Flacăra Iaşului, iunie 1953 (Anul 9, nr. 2109-2133)
1953-06-02 / nr. 2109
Voîeîarî "din toate tarile] ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL IX, Nr. 2109 MARȚI 2 IUNIE 1953 4 PAGINI 20 BANI Să întărim continuu democraţia internă de partid Dezvoltarea continuă a democraţiei interne de partid cere efectuarea unui control al membrilor de partid asupra muncii organelor conducătoare. Acest lucru constitue chezăşia întăririi întregii activităţi de partid. „Prin democraţia internă de partid se înţelege — ne învaţă nemuritorul Stalin — libertatea pentru massele partidului de a rezolva problemele construcţiei noastre, avântul activităţii masselor de partid, atragerea lor în opera de conducere a partidului, dezvoltarea în ele a sentimentului de stăpân in partid“. Realizarea consecventă a democraţiei interne de partid se obţine prin ţinerea regulată a adunărilor de partid în care se pune în discuţia comuniştilor problemele care îi interesează, atrăgând pe membrii de partid la înfăptuirea sarcinilor izvorîte din hotărîrile partidului şi guvernului pe baza repartizării de responsabilităţi concrete, prin asigurarea desfăşurării largi a autocriticii şi criticii de jos. In urma alegerii organelor conducătoare de partid şi mai ales după apariţia documentelor Congresului al XIX-lea al PCUS, democraţia internă de partid în cadrul organizaţiilor de partid a cunoscut o necontenită întărire. Adunările" organizaţiilor de bază din regiunea noastră se ţin cu mai multă regularitate, tot mai mulţi comunişti primesc sarcini concrete, iar critica şi autocritica sunt întrebuinţate cu tot mai mult curaj. Uli bun exemplu in această privinţă ni-l oferă organizaţia de bază din gospodăria agricolă colectivă din satul Cârpiţi, raionul Iaşi. Aici hotărîrile partidului şi guvernului sunt prelucrate in adunările de partid, comuniştii primind sarcini precise pentru aplicarea lor la locul de muncă. Deasemeni, biroul organizaţiei de bază prezintă dări de seamă trimestriale în faţa adunării generale, asigurându-se şi în felul acesta controlul de jos în sus. Toate acestea au contribuit din plin la creşterea rolului de conducător politic al organizaţiei de bază în gospodărie şi ca urmare a acestui fapt, la întărirea şi înflorirea gospodăriei colective. Exemple ca acestea sunt numeroase. Dezvoltând necontenit democraţia internă de partid pe baza respectării îndatoririlor statutare ale comuniştilor, multe organe de partid au contribuit din plin la creşterea activităţii şi simţului de răspundere al membrilor de partid, a iniţiativei lor creatoare şi, ca urmare, la obţinerea de noi succes in domeniul construcţiei economice şi culturale. Din păcate însă, în unele organizaţii de partid se manifestă cazuri de încălcare a democraţiei interne de partid. In organizaţiile de bază din satele Hăbăşeşti — raionul Tg. Frumos, Tomeşti — raionul Iaşi şi altele, adunările de partid, care constitue o şcoală de educaţie comunistă, nu sunt ţinute cu regularitate, unele birouri ale organizaţiilor de bază neconvocând adunări generale decât la diferite ocazii. Deasemeni în dese cazuri nu se respectă principiul prezentării dărilor de seamă în faţa adunării comuniştilor. Aceasta, ca şi nerepartizarea de sarcini concrete, duce la slăbirea activităţii organizaţiei de partid respective, la pasivitatea unor membri de partid. Numai prin ţinerea regulată a adunărilor de partid şi discutarea în colectiv a sarcinilor care stau în faţa organizaţiei de bază, comuniştii se contopesc cu viaţa întregii organizaţii de partid, îşi dau mai bine seama de drepturile şi îndatoririle lor. Atragerea tuturor comuniştilor la îndeplinirea sarcinilor, instruirea lor practică şi controlul asupra îndeplinirii hotăririlor luate, educarea lor in spiritul respectării stricte a disciplinei de partid şi de stat este o sarcină permanentă a organizaţiilor de partid. Un principiu din cele mai însemnate ale democraţiei interne de partid este folosirea largă a autocriticii şi criticii de jos. După cum a arătat tovarăşul Malencov în raportul la Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. „Partidul nu poate să nu ţină seama de faptul că acolo unde critica şi autocritica sunt gâtuite, unde controlul masselor asupra activităţii organizaţiilor şi instituţiilor este slăbit, acolo apar în mod inevitabil asemenea fenomene monstruoase ca birocraţia, putrefacţia şi chiar descompunerea unor verigi ale aparatului nostru... Comunistul nu trebue să aibă o atitudine de indiferenţă faţă de fenomenele bolnăvicioase şi lipsurile din muncă şi cu atât mai puţin să le ascundă faţă de partid“. Se întâmplă totuşi în unele organizaţii de partid că acest principiu, hotărîtor pentru lichidarea oricărei rutine şi inerţii, să fie încălcat în mod sistematic. Aşa, de pildă, tov. I. Grămadă, secretarul organizaţiei de bază a Filialei Academiei R.P.R. din Iaşi şi alţi membri de partid din această organizaţie de bază din „politeţe“ faţă de unii oameni se feresc să ia atitudine hotărîtă împotriva unor lipsuri care se manifestă în cadrul instituţiei respective, ceea ce a dus la cocoloşirea şi perpetuarea deficienţelor. Sunt deasemeni cazuri când unii tovarăşi înăbuşe critica de jos luând măsuri de represalii împotriva acelora care „îndrăznesc“ să-i critice. Luptând pentru dezvoltarea democraţiei interne de partid, organizaţiile de partid au datoria să curme din rădăcini lipsurile care se manifestă în această privinţă şi în primul rând să stimuleze desfăşurarea autocriticii şi criticii de jos, combătând cu toată tăria pe acei care caută s-o înăbuşe. Sporind exigenţa faţă de membrii de partid, organizaţiile de bază trebue să urmărească activitatea acestora asupra felului cum se achită de îndatoririle statutare şi sarcinile de partid ce le-au fost încredinţate. In niciun caz organizaţiile de partid nu trebue să treacă cu vederea abaterile unor comunişti de la disciplina de partid şi de stat cum ar fi neparticiparea la adunările de partid, neplata cotizaţiei sau neîndeplinirea obligaţiilor cetăţeneşti, ci să se pună în discuţia adunării comuniştilor care să ia atitudine combativă Împotriva lor. Comitetelor raionale şi orăşenesc de partid le revine sarcina de a veghia asupra felului cum este respectată democraţia internă de partid în cadrul organizaţiilor de bază. Ele au datoria să intensifice controlul asupra activităţii acestora, să trimită mai des activiştii lor în organizaţiile de partid pentru a le ajuta practic în pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale, astfel încât democraţia in- ternă de partid să fie respectată cu străşnicie peste tot. Lupta pentru îndeplinirea sarcinilor măreţe ale construirii socialismului în patria noastră cere din partea organizaţiilor de partid o muncă tot mai intensă, care nu este posibilă fără continua lor întărire politico-organizatorică. Dezvoltarea necontenită a democraţiei interne de partid constitue o chezăşie a întăririi organizaţiilor de partid. Ea va face să crească tot mai mult rolul de avangardă al comuniştilor, puterea de mobilizare a masselor de către organizaţiile de partid la muncă activă pentru îndeplinirea planului cincinal în patru ani, pentru transformarea socialistă a agriculturii și apărarea păcii. Plecarea delegaţiei femeilor din R.P.R. la Congresul Mondial de la Copenhaga Luni dimineaţa a părăsit capitala delegaţia femeilor din ţara noastră care va participa la Congresul Mondial al femeilor care se va deschide la 5 iunie la Copenhaga. Delegaţia este condusă de tovarăşa Iiulia Chişinevschi, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor, membră în Comitetul femeilor democrate din R.P.R. Din delegaţie fac parte tovarăşele: Dida Mihalcea, Elena Stoia, Ana Iungu, Florica Şelmaru, Maria Ciocan, Elena Chişiu şi Tinea Anton. La plecarea de pe aerodromul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşul Stelian Moraru, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, precum şi de membre ale Comitetului femeilor democrate din RPR în frunte cu tovarăşa Ileana Răceanu, şi de numeroase femei muncitoare din capitală. IN INTERIORUL ZIARULUI: Un concurs al tinereţii i rf „ (pag- 2 a) - Pregătiri de examen la şcoala "de 7 ani din Podul-Iloaie • .»,*■ (pag. 2 a) / -- Festivalul filmului spectacol : ^Azilul de noapte“ (pag. 2-a) la- Cultură fizică şi sport (pag. 2 a)’ — Vom lupta neobosiţi pentru în^trirea gospodăriei noastre colective (pag. 3-a) — Staţiunea experimentală agricolă Tg. Frumos în slujba dezvoltării agriculturii socialiste (pag. 3-a) — Realizările colectiviştilor din Hetria-Roman (pag. 3-a) Să predăm la timp cotele de lână (pag. 3-a) •— Femeile — o forţă mare în lupta pentru pace '(pag. 3-a)— Deschiderea Congresului femeilor democrate din R.P.R. (pag- 4-a) . Crește mișcarea de solidaritate a poporului francez cu lupta de eliberare din Vietnam tt (Pag- 4-a)' — O nouă realizare a regimului democrat popular din Bulgaria (pag. 4-a) — In legătură cu tratativele de armistiţiu din Coreea (pag. 4-a) — Creşte mişcarea pentru pace din Austria (pag- 4-a) -TF.T.'n.!. —■ Toate forţele pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani „Bun pentru cereale 1953“ Realizările muncitorilor de la fabrica de spirt „Poetul Neculuţă“ In cursul lunii Mai, colectivul secţiei mecanice de la fabrica de spirt „Poetul Neculuţă“, efectuând o serie de raţionalizări în procesul de fabricaţie a spirtului, a adus întrepinderii importante economii de materiale şi energie electrică. Aşa de pildă, maistrul secţiei, tov. Gheorghe Policiuc, îndrumat de către organizaţia de bază şi conducerea întreprinderii, având sprijinul celorlalţi muncitori din secţie, a transformat conducta care duce de la centrifugă la răcitor, prin înlocuirea unor ţevi cu dimensiuni mai mari, reuşind în felul acesta să obţină transportarea intr'o cantitate simţitor mărită a plămadei, de la răcitor la secţia de fermentaţii. Deasemeni, acelaş tehnician, modificând sistemul de instalaţie electrică al celor două dinamuri, cu ajutorul cărora se efectuează transportul cerealelor în încăperile de sus ale întreprinderii, a reuşit ca această tracţiune să poată fi făcută prin folosirea numai a unui singur dinam, celălalt putând fi întrebuinţat de atelierul mecanic pentru mecanizarea unor operaţii. Pentru toate aceste realizări, colectivul fabricii l-a propus pe acest harnic tehnician pentru titlul de staha- H. LEONTE corespondent, novist. Hotărârea guvernului şi partidului din 9 Mai cu privire la întreţinerea culturilor, la pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei, a pus şi în faţa muncitorilor din cadrul Direcţiei Regionale C.F.R.-Iaşi sarcini de seamă, de a căror rezolvare depinde în mare măsură efectuarea la timp şi în bune condiţiuni a transporturilor cerealelor recoltate în cursul acestui an. Pentru traducerea în viaţă a acestei sarcini, s-au constituit numeroase echipe de reparaţii pe întreg cuprinsul Direcţiei Regionale care se ocupă special de etanşarea vagoanelor. Până în prezent peste 700 din numărul total al vagoanelor planificate au fost etanşate, având imprimate pe ele cuvintele: „Bun pentru cereale 1953“. La îndeplinirea acestei sarcini s-a evidenţiat echipa de reparaţii de la revizia de vagoane a staţiei CFR Mărăşeşti care a dat până în prezent cele mai multe vagoane etanşate. Frumoase realizări a obţinut şi echipa de reparaţii de la revizia de vagoane a staţiei C.F.R. Iaşi, condusă de tov. Mihai Alexandrescu, care numai în patru zile a imprimat şablonul „Bun pentru cereale 1953“ pe un număr de 53 vagoane. Deasemeni, echipa de reparaţii, condusă de tâmplarul Petru Botoşineanu de la revizia de vagoane a staţiei Socola, şi-a depăşit mult normele de etanşare. Cu acest prilej, muncitorii Direcţiei Regionale C.F.R. Iaşi redând în folosinţă un număr de obloane pentru vagoane, socotite deşeu, au realizat o economie de peste 25.000 lei. Nici muncitorii Atelierelor C.F.R. Paşcani nu s-au lăsat mai prejos pentru traducerea în viaţă a Hotărîrii partidului şi guvernului. Muncind cu elan sporit, colectivul secţiei a II-a vagoane marfă a reuşit zilele trecute să etanşeze cel de-al 55-lea vagon, pe care a fost imprimat „Bun pentru cereale 1953“. Exemple de muncă rodnică în îndeplinirea acestei sarcini au dat maistrul tâmplar Gheorghe Platon, şeful unei partide compuse din 30 oameni, — care s-a evidenţiat pentru buna organizare a locului de muncă, — lăcătuşul Vasile Dănilă, Vasile Onofrei, Mihai Ţoiu, tâmplarul Gheorghe Aştefănoaie şi alţii care şi-au depăşit cu mult normele la operaţia de etanşare a vagoanelor. LA LUPTA PENTRU PAINEA POPORULUI Ţăranii muncitori din Cotnari au pornit la întreţinrea culturilor îndrumaţi in permanenţă de sfatul popular şi organizaţia de bază, ţăranii muncitori din satele comunei Cotnari, raionul Hârlău, au pornit la întreţinerea culturilor. Luptând pentru traducerea în viaţă a Hotărîrii guvernului şi partidului cu privire la îngrijirea culturilor, pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei, desmiriştitului, treerişului şi colectărilor pe anul 1953, majoritatea ţăranilor muncitori cu gospodării mici şi mijlocii au terminat plivitul grâului de toamnă şi au început executarea praşilei I-a la culturile prăşitoare. Până la 26 Mai pe comună s’a plivit peste 85 la sută din grâu şi s’a prăşit 42 hectare sfeclă de zahăr, 28 hectare floarea soarelui şi 18 hectare porumb. Primii care au eşit la îngrijirea culturilor au fost ţăranii muncitori Mihai Ionel şi Toader Nichifor din satul Cârjoaia, Toader Bâtea, Dumitru Cernescu şi Dumitru Stularu din satul Ilodora, precum şi Gheorghe Ihicop, Gheorghe Tăbâltoc şi alţii din satul Cotnari. Dacă majoritatea ţăranilor muncitori au înţeles pe deplin datoria lor patriotică, aceea de a lupta pentru asigurarea hranei oamenilor muncii din oraşe şi sate, întreţinându-şi bine culturile, mai sunt însă unii, ce i drept puţini la număr, care neglijează întreţinerea culturilor. Aşa se face că Gh. Vieru, Ion Vieru, Dumitru Pricop şi alţii, nici până în prezent nu şi-au plivit grâul. Comitetului executiv al sfatului popular al comunei Cotnari cât şi agentului agricol le revine sarcina de a lămuri pe aceşti cetăţeni să-şi plivească deîndată grâul de buruieni, arătându-le că aplicarea minimelor agrotehnice prevăzute în agrominim trebue respectată cu stricteţe in scopul dobândirii unei recolte bogate. Colectiviştii din comuna Dagâţa îşi îngrijesc bine semănaturile Urmând exemplul colectiviştilor din gospodăria agricolă colectivă din Patricheni, comuna Dagâţa, raioul Negreşti, ţăranii muncitori din această comună aplică tot mai mult în viaţă Hotărîrea guvernului şi partidului cu privire la întreţinerea culturilor, cât şi sfaturile date de tehnicienii secţiei agricole în cursul iernii în cadrul căminului cultural privind aplicarea minimelor agrotehnice. Astfel ţăranii muncitori Constantin I. Bârsan, Maria I. Hanghiuc, C-tin Sadeş, Gheorghe Movileanu, Ştefan Oancea au terminat complect privirul păioaselor şi de curând au început prăşitul sfeclei şi al floarei soarelui. Ei sunt conştienţi că numai prin aplicarea agrominimului vor putea obţine recolte cât mai bogate. LICA NICOLAE corespondent Lucrările celei de a 8-a sesiuni a sfatului popular regional Iaşi Duminica dimineaţa, in sala de festivităţi a sfatului popular regional Iaşi, frumos pavoazată cu portretele celor patru dascăli ai proletariatului, cu portretele conducătorilor iubiţi ai partidului nostru, cu lozinci mobilizatoare, drapele şi flori, s’au desfăşurat intr’o atmosferă sărbătorească, lucrăre celei de a 8-a sesiuni a sfatului popular regional. Printre cei prezenţi au fost tov. Gh. Chitic, prim secretar al Comitetului regional de partid, academician profesor Radu Cernătescu, Ion Niculi, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al oraşului Iaşi, Anastasia Moraru, activistă a Consiliului Sindical Regional, deputaţi în Marea Adunare Naţională. Deasemeni, tov. Gh. Vuşdea şi Anton Gherghelaş, secretari ai Comitetului regional de partid, stahanovişti, printre care Penii Mateevschi şi Maria Filip, fruntaşi în producţie ca Ion Teodorescu, Ion Călian, preşedintele gospodăriei agricole colective „Zori Noi“ din comuna Dumeşti, raionul Iaşi şi alţii. La deschiderea lucrărilor sesiunii sfatului popular regional a asistat deasemeni tovarăşul L. Massico, viceconsul al U.R.S.S. la Iaşi. Lucrările celei de a 8-a sesiuni a sfatului popular regional Iaşi, ce s-au desfăşurat în ziua de 31 Mai a.c., au fost deschise de către tov. Emil Mazilu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular regional. Cu unanimitate de voturi a fost ales apoi un prezidiu, format din tov. deputat B. Feldman, preşedinte, Butnaru Panainte secretar, şi Oprică Ţinea, membră. Mulţumind — în numele prezidiului — pentru încrederea ce i-a fost acordată, de a conduce lucrările sesiunii, in cuvântul său introductiv, tov. B. Feldman a arătat pe scurt condiţiile interne şi internaţionale în care se desfâşoară lucrările acestei sesiuni, insistând asupra evenimentelor deosebit de importante ce au avut loc între cea de a 7-a şi a 8-a sesiune. „Un eveniment deosebit de importam în munca de construire a socialismului în patria noastră, — a spus vorbitorul, — l-a constituit primul Congres al fruntaşilor din gospodăriile agricole colective, care a avut loc de curând la Bucureşti. Acest Congres este expresia vie a întăririi continue a aviartei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, a marilor succese dobândite de poporul nostru munctor pe drumul construirii socialismului". In continuare, tov. B. Feldman a subliniat importanţa Cuvântării tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, rostită la Congres, care constitue un recurent preţios pentru organele de partid şi de stat, pentru toţi oamenii muncii din patria noastră care duc o luptă neobosită pentru ridicarea producţiei agricole, în vederea obţinerii unei cantităţi din ce în ce mai mari de ce-’ caie marfă. Preşedintele sesiunii a supus apoi spre aprobare ordinea de zi: alegerea alesorilor populari pentru tribunalele regional şi feroviar Iaşi; informarea asupra sarcinilor executate din hotărîrile celei de a 7-a sesiuni; analiza muncii cu privire la îngrijirea culturilor, a pregătirii şi strângerii recoltei, desmiriştitului, treerişului şi colectărilor pe anul 1953. Ordinea de zi fiind aprobată în unanimitate, s-a trecut apoi la alegerea unei comisii de propuneri pentru alegerea asesorilor populari. La propunerea tov. drulat Jacob Mai, a fost aleasă în unanimitate o comisie alcătuită din tovarăşii deputaţi Constantin Toltea, Ghidali Haim şi Emanoil Cojocaru. După votarea comisiei de propuneri, iov. Constantin Sasu, preşedintele Tribunalului regional Iaşi, a suslinut referatul întitulat „Importanţa instituţiei asesorilor populari şi caracterul justiţiei populare“. Subliniind caracterul profund democratic al justiţiei noastre populare, vorbitorul a spus printre altele: „Justiţia din Republica Populară Română, este unul din cele mai importante organe ale puterii populare, căruia îi revine sarcina de mare răspundere de a apăra, împotriva oricăror provocări ale duşmanului de clasă şi ale uneltelor lui, cuceririle poporului muncitor“. Vorbitorul a arătat în continuare, rolul asesorilor populari, cât şi ajutorul dat de aceştia instanţelor judecătoreşti, in asigurarea respectării legalităţii populare. Paiaiei cu aceasta, a fost înfăţişat şi tabloul sumbru al justiţiei din ţările capitaliste, unde judecătorii sunt slugi credincioase ale burgheziei şi execută ordinele acesteia, condamnând la ani grei de temniţă pe luptătorii pentru pace şi progres social. S-a trecut apoi la alegerea asesorilor populari, din care fac parte numeroşi stahanovişti şi fruntaşi în producţie, precum şi funcţionari din întreprinderile şiinstituţiile oraşului neşcu. Cu acest prilej, asesorii aleşi, printre care tov. Ailoaie Dumitru de la Seria Ateliere a Direcţiei Regionale C.F.R. Iaşi, Petru Neamţu, deputat în sfatul popular regional, Strut Aron, dela secţia comercială regională, şi alţii, şi-au exprimat dragostea faţă de regiml nostru democrat popular şi s’au angajat să slujească cu cinste justiţia poporului. In numerele viitoare vom publica în contiuare lucrările sesiunii. IN ÎNTÂMPINAREA FESTIVALULUI MONDIAL AL TINERETULUI ■ Utemiştii şi pionierii din Codăeşti, exemplu de muncă rodnică" Cu multă bucurie au primit tinerii din raionul Codăeşti, vestea că Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor se va ţine in patria noastră. Aceasta a constituit pentru ei un mare imbold în muncă. Utemiştii din gospodăria colectivă din Pribeşti, îndrumaţi permanent de organizaţia de partid, au prestat un număr de 80 ore de muncă voluntară la refacerea a două podeţe. Cu această ocazie, s-au evidenţiat utemiştii Enea Niţă, secretar al organizaţiei de bază U.T.M., Dodu Petru, Calinciuc Ioan, Cenuşă Petru şi alţii, cari au muncit cu mult entuziasm. Ca şi tinerii din Pribeşti, pionierii unităţii a 5-a au pornit cu însufleţire la o pregătire temeinică în vederea examenelor, de sfârşit de an. Printre ei, se află şi conducătoarea unităţii, Ana Simeria, care împreună cu ceilalţi pionieri au hotărît să întâmpine Festivalul cu noi succese în muncă. îndrumaţi de cadrele didactice şi de organizaţia de pionieri, purtătorii cravatei roşii au amenajat un teren de volei în curtea şcolii. In urma angajamentelor luate în cinstea festivalului, tinerii dela GAS Şerbeşti au săpat un şanţ lung de 150 metri, la care s’au prestat 45 ore de muncă voluntară. Deasemeni, ei au trecut la amenajarea unei şosele în faţa gospodăriei. In aceste acţiuni s’au evidenţiat Păduraru Ioan, Rusu Vasile şi Braşoveanu Toma. RUSU MARIA corespondentă Tinerii din Huşi cinstesc Festivalul însufleţiţi de dorinţa de a întâmpina Festivalul Mondial al Tineretului prin noi succese în muncă, tinerii din organizaţia de bază Nr. 2 de la OCL Produse Industriale oraşul Huşi aplicând metoda stahanovistului sovietic Korovkin au reuşit să îndeplinească planul înainte de termen. Aşa, de exemplu, secretarul organizaţiei de bază, H. Goldstein, a îndeplinit planul pe luna Mai incă din ziua de 24 a lunii. Ca şi el utemiştii Dincă Dumitru şi Bereu Şloim şi-au îndeplinit sarcinile de plan pe luna Mai cu mult înainte de termen. Utemiştii din organizaţia de bază Nr. 2, şi-au luat angajamentul de a confecţiona peste 20 de daruri pentru participanţii la Festival. NECULAI CIUBĂR corespondent Noi realizări în raionul Negreşti Alături de întregul tineret al patriei noastre, şi tinerii din raionul Negreşti se pregătesc să întâmpine cu cât mai frumoase succese în muncă cel de al IV-lea Festival al Tineretului pentru Pace şi Prietenie care va avea loc la Bucureşti. Sub directa îndrumare a organizaţiei de bază U.T.M., tinerii ţărani muncitori din comuna Ţibana au efectuat peste 300 ore muncă voluntară la curăţitul islazului comunal pe o suprafaţă de 23 ha. şi la amenajarea terenului sportiv, evidenţiindu-se in mod deosebit tinerii V. Cernuşcă, Mihai Onofrei, Constantin Roita şi alţii. Deasemeni pionierii şi elevii şcolii din comuna Mădârjac au plantat în cinstea Festivalului un număr de 200 puieţi pe marginea şoselei, precum şi un număr de 1220 puieţi pomi fructiferi in curtea şcolii. In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului pionierii şi devii şcolii din Mădârjac şi au luat angajamentul să privească suprafaţa de 8 hectare grâu de pe terenul sfatului popular comunal. PAVEL POIEACU corespondent.