acestea, voindu a inchiată, mai făcu unele scurte observatiuni cu privintia la impregiurarea ca sumele votate in bugetu nu s’au intrebuintiatu tote destulu de ratiuna fmite. Am mai audîtu, ca ministrulu pentru instructiunea publica, n’a avutu pre ce cheltui toti banii ce s’a votatu de acést’a Camera. Am mai audîtu, totu d’in reportulu ministerialu, si anomali’a, câ s’au infiintiatu preparandie la cari sunt applicati câte 7 professori — pentru câte 14 preparandi ! Va se dîca pentru cât ■ duoi preparandi cade unu professoru pre candu in preparadi’a romana confessionala d’in Aradu sunt 3 professori si 48 de preparandi, adeca pre 16 preparandi cade unu professoru ■ Confessiunea, resp. natiunea romana inse nu e in stare a sustiene mai multi professori, caci si acesti trei sunt mai reu salarisati decâtu multi invetiatori comunali, pentru câ abii au lefa mai mare de câtu 3—400 fi. — Dlu ministru deci a avuta ocasiune si a avutu, pre ce cheltui summ’a votata, si — credu, câ nimenea nu i-ar pote impută, câ prin ajutorarea nicellui institutu ar fi commissu unu abusu. Alta, observatiune am a face cu privintia la institutiunea inspectorateloru de scole. Eu acesta institutiune nu vreu s’o attacu si nici nu vreu se dîcu, câ sunt multi inspectori seu doara Cea mai mare parte chiaru, cari nu potu corespunde chiamârii loru. In aceasta credintia si convicțiunea mea me intari ieri dlu deputatu Antoniu Zichy, aretandu câ, oficiulu de inspectoratu propriaminte nu este unu oficiu ca si cellelalte, cari sunt legate de ore anumite, câci unu inspectorii de scole, daca vre sâ corespunda cu scrupulositate officiului seu, are tota dipa de lucru. Cu câtu mai multu me intaresce inse acesta dechiaratiune in convictiunea mea, iu atâtu mai nepriceputa mi este ca, cu tota acésta multa occupatiune, cum unii domni inspectori au avutu timpu pentru a si cortesî in favorea guvernului ? Nevrendu inse a recrimină, amintescu aci numai una cercustantia, si acést’a este urmatori’a. Eu insumi am onora a cunosce in acesta Camera patru inspectori de scole, cari siedu aci ca representanti. Nu vreu a attinge cu aceasta occasiune cestiunea incompatibilității, pentru ca in aceasta privintia mi voiu spune opiniunile melle la timpulu seu ; — vreu se intrebu numai ca : acelle districte cari sunt subordinate acestora domni inspectori, cum sunt eile inspectiunate si grigite candu nici acei inspectori cari sunt necurmatii la officiate loru, chiaru, după dechiaratiunea dlui deputatu Zichy, nu potu satisface chiamarii loru daca nu lucra di’a intréga, — dîcu, cum sunt ele inspectionate si grigite, i andi inspectorii loru, asta di representanti in acesta Camera, absenta — nu dîle, ci lune întregi ? ! (Aprobare d’in stang’a.) Totusi, on. Camera, sperandu ca dlu ministru va face dispusetiunile necessarie pentru delaturarea acestei diificultati, precum si a tuturoru celloru-alte ce impedeca crescerea si invetiamentulu poporului, si fiindu convinsu despre bunavointi’a si zelulu Dsalle, acceptu bugetulu. (Aprobare d’in stang’a.) „Albin’a.“ fi. cr. Rate restante d’in capitalulu de actiuni, incassande pana 1. Febr. 1874. ..... 154.371 61 Effecte de valore după cursulu din 31. Decemvre 1872 . 10.332 72 Portfoiulu de schimburi (cambie) 48.206 12 împrumute la membrii reuniuniloru de creditu .... 150.041 50 Spese de fondare...................... 11.145 90 Mobilie...................................... . 2.538 54 Provisiune de tipăritura . . . 600 — Monete........................................... 86 80 Debitori........................................... 70 50 Starea cassei la centrala 2.405 14 „ „ „ 3.380 14 5.785 28 383.808 97 Passiv«. Capitalulu de acțiuni .... 300.000 — Fondulu de garanția allu reuniuniloru de creditu .... 30.102 50 40% interesse la fondulu de garanția allu reuniuniloru de creditu 444 72 Fondulu de reserve generalu . . 4.264 20 Creditori...................................... 12.999 25 Inter, incassate pentru anulu 1873 1.224 03 Cascigulu curatu ....... 8.601 40 383.609 97 Precum se vede deci d’in acestu bilauciu cascigulu curatu aliu institutului „Albina* in celle 8 lune de activitate este de 8601 fi. 40 cr. si afara de aceea uuu fondu de reserva de 4.264 îl. 20 cr.; cu totulu aste dara venitulu curatu allu institutului e de 12.865 fl. 60 cr. Acestua e unu resultatu fara indoiela imbucuratoriu, si daca romanii voru imbracistă pre venitoriu acestu institutu romanescu cu mai mare căldură, daca fiacare va concurge si caută a-?i fruptifica denariulu economisatu la acestu institutu, seau la casu de strimtorare va caută ajutoriu aici, era nu la alte institute străine, seau chiaru la privați, cari li iau nisce carnete infricosiate si tiranice, atunci de buna seama resultatele viitorie au se fia multu mai favorabile si imbucuratorie. 67___ Institutulu de creditu si economie „Ablina“ din Sabiiu n areta urmatoriele resultate alle activitatii salle in periodulu de la 10 Aprile 1872 pana in 31 Decemvre 1872, si anume : Perceptiunile preste totu făcu 509.932 fi. 96 er. E r o g a t i u n ie inca dau totu acesta summa. Bilanciulu institutului cu finea lui Decemvre au. tr. este: Active. V AMMET'JLTi:. »** {Bogaré.) Societatea de lectura „Alexi- Sîncaiana“ a jnnimfiTWîîfflîe^lâe’te facultatea teologica d’in Gherl’a iu 23. Februaria a. c. cu occasiunea instalării Pr. S.Sale nouli Eppm tienendu siedinti’a a IlI-a publica, fu onorata de o corona strălucită de ospeti, cari considerandu scopulu Societății nostre, si vediendu ca acellua numai dispunendu de materia si lu pote ajunge se întreceau unii pre alții aducându-si offertele loru, si tocmai d’in acesta causa s’a facutu una indessare mare la mes’a de conferire, câtu nu amu potutu luă notitia despre unii d’intre acei barbati benefacutori. — Dreptu aceea rogâmu cu tota onorea pre acei Onorari. Domni, cari aru fi observatu a nu se fi insemnatu cu aceea occasiune, se benevoesca câtu mai currundu a ne incunnoscientiă pre caile privata despre pretinitulu nume, caracteru, locuintia si câtu au offeritu, că se-i potemu scrie intre membrii fundatori seau benefacutori ai Societatii nostre; totu una data se ni potemu ersprime recunnoscinti’a câtra acei barbati generosi înaintea On. publicu romanu. — Gherl’a in 7. Martiu 1873. -- Vasiliu Criste presiedinte. — Stefanu Rebreanu notar, corresp. *** (1* N e c r o r o g u.) Georgiu Sierbeanu parochu gr. or. in Nadlacu d’impreuna cu fii, sei Michaiu jude reg. cerc. Theodoru candid, de preotu, Georgiu candid, de adv. Alessandru stud, si d’impreuna cu fidele Elena si socrulu ei Ionu Lucutia’ candid, de preotu, Emilia si Alesandra deplânge pre iubit’a s’a socia si respective mama si socra Pulcheria Tiervencoviciu, carea in 8. Martiu 1873. c. n. după suferintie grelle in allu 56, annu alu etatei salle, a repausatu in domnulu. Fia-i tierren’a binecuventata ! *** (f . 1 a su 24 Februariu 1873.) Joi, in 20 ale curentei petrecurâmu la mormentu in comun’a vecina Tur pre Nicolau Begnescu, repausatu in etate că de 50 ani. Nicolau Begnescu a fostu nascutu in părţile sudostice ale tierrei unguresei, de unde inca înainte de 1848 a venitu in munţii apuseni si s’a casatoritu acolo. Dotata cu versu destinsu si măiestru in căutări la annulu 1848—1849 că unu allu doilea Tirtea insufletiă ostile romane la luptă pentru derep*