Flacăra Iaşului, iunie 1953 (Anul 9, nr. 2109-2133)
1953-06-02 / nr. 2109
Peg. 4 FLACARA IAŞULUI Deschiderea Congresului femeilor democrate din R. P.R. Sâmbătă după amiază s-au deschis în Capitală, în sala de consfătuiri a Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., lucrările Congresului femeilor democrate din R.P.R. Se întrunesc la acest Congres femei din toate colturile ţării, cetăţene ale patriei noastre libere, participante active la construirea unei vieţi noi şi fericite, delegate ale femeilor din industrie şi agricultură, stahanoviste vestite şi colectiviste fruntaşe, activiste din domeniul cercetăriii ştiinţifice, al artei şi culturii, femei fruntaşe în muncile obşteşti, gospodine, întrunit într’un moment când femeile din lumea întreagă se pregătesc pentru Congresul Mondial al Femeilor Congresul femeilor democrate din RPR dezbate problemele participării cât mai largi a femeilor din patria noastră la lupta pentru pace şi prietenie intre popoare. Congresul are deasemeni sarcina de a adopta o nouă formă organizatorică a mişcării de femei din ţara noastră, precum şi aceea de a alege delegatele la Congresul Mondial al Femeilor. Cu aplauze puternice, participantele la Congres au salutat prezenţa in mijlocul lor a tovarăşilor: dr. Petru Groza, Al. Moghioroş, Chivu Stoica, C. Pârvulescu, acad. M. Sadoveanu, L. Răutu, Gh. Stoica, Liuba Chişinevschi, Constanţa Crăciun, Ghizela Vass, Sorin Toma, Ofelia Manole. Şedinţa de deschidere a fost prezidată de acad. Raluca Ripan, care în numele femeilor din patria noastră a adresat un cald şi frăţesc salut Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor şi tuturor femeilor care luptă pentru pace şi prietenie între popoare. In memoria marelui Stalin, Congresul a păstrat un minut de reculegere. Participantele la Congres au ales în prezidiul de onoare Biroul Consiliului Mondial al Păcii, Comitetul Executiv al F.D.I.F. şi Biroul Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. In prezidiul Congresului au luat loc tovarăşii: acad. Mihail Sadoveanu, preşedintele Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., Constanţa Crăciun, Liuba Chişinevschi, Ofelia Manole, Ileana Răceanu, Florica Mezincescu, Stela Enescu, Cornelia Filipaş, activiste pe tărâmul ştiinţei, artei şi culturii, stahanoviste şi fruntaşe în producţie, colectiviste fruntaşe, tractoriste, ţărănci muncitoare, gospodine. Trecându-se la lucrări, au fost alese comisia de validare, comisia de candidare şi comisia de rezoluţii. Tov. Ileana Răceanu a prezentat apoi raportul „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace şi prietenie între popoare“. Raportul a oglindit viaţa fericită şi activitatea rodnică a femeilor din patria noastră, lupta lor pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Participantele la Congres şi-au manifestat puternic ataşamentul lor faţă de regimul de democraţie populară, faţă de politica de pace şi colaborare între popoare a guvernului R.P.R. Ele au exprimat hotărîrea femeilor de a lupta pentru continua întărire şi înflorire a patriei noastre. Asistenţa a primit cu puternice aplauze pe tovarăşul Chivu Stoica, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care a adus Congresului salutul C.C. al P.M.R. şi al Consiliului de Miniştri. Exprimând dragostea şi ataşamentul nemărginit al femeilor din ţara noastră faţă de Partidul Muncitoresc Român participantele au ovaţionat îndelung pentru Comitetul Central al Partidului în frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. După pauză şedinţa a fost prezidată de tov. Elena Chişiu, stahanovistă la întreprinderea „Industria Bumbacului“. Au început discuţiile asupra problemelor puse de raportul „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace şi prietenie între popoare“. Au luat cuvântul : Maria Spineanu, turnătoare stahanovistă de la uzinele „Victoria“, Calan, Silvia Costea, ţărancă muncitoare, preşedinta adunării delegatelor din comuna Bunteşti, regiunea Oradea, Irina Răchiţeanu, artistă emerită, laureată a premiului de Stat, Maria Purdel, stahanovistă la uzinele „Dinamo“ Bucureşti, Maria Buciuceanu, preşedinta gospodăriei agricole colective „16 Februarie“ din satul Corbu de Sus, regiunea Constanţa, Elena Viorel, director al SMT Zăgujeni, regiunea Timişoara, Maria Crişan, mecanic de locomotivă la depoul CFR „16 Februarie 1933“-Cluj, Elena Jeanrenaud, decanul facultăţii de Ştiinţe Naturale din Iaşi, Antonia Bohoreţ, şef de echipă la gospodăria agricolă de stat Valea Călugărească, regiunea Ploeşti, Maria Munteanu, profesoară emerită din Timişoara, Reghina Danciu, soţie de miner, preşedinta adunării delegatelor din circumscripţia 4 Petroşani, Silvia Dan, directoarea coloniei copiilor coreeni de la Siret. (Agerpres) Duminică au continuat lucrările Congresului Femeilor Democrate din R.P.R. In şedinţa de dimineaţă, prezidată de Tinea Anton, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna I.C. Frimu, regiunea Bucureşti, au continuat discuţiile asupra problemelor puse de raportul „Femeile din R.P.R. în lupta pentru pace şi prietenie între popoare“. A luat cuvântul academicianul Mihail Sadoveanu, care, aducând un călduros salut Congresului din partea Comitetului permanent pentru apărarea Păcii din R.P.R., a spus printre altele : In lupta pentru pace, care se desfăşoară la noi, 48 la sută din membrii comitetelor de luptă pentru apărarea păcii sunt femei. Parte din activitatea comitetelor în această operă de primă importanţă pentru pacificarea lumii şi pentru aducerea bunei înţelegeri în omenire nu ar putea fi îndeplinită mai bine şi mai cu succes decât de femei. Pentru sprijinirea luptei poporului coreean, mii şi mii de femei de la noi s-au străduit, adunând bani, îmbrăcăminte, alimente. Salutului ce-l exprim din toată inima, i se adaugă dragostea şi admiraţia pentru mamele, soţiile, surorile, fiice ale poporului nostru muncitor, pătrunse de o înaltă conştiinţă faţă de patrie şi faţă de umanitate — a încheiat academicianul Mihail Sadoveanu. Tovarăşa Ecaterina Vizureanu, membră a Comisiei de femei pe lângă sfatul popular al oraşului Bârlad, în cuvântul său la discuţii, a arătat că spre deosebire de vechea formă organizatorică a mişcării de femei, care a îngreuiat atragerea masselor de femei la muncile obşteşti, noua formă organizatorică a făcut ca în oraşul Bârlad să fie mobilizate tot mai multe femei in acţiunile iniţiate de sfatul popular. Tovarăşa Maria Ionescu, directoarea şcolii pedagogice de fete din oraşul Caracal, a vorbit despre condiţiu■le prielnice create de partid şi guvern vieţii şi muncii cadrelor didactice din ţara noastră, subliniind rolul învăţătorilor in adunările delegatelor. Tov. Eva Kremer a vorbit despre munca înfrăţită a femeilor de naţionaliste română şi germană pentru întărirea şi dezvoltarea gospodăriei apicole colective din comuna Horia, regiunea Arad, precum şi despre munca disă de colectiviste în noua formă -manizatorică a mişcării femeilor. Sanda Gherghel secretara Corribe- lui de luptă pentru pace al regiunii Galaţi —care a luat apoi cuvântul — a dat numeroase exemple de femei din regiunea Galaţi care încadrate in lupta pentru apărarea păcii nu precupeţesc eforturile lor pentru a dobândi rezultate cât mai frumoase. In cuvântul său, Pachiţa Huţu, prel ucrările Congresului şedinţa Adunării delegatelor din sectorul Păcurari oraşul Iaşi, a scos în relief intensa activitate obştească pe care o duc femeile în cadrul acestei adunări a delegatelor. Stahanovista Elena Chişiu de la Industria Bumbacului a vorbit printre altele despre succesele ei în producţie, datorită folosirii metodelor de muncă ale stahanoviştilor sovietici şi a relevat condiţiile tot mai bune de muncă şi trai pe care le au femeile din ţara noastră, condiţii care fac ca din rândurile lor să se ridice mereu vrednice luptătoare pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. Tudora Pârlog preşedinta gospodăriei colective din comuna Ianca regiunea Galaţi, a vorbit despre succesele pe care le obţin zi de zi colectiviştii, pentru întărirea economicoorganizatorică şi dezvoltarea gospodăriei. După pauză, şedinţa a fost prezidată de tovarăşa Elisabeta Andok, secretara Comitetului regional UFDR din Regiunea Autonomă Maghiară. Luând cuvântul, învăţătoarea Maria Ioaniţiu a vorbit despre viaţa nouă pe care o trăiesc femeile muncitoare din satele şi cătunele din Munţii Apuseni. Poeta Nina Casian a vorbit despre posibilităţile largi create de regimul nostru de democraţie populară activităţii şi capacităţii creatoare a femeilor în toate domeniile vieţii. O delegaţie de pionieri din capitală a adus un călduros salut participanţilor la Congresul femeilor democrate din R.P.R. In numele comitetului executiv al sfatului popular al capitalei tovarăşul Crăciun Blidaru, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al Capitalei, a adus un călduros salut subliniind elanul cu care femeile s-au încadrat în marea bătălie pentru pace, pentru apărarea vieţii şi fericirii căminelor şi copiilor lor, precum şi aportul însemnat pe care-l aduc femeile în acţiunile de înfrumuseţare a capitalei şi munca lor pe tărâm obştesc. Au mai luat cuvântul Ioana Popa, preşedinta sfatului popular al raionului Craiova, Nina Olteanu, care a adus Congresului salutul C.C. al U.T.M., Gabriela Balosin, gospodină din oraşul Oradea, Smaranda Babaian, membră a gospodăriei agricole colective Fârtaţii Vechi, regiunea Suceava, Emilia Bucoi, preşedinta cooperativei din comuna Selenşu, regiunea Stalin, Aurelia Trandafir, strungar, regiunea Bacău, Elena Băgăluţ, vicepreşedinta Uniunii Cooperativelor de consum din raionul Râmnicu Vâlcea, Anica Lefter, vicepreşedintă a sfatului popular al regiunii Bucureşti. Dr. Natalia Scurtu, directorul Direcţiei Asistenţei Mamei şi Copilului din Ministerul Sănătăţii a arătat că în Statul nostru democrat popular se acordă o deosebită atenţie ocrotirii mamei şi copilului. Zi de zi creşte in ţara noastră numărul instituţiilor sanitare pentru ocrotirea mamei şi copilului. Fiecare femeie din patria noastră — a arătat in încheiere vorbitoarea — trebue să sprijine toate acţiunile întreprinse pentru ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului. La sfârşitul şedinţei de dimineaţă, Congresul a adoptat în unanimitate raportul Comisiei de validare. Discuţiile asupra raportului au continuat în şedinţa de după amiază. Au mai luat cuvântul Paula Eftimescu, ingineri chimist din regiunea Ploeşti, Irida Mitulschi, gospodina din regiunea Stalin, Florica Oprea, secretar al sfatului popular al oraşului Cluj, Stelanaciumov, secretar al raionului U.F.D.R. „N. Bălcescu“ din București. Maria Moraru, membră în Prezidiul Consiliului Central al Sindicatelor, aducând salutul Consiliului Central al Sndicatelor, a arătat că sindicatele vor sprijini mişcarea de femei în noua sa formă organizatorică pentru ca femeile din patria noastră să-şi poată îndeplini sarcinile ce le stau înainte. In continuare, au luat cuvântul la discuţii Tereza Szocs, stahanovistă la fabrica textilă „Gh. Doja“, din Sft. Gheorghe, Regiunea Autonomă Maghiara, Aspazia Vrabie, prim secretar al Comitetului P.M.R. al raionului Botoşani, gospodina Florica Sabo, soţie de miner din Baia Sprie, regiunea Baia Mare. După încheierea discuţiilor, Congresul a aprobat în unanimitate raportul, Comitetul Central al U.F.D.R. fiind considerat descărcat de sarcinile sale După pauză, în şedinţa prezidată de tovarăşa Ileana Răceanu, s-a trecut la punctul doi al ordinei de zi. Congresul a ales în unanimitate Comitetul femeilor democrate din R.P R., din care fac parte 151 membre. Au fost alese apoi delegatele la Congresul Mondial al Femeilor. Delegatele la Congres au adoptat în unanimitate rezoluţia Congresului femeilor democrate din R.P.R. Cu aplauze puternice, Congresul a primit salutul unei delegaţii de copii coreeni, găzduiţi de poporul nostru. Intr’o atmosferă de entuziasm, participantele la Congres au hotărît trimiterea unui mesaj către Congresul Mondial al Femeilor şi a unei telegrame adresate Consiliului de Miniştri al R.P.R. Cuvântul de închidere a Congresului a fost rostit de tovarăşa Stela Enescu, ministrul Prevederilor Sociale. Congresul s’a încheiat printr’o puternică manifestare a ataşamentului femeilor din patria noastră faţă de guvernul Republicii Populare Române, pentru pace şi prietenie între popoare, pentru viaţă şi un viitor fericit al copiilor. Declaraţiile Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane BERLIN, 1 (Agerpres). — A.D.N. transmite: Departamentul presei de pe lângă Primul ministru al R.D. Germane anunţă: La 30 Mai 1953, a avut loc o şedinţă extraordinară a Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane in cadrul căreia la propunerea Primului ministru Otto Grotewohl a fost adoptată în unanimitate următoarea declaraţie: Hotărîrea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la desfiinţarea Comisiei sovietice de control din Germania corespunde pe deplin intereselor naţionale ale poporului german. Consiliul de Miniştri al Republicii Democrate Germane declară in numele populaţiei Republicii Democrate Germane şi a tuturor patrioţilor germani că Comisia Sovietică de Control din Germania, în conformitate cu hotărîrile de la Potsdam, a acordat poporului german în ultimii ani un mare ajutor în construcţia sa paşnică. Politica paşnică dusă de guvernul sovietic prin Comisia Sovietică de Control din Germania a avut drept rezultat dezvoltarea şi adâncirea prieteniei dintre cele două popoare ale noastre. Instituirea funcţiei de înalt comisar al U.R.S.S. în Germania cu sediul în capitală — Berlin — însemnă continuarea consecventă a politicii sovietice de pace şi prietenie faţă de Germania. In conformitate cu acordul de la Potsdam, această politică urmăreşte stabilirea unui stat german unit, independent, democrat şi iubitor de pace. Hotărîrea Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. reprezintă un nou pas important pe calea spre unitate şi pace, pe care poporul german păşeşte cu hotărîre. Potrivit Hotărîrii Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., înaltul comisar al Uniunii Sovietice în Germania este însărcinat să „reprezinte interesele Uniunii Sovietice în Germania şi să supravegheze , activitatea organelor puterii din Republica Democrată Germană din punctul de vedere al îndeplinirii de către acestea a obligaţiilor ce decurg din hotăririle de la Potsdam ale puterilor aliate cu privire la Germania“. Trasarea unor astfel de sarcini reprezintă continuarea consecventă a politicii paşnice sovietice faţă de Germania, care şi-a găsit expresia prin proiectul sovietic privitor la bazele tratatului de pace cu Germania ce face posibilă dezvoltarea paşnică a unei Germanii unite şi independente şi prevede retragerea tuturor forţelor de ocupaţie în termen de un an de la încheierea tratatului de pace. Poporul german trebue să constate cu indignare că activitatea înalţilor Comisari ai puterilor Occidentale de la Bonn urmăreşte să adâncească desmembrarea Germaniei şi să impună Germaniei Occidentale tratatele de la Bonn şi Paris. O astfel de politică împiedică încheierea unui tratat de pace şi tinde la menţinerea dominaţiei militare străine pe o perioadă nedefinită în Germania Occidentală. Tratatele de la Bonn și Paris duc la reînvierea fascismului. Ele transformă Germania Occidentală într-un focar al militarismului german setos de revanşă. Acest lucru contrazice atât interesele poporului german cât și interesele tuturor celorlalte popoare iubitoare de pace. Consiliul de Miniştri al R.D. Cerimane îşi bazează politica sa pe obligaţiile şi drepturile poporului german prevăzute în acordul de la Potsdam. In conformitate cu acesta, Consiliul de Miniştri şi Camera Populară a Republicii Democrate Germane au făcut în repetate rânduri propuneri îndreptate spre stabilirea înţelegerii reciproce între germanii din răsăritul şi apusul patriei noastre, în scopul grăbirii unificării Germaniei şi încheierii unui tratat de pace cu Germania. Aceste propuneri au găsit un larg răsunet în rândul poporului german, deoarece ele exprimă voinţa tuturor bărbaţilor şi femeilor iubitori de pace din Germania. Consiliul de Miniştri al Republicii Democrate Germane vede in Hotărîrea Consiliului de Miniştri al URSS, o nouă dovadă a profundei încrederi a popoarelor Uniunii Sovietice în forţele democratice ale poporului german. Consiliul de Miniştri al Republicii Democrate Germane priveşte Hotărîrea Guvernului Sovietic ca pe o importantă contribuţie la cauza rezolvării paşnice a problemei germane şi a întăririi păcii în Europa. Hotărîrea Consiliului de Miniştri al URSS însufieţeşte mişcarea patriotică din întreaga Germanie pentru unitate, democraţie şi pace. Consiliul de Miniştri al Republicii Democrate Germane cheamă pe toţi adevăraţii patrioţi din Germania să ridice mai sus steagul independenței naționale şi să-l ducă la victorie. Scrisoarea adresată de fiii soţilor Rosenberg preşedintelui Eisenhower mai mic, Robby. NEW YORK (Agerpres) — Comitetul pentru salvarea soţilor Rosenberg a dat publicităţii o scrisoare adresată preşedintelui Eisenhower, de fiii! soţilor Rosenberg, Michael, în vârstă de 10 ani, Michael scrie în mumele său şi în numele fratelui său in acest mişcător mesaj se spune, printre altele: „Tatăl şi mama mea sunt închişi în închisoare la New York. Am un frăţior în vârstă de 6 ani. El se numeşte Bobby. Amândoi ducem foarte mult lipsa tăticului şi a mămicăi. Vă rog daţi-te drumul sa plece lui tăticu şi mămicăi şi faceţi, in aşa fel, încât să nu se întâmple nimic. Dacă se vor întoarce acasă, Bobby şi cu în vie vom fi foarte bucuroşi şi vă vr.m mulţumi foarte mult“. Redacția :1 Administrația Plași, Str. Gh. Dimitrov Nr. 1, Telefon: 15132042. O nouă realizare a regimului democrat popular din Bulgaria SOFIA (Agerpres)’ — Agenţia Tinografică Bulgară anunţă: In oraşul Plovdiv se termină construirea unui nou combinat pentru prelucrarea laptelui. Noul combinat din oraşul Plovdiv va avea instalaţii pentru sterilizarea laptelui, pentru turnarea laptelui în sticle, pentru fabricarea untului, brânzei şi a diferitelor produse de cofetărie, printre care şi îngheţata, o secţie, pentru fabricarea prafului de lapte, a acidului lactic şi alte produse. ♦---------------- Declaraţiile unui soldat din „Legiunea străină“ franceză VIENA, 1 (Agerpres). — Tass anunţă: Ziarele democrate din Viena au publicat relatările unui austriac care fusese recrutat în „legiunea străină“ franceză. E vorba de austriacul Josef Koller care în anul 1948, fiind şomer, a fost ademenit să intre în „Legiunea străină“ franceză. Koller a fost imediat transportat la Marsilia, de unde a nimerit în Africa de Nord, iar până la urmă a fost debarcat în Indochina, încercând să fugă din „Legiunea străină“, Koller a fost condamnat la 20 de ani muncă silnică. Totuşi, el a reuşit să fugă de pe un vas pe care se găseau soldaţi condamnaţi din „Legiunea străină“ şi să ajungă, după multe peripeţii, în Austria. K°lKr a subliniat că soldaţii din „Legiunea străină“ franceză sunt folosiţi pentru a înăbuşi mişcarea de eliberare naţională din Indochina, Africa și alte regiuni. * 1 Creşte mişcarea pentru pace în Austria VIENA (Agerpres) — In întreaga Austrie ia amploare mişcarea pentru un Pact al Păcii între cele 5 mari puteri. După cum relatează ziarul „Oesterreichische Volksstimme“, salariaţii de la uzinele „R. E. G. Union“ au trimis o scrisoare cancelarului Austriei, Raab, în care îi cer să se pronunţe pentru închierea unui Pact al Păcii. Comitetul de luptă pentru pace de la atelierul de construcţii de locomotive din Viena a adresat o scrisoare Consiliului municipal al oraşului, cerându-i să sprijine propunerea Congresului popoarelor pentru apărarea păcii cu privire la încheierea unui Pact al Păcii între cele 5 mari puteri. O scrisoare asemănătoare a primit consiliul comunal din Viena, din partea Comitetului de luptă pentru pace de la uzinele de automobile „Austro-Fiat“. Deasemeni, muncitorii şi funcţionarii de la firma „Hiat“ şi uzina de reparat automobile „Eder“ din Salzburg, au adoptat în unanimitate, în cadrul unor şedinţe comune, rezoluţii prin care cer guvernului să sprijine propunerea Congresului popoarelor pentru apărarea păcii cu privire la încheierea unui Pact al Păcii între cele 5 mari puteri. ♦------------------ In legătură cu tratativele de armistiţiu din Coreea PEKMN, 1 (Agerpres). — Tass anunţă: La 31 Mai, delegaţia coreeano-chineză la tratativele de armistiţiu din Coreea a dat publicităţii următorul comunicat: La 31 Mai, generalul Nam Ir, şeful delegaţiei coreeano-chineze a cerut prin intermediul ofiţerului de legătură al celeilalte părţi, ca şedinţele plenare ale delegaţilor celor două părţi să fie întrerupte încă 3 zile şi să fie reluate în ziua de 4 iunie ora 11 a.m. Ofiţerul de legătură al părţii americane, cu autorizaţia şefului delegaţiei celeilalte părţi, a acceptat această propunere. -------------------- Creşte mişcarea de solidaritate a poporului francez cu lupta de eliberare din Vietnam PARIS, 1 (Agerpres). Ziarul „L'Humanite“ anunţă că zilele trecute, in semn de solidaritate cu lupta eroică a poporului vietnamez împotriva colonialiştilor francezi, docherii din Alger au refuzat să încarce un vas care urma să plece în Indochina. Docherii din Oran au refuzat şi ei să încarce un vapor care de asemenea urma să plece în Indochina. Mai înainte, în ciuda ameninţărilor poliţiei ei refuzaseră să încarce vasul „Brest“. La 27 Mai, la chemarea Confederaţiei generale a muncii din Algeria, în oraşele Alger, Constantin, Oran, Bone şi alte oraşe s-a desfăşurat un val de greve la care au participat aproximativ 20.000 de muncitori feroviari, de la tramvaie şi din alte sectoare de muncă. Greviştii au cerut majorarea salariilor şi respectarea drepturilor sindicale. ♦------------------ O nouă dovadă a înfrăţirii popoarelor în lupta pentru pace TOKIO (Agerpres) China Nouă anunţă: La 13 Mai, în cadrul unei şedinţe a comitetului japonez pentru apărarea păcii, acestuia i-a fost înmânat „Drapelul păcii“ din partea Comitetului chinez pentru apărarea păcii. Pe drapel este scris : „Popoare din China şi Japonia, acţionaţi în comun, pronunţaţi-vă împotriva războiului, apăraţi pacea“. Participanţii la şedinţă, au adoptat o hotărîre cu privire la intensificarea campaniei pentru încheerea unui pact al păcii între cele 5 mari puteri şi intensficarea luptei împotriva reînarmării Japoniei. Nr. 2109 încheierea concursului artiştilor din R. P. D. Coreeană PHENIAN (Agerpres) TASS — anunţă: S-a încheiat ultima etapă a concursului de artişti din R.P.D. Coreeană. Cei calificaţi pe primele locuri au fost premiaţi de Ministerul culturii şi propagandei. Cei mai buni interpreţi din rândurile tineretului vor participa la cel de al 4-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace şi prietenie. R. P. Chineză trebue să fie admisă în O. N.U. PARIS 1 (Agerpres) —După cum anunţă Agenţia France Presse, un deputat radical, reprezentând departamentul Eure, a depus pe biroul Adunării Naţionale franceze, un proiect de rezoluţie, prin care guvernul este invitat să ia iniţiativa artor tratative în vederea grabnicei admiterii Republicii Populare Chineze în O.N.U. Sărbătorirea „Zilei învăţământului“ în R. P. Ungară BUDAPESTA (Agerpres) —MTI anunţă: Potrivit Hotărîrii Consiliului de Miniştri al R.P. Ungare, la 7 iunie se va organiza în Ungaria, pentru a doua oară, „Ziua învăţământului“. Cu acest prilej, un număr de 70 de profesori şi institutori vor fi distinși cu 11 tiii de profesor emerit și institutor emerit. Autoritare chineze acordă un real ajutor minorităţilor naţionale PEKMN, 1 (Agerpres)^ — China Nouă anunţă: Guvernul popular al Chinei manifestă o grijă deosebită pentru minorităţile naţionale. Potrivi relatărilor ziarului „Guanminjibao“, în regiunile muntoase din sudul Chinei centrale, puterea populară acordă ajutor minorităţilor naţionale pentru dezvoltarea agriculturii în condiţiile de munte. Aici se desfăşoară lucrări pentru descoperirea pământurilor prielnice agriculturii, se selecţionează noi varietăţi de cereale care dau recolte îmbelşugate în condiţiile de munte, se aduc unelte agricole moderne. Ţăranii din aceste regiuni au obţinut o prelungire de peste un an a termenului de rambursare a împrumuturilor ce li s-au acordat in vederea dezvoltării producţia agricole. Sucursala din provincia Sindian a Băncii Populare Chineze a acordat ţăranilor împrumuturi in bani în valoare totală de peste 33 miliarde iurii. Graţie creditelor avantajoase obţinute da la stat, minorităţile naţionale, care locuiesc în provincia Guidon au putut achiziţiona un mare număr de vite de muncă, porci, unelte agricole, îngrășăminte. In această provincie au fost alocate fonduri considerabile pentru construirea de lacuri de acumulare. Spectacolele zilei TEATRE: Teaml Naţional: Căsătoria. CINEMATOGRAFE: Maxim Gorki: Azilul de noapte; Ilie Pinline: Casa mult visata; Puşkin: Oraşul tinereţii. liparul: întreprinderea Poligrafică Iași, Telefon: 1210 — 1805. * * # A á v .