Federatiunea, noiembrie 1873 (Anul 6, nr. 71-73)
1873-11-16 / nr. 71
Redactiunea se affla in Straja tragatoriului (Lövés z u t c z a), Nr. 5. Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspondintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espressa se returna. Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicui. Appare Domineca. l’retinlu de Premineratiiune : Pre trei lune.....................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Itomania : Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 38 „ = 8 „ „ Pentru Inscrtiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrare pentru fiesce-care publicatiune sepa- , ratu. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. Pest’a, 3/15. Nov. 1873. Ca reportulu de mai josu, despre deschiderea sessiunii 1873/4, a camerei deputatiloru Ungariei, sa nu para seccu cetitoriloru nostri, trebue să accentudmu doue momentemii insemnate ce se iviră deodata, fiindu in pre care legătură unulu cu aitulu si menite a caracterisa situatiunea. Unulu este resolutiunea luata de D. Colomanu Ghiczy de a depune mandatulu, era cellu-alaltu este discursulu presiedintelui consiliului miisteriale D. Giiorgiu Szlavy. — Positiunea Dlui Gliczy in centrulu stangu devenisse de multu o anomalia, de candu adeca d’insulu dechiarasse, ce nu vede necessitatea de a se face guvernului oppositiune in cestiuni publico-politice, prin urmare, primindu si recunnoscandu -sa pactulu d’in 1867, activitatea oppositiunii o restrinse numai la cestiuni de reforme constitutionale. Acesta enunciatiune pusesse in uimire pre majoritatea cultului care nu intiellegea, sau cd se prefaced a nu iutii.liege joculu politicu allu Dlui Grhizy, care cu fineti’a ce lu caracterisedia pusesse insusi întrebarea, cd pre iu assemeni impregiurdri mai pote figura d’insulu ca presiedinte allu clubului, sau chiaru si ca membru allu clubului ce totu mai tiene inca la programulu seu ? Atunci majoritatea clubului, ertandu lui Gihiczy ,peccatusiulu de schismatieu (scissionariu), decise cd dsa pote sl remana si mai departe nu numai membru, ci chiaru si presiedinte clubului, adeca anomalia sanctionata deveni abnormitate. De atunci incoce multe se vorbiră despre fusiunea centrului stangu cu drept’a deakiana, si se venttud firesce, si pretiulu fusiunii, — doue portofolie ministeriali, d’in cari unulu, era să fia altu Dlui Ghiczy, dreptu recompensa pentru servitiulu facutu ministeriului, dar cellalaltu nu avea inca stapanu, cd-ce Colom. Tisza cu natura sa disarmonica, era persona ingrata ministeriului si acestua nu se potea resolve a-lu primi in sinulu seu, credieudu cd este de ajunsu a-lu avé subslituitu prin frate-seu. Ambitiunea lui Colom. Tisza nu se multiumiâ insa cu apparintiele, ellu aspira la potestate si numai in possessiunea acesteia potea sa se lapede de programulu formulatu de ellu insusi. Spre a ajunge la acestu scopu, dsa au inceputu a vîslâ in tote apele, si in organulu seu „Ellener“ vorbia pre tote tonurile unui oraclu misticu si mistificatorii. Mai multi d’in oppositiune, membri ai clubului si a faradeclubu — cu preaintelligentele si cu adeveratu liberalulu Mociari — observară joculu, si pricependu unde bate, descoperiră displacerea loru si totodată necessitatea d’a se purified partitulu si clubulu oppositiunii chiaru si prin secessiune,de nu s’ar jioté altmintrea. Col. Tisza iutiellesse tendinti’a si o preveni, dechiarandu prin lunge epistole in organulu seu, coi neci unu punctu allu programmului nu s’au alteratu si ca tiene la ellu. Cu tote aceste o mica liga se formd, carea in conferinti’a clubului avuta in ajuuulu deschiderii sessiunii, fece prin dep. Giavolschi propunerea sustienuta de alti cinci membri, ca clubulu sb deebiare, cd tiene tare la punctulu cardinale allu programmului (combaterea, respectivu schimbarea pactului dual, d’in 1867.) Col. Tisza inse, cu sagacitatea si astuti’a ce lu caracterisedia, prevediendu celle ce avea si urmedie, preveni si ad pre secessionisti facandu contrapropunere formulata intr’o lunga litania si in terminii cunnoscutului pradus ibis redibis non morieris in bello“ prin carea dsa pretinde cd centrulu stangu tiene tare la totel punctele nealterate alle programmului cunnoscutu sub numirea de Bibarianu. — La votarea nonominala propunerea lui Ciavolschi et consortes fu respinsa si se primi a lui Tisza. Este de observatu, cd D. Col. Grhiczy, sentiendu, cd dsa este caus’a incidentului dechiard a nu mai poté tiené presidiulu, era după dechiaratiunea sa d’in sess. tr. si după votarea presente, nu mai pote occupa locu intre membrii clubului. Precum in camera asia si in organele de publicitate se dede viua espressiune dorerii ce se sente pentru perderea veteranului corifeu atâtu de intelligente si activu, se spera inse, cd alegatorii, onorandu-lu de nou cu încrederea loru i voru da totodată voia libera a professa convicţiunea sa cea mai buna si a se pune pre terrenulu cellu nou. Dar cum? Ast’a viitoriulu o va arreta, cd ci organulu deakistiloru „Pesti N.“ spuse verde, cd de si Col. Grhiczy este capacitate eminente, ori cd va trece singuru la deakisti, ori cd va sta isolatu cu convictiunea sa, in totu casulu se face impossibilu, perdiendu-si totu nimbulu ce l’impresorâ pana acum. Intiellessulu acestei apostrofări amare, dar preadeverate, nu pote fi aitulu, decâtu admoniţiune, precâtu de fina, pre atâtu de categorica, data Dlui Ghiczy, ca avendu intentiunea d’a trece in castrele deakistiloru, numai adducanducu sine partisani pote fi bineprimitu, era prevediendu, cd partisani nu pote adduce mai bine sa remana acasa, cdci „singuru“ n’are ce caută in camera, adeca intre deakisti. Acum firesce, cd de cumva Ghiczy este siguru d’a poté capeta aderinti prin secessiune, va reintra in camera si atunci fusiunea se va face si unu ministeriu de coalitiune este imminente, de unde nu, Ghiczy va remané acasa renunciandu, pote pentru totu deaun’a la carrier’a politica. Credemu, cd acesta alternativa d’in urma, este mai probabila. Allu doile momentu de insemnetate fu discursulu Dlui Slávy. Cu voce deprimata, abia întelligibila amminti modestulu programum ce lu desfasciorasse candu veni in fruntea acestui ministeriu, observandu, ed nu era optimistu atunci si nu este pessimistu asta-di, cu tote ce recunnoscu cd situatiunea este forte grea, apoi dîssc „nu noi am creatu-o, ci am moscenitu-o, — nu este neci timpulu, neci loculu aci a cerca cine au causatu acesta trista situatiune, atâtea vi se potu dîce, ca toti am peccatuitu , cu tote aceste uu este de desperatu; se punemu umerii, toti câti am pecatiutu, si vomu conjura realu, punendu-i stavila de o parte prin reducerea erugatiuniiloru, pe alta desvoltandu poterile productive alle tierrei. Si nu credemu inse, ca nemica nu s’ar fi facutu in acestu scurtu timpu allu ministeriului Szlavianu, s’au facutu câtu sa potutu, asia d. e. s’a infiintiatu universitatea la Clusiu si academi’a militare in Pesta (Ludovicculu) si daca e adeverata asfiom’a „cd sciinti’a este putere“ atunci acestu progressu nu este a se despretiui. Câtu pentru deplorabil’a stare financiaria, să nu se treca cu vederea, că, pre candu la 1867, pentru instrucţiune abia figurâ in bugetu summ’a de unu millionu, asta-di figuredia4. asia erogatiunile pentru justiţia, s’au urcatu de la 3. la 12 milione, pentru miliţie (honvédi) assemene. Era investitiunile celle multe se potu seuso cu febril’a staruintia d’a se aventâ tierr’a nostra la starea in care se affla cellelalte stari europene, de aici construirea de atâtea cărti ferrate, si alte întreprinderi. Este preadeveratu ca in asta privintia grab’a au fostu nesocotita, dar sa marturisimu pecoatele nostre, cdci deputaţii de ori ce partita cereau mereu câte unu petecu de caile ferrata, strigandu in gur’a mare ,,Cum vomu merge acasa, fdra a duce vre unu micu daru alegatoriloru nostri ?“ Argumintele erau cd statulu nu va avea sa platesca garantia, pentru cd tote aceste edili ferrate voru a arunca prisose, — cu tempulu da, acestea o credu si eu, dîsse D. Szlâvy, astadi vise faptulu este cd platinau pre annu garantia 17 millione!“ etc. Precum vedemu, D. Szlâvy spuse cu sinceritatea unui omu onestu, cd tierr’a se affla in situatiune deplorabila si cd vin’a o porta guvernu si camera de o potriva, dar ceea ce remase detoriu a spune, sunt mediulocele, prin cari se scapdmu de acesta situatiune, si acesta impregiurare este de ajunsu, ca sa credemu, cd si acestu ministeriu este totu atâtu de incapabilii de guvernare, precum fusesse celle ce i-au lassatu darangiat’a moscenire. — Unde sunt cei chiamati? Sa vina cu o ora mai nainte ca sa scape tierr’a de ticalosî’a pauperisurii progressive si de alte fatalitati ce o copleşiră si o ammenintia cu unu viitoriu mai posamarîtu. salie naţionali fu suspendatu din postulu seu de notariu primariuallu districtului. Mai departe, magistratulu de Fagarasiu este recereatu a estrada pentru cei inculpaţi, attestate de moralitate si avere, si a le tramitte la Tergulu-Muresiului inca înainte de ce inculpaţii s’ar presenta acolo. — Este inse batatoriu la ochi, si mai multu de câtu atât’a, este chiaru ridiculu pentru cei cu tientia constitutionale magiara in frunte, cd intre romani occura ca inculpatu si citatu pre 18. Nov. la Tergulu-Muresiului si unu unguru forte betranu anume Herszényi György din Fagarasiu. De unde vine acestu velnerabilu betranu ca inculpatu, nu se scie; inse ceea ce se scie este cd acestu betranu unguru a fostu cu tota ocasiunea, in comitetu si afara de comitetu, cellu mai aprigu sprijinitoriu allu constitutiunii unguresci. Intre aceste ni se mai scrie apoi ca positivu, cd tribunalulu de Fagarasiu ar fi recultatu a cita si asculta si pre Domu’a Elena Densusianu, demn’a socia a advocatului Arone Densusianu. Este mirare, ca copiii din leaganu reremanu nemaltratatî, cu tote ce de la constitutionalismulu magiam s’ar ascepta, ca s- au remanu crutiatu si neinsultatu nimicu ce e inoucentu, nimicu ce e dreptu, justu si santu. In fine ni se mai spune, cd la Fagarasiu indignatiunea ar fi generala ; noi inse ne ruiramu, cd acesta indignatiune cum de n’a ajunsu la desperatiune, si cum de mai pote supporta atâta insulta si maltratare. Nr. îi—396. Buda-Pesta. Domineca, 4/16. Nov. 1873., Annulu allu siessele MDCCCLXXIIL Pesta, 3/15. Nov. 1873. Eri sera primiramu unu telegramu de la Fagarasai, prin care, intre altele, ni se aduce la cunnoscintia, cd congregatiunea municipala este conchiamata pre Luni, 17 Novembre. Nu cunnoscemu cestiunile si obiectele ce congregatiunea va avé sa delibere cu acesta occasiune, inse ni place a crede, ca ori si de ce natura voru fi acelle cestiuni, eile se voru resolve si delibera asile, precum ceru interessele poporului romanu, precum cere prestigiilu nationalu si demnitatea congregatiunii municipali carea ni-a datu deja destulle probe învederate, cd si intielege missiunea, si cunuosce drepturile si deforinitele. Tocmai era sa inregistramu — de si sub tota reserv’a — scriea addussa de ,,Alb.“dupa carea advocatulu Aroue D e n su si a.nu ar fi eliberatu din inchisorea preventiva, candu in acellu momentu ni veni alta scrie de la Fagarasiu, prin carea ni se communica, cd inquisitiunea ispaniola inceputa de unguri la Tergulu-Muresiului se continua cu tota inversiunarea; pre dzilele de 17, 18 si 19 Novembre sunt citati înaintea tribunalului de acolo mai multi membri ai consiliului municipalu Fagarasianu, cari inca sunt inculpati a fi comissu aceeasi crima, pentru carea a fostu trassu inaintea justitîei unguresci aporiane si advocatulu Aronu Densusianu. Acesti Domni si Romani adeverati sunt următorii: Arone Boroianu, paroeu iu Coman’ainfer., Georgiu Comaniciu, directore la scolele norm, in Venetî’a infer., Alessandru Micu, vicariu iu Fagarasiu, Ilariu Duviea, Ioana Grama, advocaţi, si altii. Assemenea pre 24. Nov. este citatu, totu ca inculpatu, si d. Teofilu Francu, care pentru sentiemintele Din Eparchi’a romana gr. orientala a Aradului, in 1. Novembre 1873. Done întrebări seriose si conscientiose: Cine se ni fia Episcopu ? Cum se alegemu ? ! Ventilldrile diaristicei nostre, anume din partea naţionalei „Albi n’a,“ a diecesaru officialei „Lumi n’a“ si a archidiecesanului „Telegrafulu Romanu“ — asupra acestoru întrebări precâtu de momentose si ponderose, pre atâtu de gingășie si conscientîose, marturisimu sinceru, — coi nu numai n’au fostu seriose si obiective, ci ori cine le-a cetitu cu attentiune nepreocoupata, — nesmintitu trebue se fia vediutu ce aburedia din eile si câtu de subiective, patimose si obscure, răpite de personalităţi sunt communicatiunile loru! National’a, democratic’a, loial’a si liberals nostra „Albin’a,“—occupanduse de cestiunea acest’a, n’a datu publicităţii nici o direcţiune seriosa de orientare, nici nu si-a respicatu francaminte părerile, ci cu indatenatele siovaiture, la momentu candu s’a pronunciatu categoricu, cumca: „ea nu are ingagiaminte nici pentru o persona, ci lassa in libertatea nepreoccupata a deputatilor u sinodali cadinsii, după priceperea si firm’a convicțiune a loru sa-si dee votulu; totu atunci si la aceliu locu ea „Albin’a,“ povestesce si sbiciue abusurile si illegalitatiie imaginarie pre cari le scie din multele dieci de reporturi ce-i vinu din A r a du si imp regiu rime si cari abusuri le committu cei de la curtea episcopesca din Aradu in favorea candidatului loru. Officiala nostra foia diecesana „Lu mi n’a,“ — ca mai înfocata, ora nu s’a marginitu la păreri seriose si obiective.