Flacăra Iaşului, iunie 1953 (Anul 9, nr. 2109-2133)

1953-06-02 / nr. 2109

Peg. 4 FLACARA IAŞULUI Deschiderea Congresului femeilor democrate din R. P.R. Sâmbătă după amiază s-au deschis în Capitală, în sala de consfătuiri a Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., lucrările Congresului feme­ilor democrate din R.P.R. Se întrunesc la acest Congres fe­mei din toate colturile ţării, cetăţene ale patriei noastre libere, participante active la construirea unei vieţi noi şi fericite, delegate ale femeilor din in­dustrie şi agricultură, stahanoviste vestite şi colectiviste fruntaşe, acti­viste din domeniul cercetăriii ştiinţifi­­ce, al artei şi culturii, femei fruntaşe în muncile obşteşti, gospodine, întrunit într’un moment când feme­ile din lumea întreagă se pregătesc pentru Congresul Mondial al Femeilor Congresul femeilor democrate din RPR dezbate problemele participării cât mai largi a femeilor din patria noastră la lupta pentru pace şi prietenie intre popoare. Congresul are deasemeni sarcina de a adopta o nouă formă organizatorică a mişcării de femei din ţara noastră, precum şi aceea de a a­­lege delegatele la Congresul Mondial al Femeilor. Cu aplauze puternice, participan­tele la Congres au salutat prezenţa in mijlocul lor a tovarăşilor: dr. Petru Groza, Al. Moghioroş, Chivu Stoica, C. Pârvulescu, acad. M. Sa­­doveanu, L. Răutu, Gh. Stoica, Liuba Chişinevschi, Constanţa Crăciun, Ghi­­zela Vass, Sorin Tom­a, Ofelia Ma­nole. Şedinţa de deschidere a fost pre­zidată de acad. Raluca Ripan, care în numele femeilor din patria noastră a adresat un cald şi frăţesc salut Fe­deraţiei Democrate Internaţionale a Femeilor şi tuturor femeilor care luptă pentru pace şi prietenie între popoare. In memoria marelui Stalin, Congre­sul a păstrat un minut de reculegere. Participantele la Congres au ales în prezidiul de onoare Biroul Consiliu­lui Mondial al Păcii, Comitetul Exe­cutiv al F.D.I.F. şi Biroul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. In prezidiul Congresului au luat loc tovarăşii: acad. Mihail Sadoveanu, preşedintele Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., Constanţa Crăciun, Liuba Chişinev­schi, Ofelia Manole, Ileana Răceanu, Florica Mezincescu, Stela Enescu, Cornelia Filipaş, activiste pe tărâmul ştiinţei, artei şi culturii, stahanoviste şi fruntaşe în producţie, colectiviste fruntaşe, tractoriste, ţărănci munci­toare, gospodine. Trecându-se la lucrări, au fost alese comisia de validare, comisia de can­­didare şi comisia de rezoluţii. Tov. Ileana Răceanu a prezentat a­­poi raportul „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace şi prietenie între popoare“. Raportul a oglindit viaţa fericită şi activitatea rodnică a femeilor din pa­tria noastră, lupta lor pentru constru­irea socialismului şi apărarea păcii. Participantele la Congres şi-au mani­festat puternic ataşamentul lor faţă de regimul de democraţie populară, faţă de politica de pace şi colaborare între popoare a guvernului R.P.R. Ele au exprimat hotărîrea femeilor de a lupta pentru continua întărire şi în­florire a patriei noastre. Asistenţa a primit cu puternice a­­plauze pe tovarăşul Chivu Stoica, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care a adus Congresului salutul C.C. al P.M.R. şi al Consiliu­lui de Miniştri. Exprimând dragostea şi ataşamen­tul nemărginit al femeilor din ţara noastră faţă de Partidul Muncitoresc Român participantele au ovaţionat în­delung pentru Comitetul Central al Partidului în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. După pauză şedinţa a fost prezi­dată de tov. Elena Chişiu, stahanovis­­tă la întreprinderea „Industria Bum­bacului“. Au început discuţiile asupra proble­melor puse de raportul „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace şi prie­tenie între popoare“. Au luat cuvântul : Maria Spineanu, turnătoare stahanovistă de la uzinele „Victoria“, Calan, Silvia Costea, ţă­rancă muncitoare, preşedinta adunării delegatelor din comuna Bunteşti, re­giunea Oradea, Irina Răchiţeanu, ar­tistă emerită, laureată a premiului de Stat, Maria Purdel, stahanovistă la uzinele „Dinamo“ Bucureşti, Maria Bu­ciuceanu, preşedinta gospodăriei a­­gricole colective „16 Februarie“ din satul Corbu de Sus, regiunea Con­stanţa, Elena Viorel, director al SMT Zăgujeni, regiunea Timişoara, Maria Crişan, mecanic de locomotivă la de­poul CFR „16 Februarie 1933“-Cluj, Elena Jeanrenaud­, decanul facultăţii de Ştiinţe Naturale din Iaşi, An­tonia Bohoreţ, şef de echipă la gos­podăria agricolă de stat Valea Călu­gărească, regiunea Ploeşti, Maria Munteanu, profesoară emerită din Ti­mişoara, Reghina Danciu, soţie de miner, preşedinta adunării delegatelor din circumscripţia 4 Petroşani, Silvia Dan, directoarea coloniei copiilor co­reeni de la Siret. (Agerpres) Duminică au continuat lucrările Congresului Femeilor Democrate din R.P.R. In şedinţa de dimineaţă, prezidată de Tinea Anton, preşedinta gospodă­riei agricole colective din comuna I.C. Frimu, regiunea Bucureşti, au continuat discuţiile asupra probleme­lor puse de raportul „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace şi priete­nie între popoare“. A luat cuvântul academicianul Mi­hail Sadoveanu, care, aducând un călduros salut Congresului din par­tea Comitetului permanent pentru a­­părarea Păcii din R.P.R., a spus prin­tre altele : In lupta pentru pace, care se des­făşoară la noi, 48 la sută din mem­brii comitetelor de luptă pentru apă­rarea păcii sunt femei. Parte din ac­tivitatea comitetelor în această operă de primă importanţă pentru pacifi­carea lumii şi pentru aducerea bunei înţelegeri în omenire nu ar putea fi îndeplinită mai bine şi mai cu suc­ces decât de femei. Pentru sprijinirea luptei poporului coreean, mii şi mii de femei de la noi s-au străduit, adunând bani, îmbră­căminte, alimente. Salutului ce-l exprim din toată ini­ma, i se adaugă dragostea şi admiraţia pentru mamele, soţiile, surorile, fiice ale poporului nostru muncitor, pă­trunse de o înaltă conştiinţă faţă de patrie şi faţă de umanitate — a în­cheiat academicianul Mihail Sado­veanu. Tovarăşa Ecaterina Vizureanu, membră a Comisiei de femei pe lângă sfatul popular al oraşului Bârlad, în cuvântul său la discuţii, a arătat că spre deosebire de vechea formă orga­nizatorică a mişcării de femei, care a îngreuiat atragerea masselor de fe­mei la muncile obşteşti, noua formă organizatorică a făcut ca în oraşul Bârlad să fie mobilizate tot mai multe femei in acţiunile iniţiate de sfatul popular.­ Tovarăşa Maria Ionescu, directoa­rea şcolii pedagogice de fete din ora­şul Caracal, a vorbit despre condiţiu­­■­­le prielnice create de partid şi gu­vern vieţii şi muncii cadrelor didacti­ce din ţara noastră, subliniind rolul învăţătorilor in adunările delegatelor. Tov. Eva Kremer a vorbit despre munca înfrăţită a femeilor de naţiona­liste română şi germană pentru în­tărirea şi dezvoltarea gospodăriei a­­picole colective din comuna Horia, re­giunea Arad, precum şi despre munca di­să de colectiviste în noua formă -manizatorică a mişcării femeilor.­­ Sanda Gherghel secretara Corribe- lui de luptă pentru pace al regiunii Galaţi —care a luat apoi cuvântul — a­ dat numeroase exemple de femei din regiunea Galaţi care încadrate in lupta pentru apărarea păcii nu pre­cupeţesc eforturile­ lor pentru a do­bândi rezultate cât mai frumoase. In cuvântul său, Pachiţa Huţu, prel­ ucrările Congresului şedinţa Adunării delegatelor din sec­torul Păcurari oraşul Iaşi, a scos în relief intensa activitate obştească pe care o duc femeile în cadrul ace­stei adunări a delegatelor. Stahanovista Elena Chişiu de la In­dustria Bumbacului a vorbit printre altele despre succesele ei în produc­ţie, datorită folosirii metodelor de muncă ale stahanoviştilor sovietici şi a relevat condiţiile tot mai bune de muncă şi trai pe care le au femeile din ţara noastră, condiţii care fac ca din rândurile lor să se ridice mereu vrednice luptătoare pentru construi­rea socialismului şi apărarea păcii. Tudora Pârlog preşedinta gospo­dăriei colective din comuna Ianca re­giunea Galaţi, a vorbit despre suc­cesele pe care le obţin zi de zi colec­tiviştii, pentru întărirea economico­­organizatorică şi dezvoltarea gospo­dăriei. După pauză, şedinţa a fost prezi­dată de tovarăşa Elisabeta Andok, secretara Comitetului regional UFDR din Regiunea Autonomă Maghiară. Luând cuvântul, învăţătoarea Ma­ria Ioaniţiu a vorbit despre viaţa nouă pe care o trăiesc femeile munci­toare din satele şi cătunele din Mun­ţii Apuseni. Poeta Nina Casian a vorbit despre posibilităţile largi create de regimul nostru de democraţie populară acti­vităţii şi capacităţii creatoare a fe­meilor în toate domeniile vieţii. O delegaţie de pionieri din capi­tală a adus un călduros salut parti­cipanţilor la Congresul femeilor de­mocrate din R.P.R. In numele comitetului executiv al sfatului popular al capitalei tovară­şul Crăciun Blidaru, preşedintele co­mitetului executiv al sfatului popular al Capitalei, a adus un călduros sa­lut subliniind elanul cu care femeile s-au încadrat în marea bătălie pentru pace, pentru apărarea vieţii şi ferici­rii căminelor şi copiilor lor, precum şi aportul însemnat pe care-l aduc femeile în acţiunile de înfrumuseţare a capitalei şi munca lor pe tărâm ob­ştesc. Au mai luat cuvântul Ioana Popa, preşedinta sfatului popular al raionu­lui Craiova, Nina Olteanu, care a a­­dus Congresului salutul C.C. al U.T.M., Gabriela Balosin, gospodină din oraşul Oradea, Smaranda Baba­ian, membră a gospodăriei agricole colective Fârtaţii Vechi, regiunea Su­ceava, Emilia Bucoi, preşedinta co­operativei din comuna Selenşu, regiu­nea Stalin, Aurelia Trandafir, strun­gar, regiunea Bacău, Elena Băgăluţ, vicepreşedinta Uniunii Cooperativelor de consum din raionul Râmnicu Vâl­cea, Anica Lefter, vicepreşedintă a sfatului popular al regiunii Bucu­reşti. Dr. Natalia Scurtu, directorul Di­recţiei Asistenţei Mamei şi Copilului din Ministerul Sănătăţii a arătat că în Statul nostru democrat popular se acordă o deosebită atenţie ocrotirii mamei şi copilului. Zi de zi creşte in ţara noastră nu­mărul instituţiilor sanitare pentru o­­crotirea mamei şi copilului. Fiecare femeie din patria noastră — a arătat in încheiere vorbitoarea — trebue să sprijine toate acţiunile în­treprinse pentru ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului. La sfârşitul şedinţei de dimineaţă, Congresul a adoptat în unanimitate raportul Comisiei de validare. Discuţiile asupra raportului au con­tinuat în şedinţa de după amiază. Au mai luat cuvântul Paula Eftimescu, ingineri chimist din regiunea Ploeşti, I­rida Mitulschi, gospodina din regiu­nea Stalin, Florica Oprea, secretar al sfatului popular al oraşului Cluj, Ste­la­nac­iu­­mov, secretar al raionului U.F.D.R. „N. Bălcescu“ din Bucu­rești. Maria Moraru, membră în Prezi­diul Consiliului Central al Sindicate­lor, aducând salutul Consiliului Cen­tral al Sndicatelor, a arătat că sindi­catele vor sprijini mişcarea de femei în noua sa formă organizatorică pen­­tru ca femeile din patria noastră să-şi poată îndeplini sarcinile ce le stau îna­inte. In continuare, au luat cuvântul la discuţii Tereza Szocs, stahanovistă la fabrica textilă „Gh. Doja“, din Sft. Gheorghe, Regiunea Autonomă Ma­ghiara, Aspazia Vrabie, prim secretar al Comitetului P.M.R. al raionului Botoşani, gospodina Florica Sabo, so­ţie de miner din Baia Sprie, regiunea Baia Mare. După încheierea discuţiilor, Congre­sul a aprobat în unanimitate rapor­­tul, Comitetul Central al U.F.D.R. fi­ind considerat descărcat de sarcinile sale După pauză, în şedinţa prezidată de tovarăşa Ileana Răceanu, s-a trecut la punctul doi al ordinei de zi. Congresul a ales în unanimitate Comitetul femeilor democrate din R.P R., din care fac parte 151 mem­bre. Au fost alese apoi delegatele la Congresul Mondial al Femeilor. Delegatele la Congres au adoptat în unanimitate rezoluţia Congresului femeilor democrate din R.P.R. Cu a­­plauze puternice, Congresul a primit salutul unei delegaţii de copii coreeni, găzduiţi de poporul nostru. Intr’o atmosferă de entuziasm, par­ticipantele la Congres au hotărît tri­miterea unui mesaj către Congresul Mondial al Femeilor şi a unei tele­grame adresate Consiliului de Mi­niştri al R.P.R. Cuvântul de închidere a Congresu­lui a fost rostit de tovarăşa Stela Enescu, ministrul Prevederilor So­ciale. Congresul s’a încheiat printr’o pu­ternică manifestare a ataşamentului femeilor din patria noastră faţă de guvernul Republicii Populare Române, pentru pace şi prietenie între popoare, pentru viaţă şi un viitor fericit al co­piilor. Declaraţiile Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane BERLIN, 1 (Agerpres). — A.D.N. transmite: Departamentul presei de pe lângă Primul ministru al R.D. Germane a­­nunţă: La 30 Mai 1953, a avut loc o şedin­ţă extraordinară a Consiliului de Mi­niştri al Republicii Democrate Ger­mane in cadrul căreia la propunerea Primului ministru Otto Grotewohl a fost adoptată în unanimitate urmă­toarea declaraţie: Hotărîrea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la desfiinţarea Co­misiei sovietice de control din Ger­mania corespunde pe deplin interese­lor naţionale ale poporului german. Consiliul de Miniştri al Republicii Democrate Germane declară in nu­mele populaţiei Republicii Democrate Germane şi a tuturor patrioţilor ger­mani că Comisia Sovietică de Control din Germania, în conformitate cu ho­­tărîrile de la Potsdam, a acordat po­porului german în ultimii ani un ma­re ajutor în construcţia sa paşnică. Politica paşnică dusă de guvernul sovietic prin Comisia Sovietică de Control din Germania a avut drept rezultat dezvoltarea şi adâncirea prieteniei dintre cele două popoare ale noastre. Instituirea funcţiei de înalt comisar al U.R.S.S. în Germania cu sediul în capitală — Berlin — însem­nă continuarea consecventă a politi­cii sovietice de pace şi prietenie faţă de Germania. In conformitate cu a­­cordul de la Potsdam, această poli­tică urmăreşte stabilirea unui stat german unit, independent, democrat şi iubitor de pace. Hotărîrea Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S. repre­zintă un nou pas important pe calea spre unitate şi pace, pe care poporul german păşeşte cu hotărîre. Potrivit Hotărîrii Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., înaltul comi­sar al Uniunii Sovietice în Germania este însărcinat să „reprezinte inte­resele Uniunii Sovietice în Germa­nia şi să supravegheze , activitatea organelor puterii din Republica De­mocrată Germană din punctul de ve­dere al îndeplinirii de către acestea a obligaţiilor ce decurg din hotări­­rile de la Potsdam ale puterilor alia­te cu privire la Germania“. Trasarea unor astfel de sarcini re­prezintă continuarea consecventă a politicii paşnice sovietice faţă de Germania, care şi-a găsit expresia prin proiectul sovietic privitor la ba­zele tratatului de pace cu Germania ce face posibilă dezvoltarea paşnică a unei Germanii unite şi independente şi prevede retragerea tuturor forţe­lor de ocupaţie în termen de un an de la încheierea tratatului de pace. Poporul german trebue să constate cu indignare că activitatea înalţilor Comisari ai puterilor Occidentale de la Bonn urmăreşte să adâncească desmembrarea Germaniei şi să im­pună Germaniei Occidentale tratatele de la Bonn şi Paris. O astfel de po­litică împiedică încheierea unui tra­tat de pace şi tinde la menţinerea do­minaţiei militare străine pe o peri­oadă nedefinită în Germania Occiden­tală. Tratatele de la Bonn și Paris duc la reînvierea fascismului. Ele transformă Germania Occidentală în­­tr-un focar al militarismului german setos de revanşă. Acest lucru contra­zice atât interesele poporului german cât și interesele tuturor celorlalte popoare iubitoare de pace. Consiliul de Miniştri al R.D. Ceri­mane îşi bazează politica sa pe obli­gaţiile şi drepturile poporului german prevăzute în acordul de la Potsdam. In conformitate cu acesta, Consiliul de Miniştri şi Camera Populară a Re­publicii Democrate Germane au făcut în repetate rânduri propuneri îndrep­tate spre stabilirea înţelegerii reci­proce între germanii din răsăritul şi apusul patriei noastre, în scopul gră­birii unificării Germaniei şi încheierii unui tratat de pace cu Germania. A­­ceste propuneri au găsit un larg ră­sunet în rândul poporului german, deoarece ele exprimă voinţa tuturor bărbaţilor şi femeilor iubitori de pace din Germania. Consiliul de Miniştri al Republicii Democrate Germane vede in Hotărî­rea Consiliului de Miniştri al URSS, o nouă dovadă a profundei încrederi a popoarelor Uniunii Sovietice în for­ţele democratice ale poporului ger­man. Consiliul de Miniştri al Republicii Democrate Germane priveşte Hotărî­rea Guvernului Sovietic ca pe o im­portantă contribuţie la cauza rezolvă­rii paşnice a problemei germane şi a întăririi păcii în Europa. Hotărîrea Consiliului de Miniştri al URSS însufieţeşte mişcarea patriotică din întreaga Germanie pentru unitate, democraţie şi pace. Consiliul de Miniştri al Republicii Democrate Germane cheamă pe toţi adevăraţii patrioţi din Germania să ridice mai sus steagul independenței naționale şi să-l ducă la victorie. Scrisoarea adresată de fiii soţilor Rosenberg preşedintelui Eisenhower mai mic, Robby. NEW YORK­­ (Agerpres) — Comitetul pentru salvarea soţilor Rosenberg a dat publicităţii o scrisoa­­r­e adresată preşedintelui Eisenhower, d­e fiii! soţilor Rosenberg, Michael, în vârstă de 10 ani, Michael scrie în m­­­umele său şi în numele fratelui său in acest mişcător mesaj se spune, printre altele: „Tatăl şi mama mea sunt închişi în în­chisoare la New York. Am un frăţior în vârstă de 6 ani. El se numeşte Bobby. Amândoi ducem foarte mult lipsa tă­ticului şi a mămicăi. Vă rog daţi-te drumul sa plece lui tăticu şi mămicăi şi faceţi, in aşa fel, încât să nu se întâmple nimic. Dacă se vor întoarce acasă, Bobby şi cu în vie vom­ fi foarte bucuroşi şi vă vr.m­ mulţumi foarte mult“. Redacția :1 Administrația P­lași, Str. Gh. Dimitrov Nr. 1, Telefon: 1513­2042. O nouă realizare a regimului democrat popular din Bulgaria SOFIA­­ (Agerpres)’ — Agenţia Tinografică Bulgară anunţă: In oraşul Plovdiv se termină con­struirea unui nou combinat pentru prelucrarea laptelui. Noul combinat din oraşul Plovdiv va avea instalaţii pentru sterilizarea laptelui, pentru turnarea laptelui în sticle, pentru fabricarea untului, brân­zei şi a diferitelor produse de cofetă­rie, printre care şi îngheţata, o secţie, pentru fabricarea prafului de lapte, a acidului lactic şi alte produse. ♦----------------­ Declaraţiile unui soldat din „Legiunea străină“ franceză VIENA, 1 (Agerpres)­. — Tass anunţă: Ziarele democrate din Viena au pu­blicat relatările unui austriac care fusese recrutat în „legiunea străină“ franceză. E vorba de austriacul Josef Koller care în anul 1948, fiind şomer, a fost ademenit să intre în „Legiunea străină“ franceză. Koller a fost ime­diat transportat la Marsilia, de unde a nimerit în Africa de Nord, iar până la urmă a fost debarcat în Indochina, încercând să fugă din „Legiunea stră­ină“, Koller a fost condamnat la 20 de ani muncă silnică. Totuşi, el a reuşit să fugă de pe un vas pe care se găseau soldaţi condamnaţi din „Legiunea străină“ şi să ajungă, du­pă multe peripeţii, în Austria. K°lKr a subliniat că soldaţii din „Legiunea străină“ franceză sunt folosiţi pentru a înăbuşi mişcarea de eliberare na­ţională din Indochina, Africa și alte regiuni. * 1 Creşte mişcarea pentru pace în Austria VIENA­­ (Agerpres) — In întrea­ga Austrie ia amploare mişcarea pen­tru un Pact al Păcii între cele 5 mari puteri. După cum relatează ziarul „Oesterreichische Volksstimme“, sala­riaţii de la uzinele „R. E. G. Union“ au trimis o scrisoare cancelarului Austriei, Raab, în care îi cer să se pronunţe pentru închierea unui Pact al Păcii. Comitetul de luptă pentru pace de la atelierul de construcţii de locomotive din Viena a adresat o scri­soare Consiliului municipal al ora­şului, cerându-i să sprijine propune­rea Congresului popoarelor pentru a­­părarea păcii cu privire la încheierea un­ui Pact al Păcii între cele 5 mari puteri. O scrisoare asemănătoare a primit consiliul comunal din Viena, din partea Comitetului de luptă pentru pace de la uzinele de automobile „Austro-Fiat“. Deasemeni, muncitorii şi funcţiona­rii de la firma „Hiat“ şi uzina de re­parat automobile „Eder“ din Salzburg, au adoptat în unanimitate, în cadrul unor şedinţe comune, rezoluţii prin care cer guvernului să sprijine pro­punerea Congresului popoarelor pen­tru apărarea păcii cu privire la în­cheierea unui Pact al Păcii între cele 5 mari puteri. ♦------------------­ In legătură cu tratativele de armistiţiu din Coreea PEKMN, 1 (Agerpres). — Tass anunţă: La 31 Mai, delegaţia coreeano-chi­­neză la tratativele de armistiţiu din Coreea a dat publicităţii următorul comunicat: La 31 Mai, generalul Nam Ir, şe­ful delegaţiei coreeano-chineze a ce­rut prin intermediul ofiţerului de le­gătură al celeilalte părţi, ca şedinţele plenare ale delegaţilor celor două părţi să fie întrerupte încă 3 zile şi să fie reluate în ziua de 4 iunie ora 11 a.m. Ofiţerul de legătură al părţii americane, cu autorizaţia şefului de­legaţiei celeilalte părţi, a acceptat a­­ceastă propunere. --------------------­ Creşte mişcarea de solidaritate a poporului francez cu lupta de eliberare din Vietnam PARIS, 1 (Agerpres).­­ Ziarul „L'Humanite“ anunţă că zilele trecu­te, in semn de solidaritate cu lupta e­­roică a poporului vietnamez împotri­va colonialiştilor francezi, docherii din Alger au refuzat să încarce un vas care urma să plece în Indochina. Docherii din Oran au refuzat şi ei să încarce un vapor care de asemenea ur­ma să plece în Indochina. Mai înain­te, în ciuda ameninţărilor poliţiei ei refuzaseră să încarce vasul „Brest“. La 27 Mai, la chemarea Confedera­ţiei generale a muncii din Algeria, în oraşele Alger, Constantin, Oran, Bone şi alte oraşe s-a desfăşurat un val de greve la care au participat aproxi­mativ 20.000 de muncitori feroviari, de la tramvaie şi din alte sectoare de muncă. Greviştii au cerut majorarea sala­riilor şi respectarea drepturilor sindi­cale. ♦------------------­ O nouă dovadă a înfrăţirii popoarelor în lupta pentru pace TOKIO­­ (Agerpres) China Nouă anunţă: La 13 Mai, în cadrul unei şedinţe a comitetului japonez pentru apărarea păcii, acestuia i-a fost înmânat „Dra­pelul păcii“ din partea Comitetului chinez pentru apărarea păcii. Pe drapel este scris : „Popoare din China şi Japonia, acţionaţi în co­mun, pronunţaţi-vă împotriva războ­iului, apăraţi pacea“. Participanţii la şedinţă, au adoptat o hotărîre cu privire la intensificarea campaniei pentru încheerea unui pact al păcii între cele 5 mari puteri şi intensficarea luptei împotriva reînar­­mării Japoniei. Nr. 2109 încheierea concursului artiştilor din R. P. D. Coreeană PHENIAN­­ (Agerpres) TASS — anunţă: S-a încheiat ultima etapă a con­cursului de artişti din R.P.D. Core­­eană. Cei calificaţi pe primele locuri au fost premiaţi de Ministerul cul­turii şi propagandei. Cei mai buni interpreţi din rândurile tineretului vor participa la cel de al 4-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace şi prietenie. R. P. Chineză trebue să fie admisă în O. N.U. PARIS 1 (Agerpres) —­După cum anunţă Agenţia France Presse, un deputat radical, reprezen­tând departamentul Eure, a depus pe biroul Adunării Naţionale franceze, un proiect de rezoluţie, prin care gu­vernul este invitat să ia iniţiativa a­­rtor tratat­ive în vederea grabnicei ad­miteri­i­ Republicii Populare Chineze în O.N.U. Sărbătorirea „Zilei învăţământului“ în R. P. Ungară BUDAPESTA­­ (Agerpres) —MTI anunţă: Potrivit Hotărîrii Consiliului de Miniştri al R.P. Ungare, la 7 iunie se va organiza în Ungaria, pentru a doua oară, „Ziua învăţământului“. Cu acest prilej, un număr de 70 de pro­­fesori şi institutori vor fi distinși cu 11 ti­ii­­ de profesor emerit și institutor emerit. Autoritare chineze acordă un real ajutor minorităţilor naţionale PEKMN, 1 (Agerpres)^ — China Nouă anunţă: Guvernul popular al Chinei mani­festă o grijă deosebită pentru minori­tăţile naţionale. Potrivi relatărilor ziarului „Guan­­minjibao“, în regiunile muntoase din sudul Chinei centrale, puterea popu­lară acordă ajutor minorităţilor na­ţionale pentru dezvoltarea agricultu­rii în condiţiile de munte. Aici se des­făşoară lucrări pentru descoperirea pământurilor prielnice agriculturii, se selecţionează noi varietăţi de cere­ale care dau recolte îmbelşugate în condiţiile de munte, se aduc unelte agricole moderne. Ţăranii din aceste regiuni au obţinut o prelungire de peste un an a termenului de rambur­sare a împrumuturilor ce li s-au a­­cordat in vederea dezvoltării produc­ţia­­ agricole. Sucursala din provincia Sindian a Băncii Populare Chineze a acordat ţăranilor împrumuturi in bani în va­loare totală de peste 33 miliarde iurii. Graţie creditelor avantajoase obţi­nute da la stat, minorităţile naţionale, care locuiesc în provincia Guidon au putut achiziţiona un mare număr de vite de muncă, porci, unelte agricole, îngrășăminte. In această provincie au fost alocate fonduri considerabile pen­tru construirea de lacuri de acumu­lare. Spectacolele zilei TEATRE: Tea­ml Naţional: Căsătoria. CINEMATOGRAFE: Maxim Gorki: Azilul de noapte; Ilie Pinlin­e: Casa mult visata; Puşkin: Oraşul tinereţii. liparul: întreprinderea Poligrafică Iași, Telefon: 1210 — 1805. * * # A á v .

Next