Federatiunea, martie 1873 (Anul 6, nr. 17-25)

1873-03-01 / nr. 17

se se indrume la ordine si in casu de renitintia, se se inchida chiaru, pentru ca confessiunali­­tatea nu pote se aiba nici unu interessu de a vesti doctrine contrarie essistintiei statului, — interessul­i seu este si nu pote fi altuiu, de­­câtu educatiunea poporului, si adeca nu in spiritu contrarii statului, ci in direcţiune pa­triotica. Eu, on. Camera, acesta stare nenaturala si daunosa pentru crescerea poporului o attribue­­scu in cea mai mare parte defepteloru legii pentru instructiunea publica, si pentru aceea dorescu revisiunea acestei legi. O dorescu inse si d’in altu punctu de vedere, după a mea pă­rere forte rasemnatu, adeca d’in punctulu de vedere allu natiunalitâtiloru. Se me ierte onorat’a Camer’a, câ aci, la cestiunea instrucţiunii publice, amintii cestiu­­nea natiunalitâtiloru, dar e absolutu cu nepo­­tintia a nu o aminti, pentru ca eu acestu ter­­renu lu tienu de mai aptu si competinte spre caracterisarea cestiunei natiunalitatiloru, după a mea pnicepere si după altu meu semtiu. Eu d’in parte-mi cestiunea culturale o tienu de parghi’a pretensiuniloru natiunali, si sum con­­vinsu, ca cu câtu mai multa grige si altenti­­une applica statulu pentru cultur’a natiunalitâ­tiloru, cu câtu mai multu ar impartasî prin lege natiunilitâtile de tote beneficiele de cari se bucura natiunea magiara, cu atâtu in mai mare parte - • asiu poté dice in 9/10 — s ar deslegâ cestiunea natiunalitâtiloru. Du. Camer’a! Prin acést’a nu vreu sé dîcu, câ afilu de pre mari sau câ nu sum plecatu a votâ acelle sume, cari sunt preliminate pen­­interessele natiunalitâtii magiare, ci vreu sé dîcu câ astfelu de summe sé se prelimine si votedie proportiunalminte, d’in timpu in timpu si gradatu, si intru interessulu celloru lalte na­­tiunalitati, — sé se dée si acestoru­ a ajutonulu necessariu pentru cultur’a lorii. Aci, eu. Ca­mera , doue impregiurari mi vinu in minte. Daca nu vne insiéla memori’a, in decursulu Die­tei trecute unu stimata domnu deputatu, pare­­mi-se dlu Jókai, a presentatu Camerei unu pro­iectu de resolutiune. In acestu proiectu de re­­solutiune s’a cerutu votarea unei anumite summe pentru desvoltarea literature! tuturora natio­nalitatiloru d’in tiera. Dorare inse, majoritatea n’a­uprimitu acestu proiectui. Dar’mi­ vine in minte si o alta impregiurare, de si de mai pu­tina importantia pentru ca nu e d’in acesta Camera, ci o adducu dintr’unu articlu, aparutu in foi’a dlui Jókai, in „Hon,“ in care articlu fiindu vorb’a de calamitățile literaturai magiare se provoca at­entiunea si ajutoriulu statului si se argumenta astfelu (cetesce): „Ei bine, ce ar dice inse la acést’a natiunaiitatile ? Dar’ daca si eile vom­ radica assemene pretensiuni ? Faca eile acést’a, ca­ci mai ibdreptatíte pre­tensiuni si asié nu potu face. Daca se des­­cepta in sim­lu lara o ratiunare aspiratiune de cultura, aceea pentru noi pote sé fia numai unu indemnu si mai mare, nici odata nuse pe­­riculu. Pentru a întrece noi in cultura si in civilisatiune pre nemți, francesi si anglesi, nu potemu avéa nici o ambițiune, tocmai pentru ca e o gigantica problema nerealisabile. Dar’ a ne vede intrecuti de romanu, serbu, croatu si slovacu, aceea ar fi o rusîne pentru noi. Emulatiunea numai in favorea nostra pote se fia. Cu poteri încordate am lucră la cultur’a nostra chiar si d’in superbia nationala! Ori ce progresau allu loru, ne-ar impinge si pre noi innainte, ori­ ce cascigu allu loru pe terreuulu sciintieloru, ar fi si allu nostru. Unu necalcu­labile avantagiu allu luptei pacinice ar fi ace­­stu­a, nu numai d’in punctulu de vedere cul­turalui, ci si d’in cellu politicu si desclinitu d’iu allu fratietatii. “ Autorulu acestui articlu, on. Camer’a, a dîsu unu mare addeveru, si dlu Jókai, prin proiectulu seu de resolutiune a vrutu numai înflorirea comuna a tierrei. Si — daca toti magiarii ar cugeta astfelu, daca n’ar fi numai toleranti facia de cultur’a celloru lalte natiu­­nalitati, d­ ar manifestă si buna vointia facia de dreptele loru aspiratiuni culturali, cu uuu cuventu, daca natiunea magiara, si astă cea mai tare, cea domnitoria, n’ar fi atâtu de jalusa facia de celle­lalte, atunci abia ar essista ce­­stiune de nationalitate. Dorere vnse,­on. Ca­mera, acést’a nu e asia, pentru ca, nici amin­­tinda litteratur’a celloru lalte natiunalitati, ci numai institutele de invetiamentu ale acelloru­ a,­eile nu numai ca nu se sprijinescu d’in par­tea statului, ci d’in contra, sunt impedecate prin mai multe dispusetiuni alle guvernului, si chiaru si prin lege. Nu aceea este deci banu­­el’a natiunalitâtiloru, câ statulu face raultu in­tru interesulu culturei natiunalitâtii rigiare, el aceea, câ intraddeveru tote le face numai intru interesulu ei, or’ pentru celle­lalte nu face nimica. Ca sé nu amintescu mai multe, adducu înainte numai Universitatea de Clusiu. Binevoiti a sei, câ acést’a s’a radicatu intr’unu scurtu timpu. — iti trebu inse: observatu-s'a aci macara câtu e negru sub unghia ecitatea facia de romanii ce locuiescu in acea parte a tierrei? Radicatu-s’a cellu puciuu una classa paralela, seu propuce-se vr’unu studiu in uim­­b’a materna a poporului? Nimic’a nu s’a facutu. Dar mergu mai departe: nici acea parte a le­gii nu se essecuta, care — precum se ’mpare, e adusa in interesulu natiunalitatiloru. Este paragrafulu 17 allu legii pentru natiunalitati. Acestu §. dispune, ca on. guvernu se grigesca, ca in acelle locuri, unde cetatienii de o nati­onali­tate sunt in mare numeru, acesti­a se se desvolte in limb’a maicii loru, pana candu în­cepu sciintiele academice mai nalte. Infinitiatu­­ s’a vnse unde­va vr’unu gimnisiu romanu de statu ? Nicairi. In acésta causa vnse s’au pero­­ratu multe si frum­ose si multu promitietorie oratiunii. Mi­icu libertate­a me provocă la bi­­nemeritatulu representante alu orasiului internu d’in Pest’a, la dlu Fr. Deák, care in siedinti’a d’in 23 ian. 1872 a dusu urmatoriele : „Fie­care natiunalitate, desi nu e natiuna­­litate politica, in totu Oasulu are indreptatîre d'a cere, sé­ i se dée possibilitatea da-si cresce pre fiii sei.“ „Fia in tierra macar 300 de gimnasio, fia macar atâtea, ca pre fie­cari siesse mile sé se afle unulu; daca inse intr’unu gimnasiu d’in provincie stadiale nu se propunu in acea lim­ba, seu cellu pucinu eminentrainte in acea lim­ba, carea este limb’a giurului, atunci fara in­­doinla e forte greu a promove cultur’a.* Daca am sili natiunaiitatile, ca pre copiii loru, — cari de felii seu numai pucinu sciu, magiar’a, pentru ca in scol’a loru poporala se instruescu in limb’a loru natiunala, — se-i instrueasca pretotindenia si intru tote, in limb’a magiara, atunci in acele gimnasie ar fi impossibile progressulu teneriloru, pă­rinții in daru­ ar’ spesă banii, copii in daru aru petrece timpulu.“ (Vina aprobare d’in partea ablegatiloru natiunali.) „Presto totu, daca vremii se dobendimu natiunaiitatile nu trebue se amblâmu a ie magiarisă, ci se ai le bicemu plecate prin o tratare blanda si fratiésca.“ [Aprobare ge­nerala.] Eu, on. Camera, după aceste frumose si multu promitietorie cuvinte, cu linisce si bu­curia am priviti­ spre viitoriu, nici nu m’am indoitu cu una oratiune ca acest’a care de re­gula are mare efictu morala si a­supr’a gu­vernului, se nu aiba resultati fapticii. Apoi considerandu ca in aceasta patria sunt vr’o trei millione de romani, cugetu ca si acesti­a merita, ca — chiaru in intielesulu­i­ lui 17 d’in amintit’a lege, se se inflintie die unu gim­nasiu de stătu pre sém’a loru. Eu, d­i. Camera, la desbatterea speciale­ a­supr’a acestei cestiune a nume a asupr’a ti­tlului instituteloru mediocre, voiu presentă o moțiune de sine statatoria ; acuma vise nu­mai de aceea am amintitu acestu punctu, ca se rogu pre on. Camera si­­­re dlu ministru, se fia cu deosebita attentiune la respectivii §§. d’in amintit’a lege pentru ca, reformandu institutele mediocre, si romanii se se bucure in fapta de beneficiele vieții de stătu. Adde­­veratu, in bugetu sunt preliminate 4000 fi. pentru gimnasiulu romani, d’in Brasiovu ; inse, on. Camera, acesta summa e ilusioria , ca­ci gimnasiulu nici n’o capeta, pentru ca e lej­a­­ta de astfelu de conditiuni, caroru­ a inspec­­ctiunea acestui gimnasiu, nepotendu sacrifică caracterulu lui confessionalu, nu pote cores­punde, si asia acestu titlu d’in bugetu este in addeveru illusioriu. Si in acesta privintia voiu propune la loculu seu o motiune. Aci vreu numai se constatu, ca pentru cultur’a nationalitatii romane d’in partea statului, nu s’a facutu si nu se face nimic’a. Si binevoiţi a crede, ca nu e bine astă. Cu câtu mai mul­ta grige porta guvernulu pentru cultur’a po­porului romanu, cu atâtu mai multi patrioţi va cascigă patri’a. Si­­ eu interessulu nationalitatii romane lu­ potu adduce in deplina concordantia cu pa­­triotismulu, pentru ca eu, care am fericirea a fi romanu, me tienu asiă de buuu patriotu ca ori si care magiara, desi uu approbu acea po­litica ce tientesce magiarisarea preste totu , pentru ca acesta politica nu descepta, ci tem­pescesemitulupatrioticu si provoca neintiellegeri si imparechiuri. On. d. ministru de instructiu­­nea publica, in discursulu prin care deschise des­­batterea a­supr’a bugetului seu, spre marea mea bucuria si linisce­a amintitu, ca da, elu se oc­­cupa cu revissiunea legii pentru instrucţiune publica, si binevoitu a promite câ, in cons­­ciinti’a superficialității acestei legi, nu ellu senguru va face revisiunea, ci spre acestu scopu va conchiamă o ancheta de barbati es­­perti. — Me bucura deci pentru bunavointi’a dlui ministru si numai cu una rogare mai am a me adressa dsalle, si acest’a e : candu va conchiamă amintit’a ancheta, se binevoiesca a luă intre membri acelei­a si astfelu de bar­bati, cari cunnoscu bine si d’in temeiu refe­­rintiele confessionali si nationali si dupa as­cultarea acestora­ a se dispună după ecitate si dreptate. Ou. Camera ! După acestea, voindu a in­­chiată, mai făcu unele scurte observatiuni cu privintia la impregiurarea ca sumele votate in bugetu nu s’au intrebuintiatu tote destulu de ratiuna fmite. Am mai audîtu, ca ministrulu pentru in­structiunea publica, n’a avutu pre ce cheltui toti banii ce s’a votatu de acést’a Camera. Am mai audîtu, totu d’in reportulu ministerialu, si anomali’a, câ s’au infiintiatu preparandie la cari sunt applicati câte 7 professori — pentru câte 14 preparandi ! Va se dîca pentru cât ■ duoi preparandi cade unu professoru pre can­­du in preparadi’a romana confessionala d’in Aradu sunt 3 professori si 48 de preparandi, adeca pre 16 preparandi cade unu professoru ■ Confessiunea, resp. natiunea romana inse nu e in stare a sustiene mai multi professori, ca­­ci si acesti trei sunt mai reu salarisati decâtu multi invetiatori comunali, pentru câ abii au lefa mai mare de câtu 3—400 fi. — Dlu mi­nistru deci a avuta ocasiune si a avutu, pre ce cheltui summ’a votata, si — credu, câ ni­menea nu i-ar pote impută, câ prin ajutorarea nicellui institutu ar fi commissu unu abusu. Alta, observatiune am a face cu privintia la institutiunea inspectorateloru de scole. Eu acesta institutiune nu vreu s’o attacu si nici nu vreu se dîcu, câ sunt multi inspectori seu doara Cea mai mare parte chiaru, cari nu potu corespunde chiamârii loru. In aceasta credintia si convicțiune­a mea me intari ieri dlu deputatu Antoniu Zichy, aretandu câ, oficiulu de in­­spectoratu propriaminte nu este unu oficiu ca si celle­lalte, cari sunt legate de ore anu­mite, câ­ci unu inspectorii de scole, daca vre sâ corespunda cu scrupulositate officiului seu, are tota dipa de lucru. Cu câtu mai multu me intaresce inse acesta dechiaratiune in convic­tiunea mea, i­u atâtu mai nepriceputa mi este ca, cu tota acésta multa occupatiune, cum unii domni inspectori au avutu timpu pentru a si cortesî in favorea guvernului ? Nevrendu inse a recrimină, amintescu aci numai una cercu­­stantia, si acést’a este urmatori’a. Eu insu­mi am onora a cunosce in acesta Camera patru inspectori de scole, cari siedu aci ca representanti. Nu vreu a attinge cu aceasta occasiune cestiunea incompatibilității, pentru ca in aceasta privintia mi voiu spune opiniunile melle la timpulu seu ; — vreu se intrebu numai ca : acelle districte cari sunt subordinate acestora domni inspectori, cum sunt eile inspectiunate si grigite candu nici acei inspectori cari sunt necurmatii la of­ficiate loru, chiaru, după dechiaratiunea dlui deputatu Zichy, nu potu satisface chiamarii loru daca nu lucra di’a intréga, — dîcu, cum sunt ele inspectionate si grigite, i andi­ inspec­torii loru, asta di representanti in acesta Ca­mera, absenta — nu dîle, ci lune întregi ? ! (Aprobare d’in stang’a.) Totu­si, on. Camera, sperandu ca dlu mi­nistru va face dispusetiunile necessarie pentru delaturarea acestei diificultati, precum si a tu­­turoru celloru-alte ce impedeca crescerea si invetiamentulu poporului, si fiindu convinsu despre bunavointi’a si zelulu Dsalle, acceptu bugetulu. (Aprobare d’in stang’a.) „Albin’a.“ fi. cr. Rate restante d’in capitalulu de actiuni, incassande pana 1. Febr. 1874. ..... 154.371 61 Effecte de valore după cursulu d­in 31. Decemvre 1872 . 10.332 72 Portfoiulu de schimburi (cambie) 48.206 12 împrumute la membrii reuniuni­loru de creditu .... 150.041 50 Spese de fondare...................... 11.145 90 Mobilie...................................... . 2.538 54 Provisiune de tipăritura . . . 600 — Monete........................................... 86 80 Debitori........................................... 70­­ 50 Starea cassei la centrala 2.405 14 „ „ „ 3.380 14 5.785 28 383.808 97 Passiv«. Capitalulu de acțiuni .... 300.000 — Fondulu de garanția allu reuniuni­­loru de creditu .... 30.102 50 40% interesse la fondulu de garan­ția allu reuniuniloru de creditu 444 72 Fondulu de reserve generalu . . 4.264 20 Creditori...................................... 12.999 25 Inter, incassate pentru anulu 1873 1.224 03 Cascigulu curatu ....... 8.601 40 383.609 97 Precum se vede deci d’in acestu bilauciu cascigulu curatu aliu institutului „Albina* in celle 8 lune de activitate este de 8601 fi. 40 cr. si afara de aceea uuu fondu de reserva de 4.264 îl. 20 cr.; cu totulu aste dara venitulu curatu allu institutului e de 12.865 fl. 60 cr. Acestu­a e unu resultatu fara indoiela im­bu­­curatoriu, si daca romanii voru imbracistă pre venitoriu acestu institutu romanescu cu mai mare căldură, daca fia­care va concurge si caută a-?i fruptifica denariulu economisatu la acestu institutu, seau la casu de strimtorare va caută ajutoriu aici, era nu la alte institute străine, seau chiaru la privați, cari li iau nisce carnete infricosiate si tiranice, atunci de buna seama resultatele viitorie au se fia multu mai favora­bile si imbuc­uratorie. 67___ Institutulu de creditu si economie „Ablina“ d­in Sabiiu n­ areta urmatoriele resultate alle activitatii salle in periodulu de la 10 Aprile 1872 pana in 31 Decemvre 1872, si a­nume : Perceptiunile preste totu făcu 509.932 fi. 96 er. E r o g a t i u n i­­­e inca dau totu acesta summa. Bilanciulu in­stitutului cu finea lui Decemvre au. tr. este: Active. V AMMET'JLTi:. »** {Bogaré.) Societatea de lectura „Alexi- Sîncaiana“ a jnnimfiTWîîfflîe^lâe­’te­ facultatea teologica d’in Gherl’a iu 23. Februaria a. c. cu occasiunea instalării Pr. S.Sale noul­i Eppm tienendu siedinti’a a IlI-a publica, fu onorata de o corona strălucită de ospeti, cari consi­derandu scopulu Societății nostre, si vediendu ca acellu­a numai dispunendu de materia si­ lu pote ajunge se întreceau unii pre alții adu­când­u-si offertele loru, si tocmai d’in acesta causa s’a facutu una indessare mare la mes’a de conferire, câtu nu amu potutu luă notitia despre unii d’intre acei barbati benefacu­­tori. — Dreptu aceea rogâmu cu tota onorea pre acei Onorari. Domni, cari aru fi observatu a nu se fi insemnatu cu aceea occasiune, se benevoesca câtu mai currundu a ne incunnos­­cientiă pre caile privata despre pretinitulu nume, caracteru, locuintia si câtu au offeritu, că se-i potemu scrie intre membrii fundatori seau benefacutori ai Societatii nostre; totu una data se ni potemu ersprime recunnoscin­­ti’a câtra acei barbati generosi înaintea On. publicu romanu. — Gherl’a in 7. Martiu 1873. -- Vasiliu Criste presiedinte. — Stefanu Rebreanu notar, corresp. *** (1* N e c r o r o g u.) Georgiu Sierbeanu parochu gr. or. in Nadlacu d’impreuna cu fii, sei Michaiu jude reg. cerc. Theodoru candid, de preotu, Georgiu candid, de adv. Alessan­­dru stud, si d’impreuna cu fid­ele Elen­a si socrulu ei Ionu Lucutia’ candid, de preotu, Emilia si Alesandr­a deplânge pre iubit’a s’a socia si respective mama si socra Pulcheria Tiervencoviciu, carea in 8. Martiu 1873. c. n. după suferintie grelle in allu 56, annu alu etatei salle, a repausatu in domnulu. Fia-i tierren’a binecuventata ! *** (f . 1 a s­­­u 24 Februariu 1873.) Joi, in 20 ale curentei petrecurâmu la mormentu in comun’a vecina Tur pre N­i­­colau Begnescu, repausatu in etate că de 50 ani. Nicolau Begnescu a fostu nascutu in părţile sudostice ale tierrei unguresei, de unde inca înainte de 1848 a venitu in munţii apuseni si s’a casatoritu acolo. Dotata cu versu destinsu si măiestru in căutări la an­­nulu 1848—1849 că unu allu doilea Tirtea insufletiă ostile romane la luptă pentru derep­*

Next