Flacăra Iaşului, decembrie 1953 (Anul 9, nr. 2264-2290)
1953-12-01 / nr. 2264
Pag. 2 . FLfCASA IAȘULUI Alegerile de deputaţi în sfaturile populare La 20 Decembrie 1953 vor avea loc alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare — eveniment de cea mai mare însemnătate politică în viaţa poporului nostru. Reprezentând milioanele de oameni ai muncii din oraşe şi sate, muncitori, ţărani muncitori, intelectuali, funcţionari, meseriaşi, femei, tineri, oameni ai muncii din rândul minorităţilor naţionale . Frontul Democraţiei Populare este întruchiparea vie a unităţii poporului muncitor in jurul partidului clasei muncitoare, conducătorul credincios şi încercat al luptei pentru ferigrea celor ce muncesc. Participarea largă şi activă a celor ce muncesc, interesul viu al maselor pentru desfăşurarea campaniei electorale, însufleţirea adunărilor pentru propunerea candidaţilor oglindesc conştiinţa poporului nostru ca adevărat şi singur stăpân în patria noastră liberă şi sunt o dovadă a democratismului orânduirii noastre — orânduire cu adevărat populară, care scârbe forţă din legătura cu poporul, din atragerea celor mai largi mase la conducerea treburilor obşteşti. In această privinţă, o sarcină de mare însemnătate revine sfaturilor populare, care îmbină în activitatea lor funcţia de organe locale ale puterii de stat cu aceea de organizaţii de masă atotcuprinzătoare care organizează participarea maselor la gospodărirea statului, unesc masele oamenilor muncii sub conducerea clasei muncitoare — forţa conducătoare a statului şi întregului popor muncitor. Alegerile de deputaţi în sfaturile populare se desfăşoară în condiţiile însemnatelor succese dobândite de lagărul păcii şi socialismului în frunte cu marea Uniune Sovietică în lupta pentru pace. In timp ce lumea capitalistă aflată sub călcâiul imperialismului american este măcinată de contradicţii de neîmpăcat ,— lagărul păcii şi democraţiei în frunte cu marea putere socialistă, Uniunea Sovietică, este mait unit ca oricând. Sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice, legăturile de prietenie şi întrajutorare frăţească cu toate ţările lagărului democraţiei sunt un izvor nesecat de puteri pentru poporul nostru în făurirea unei vieţi noi, tot mai bune, sunt chezăşia independenţei şi suveranităţii naţionale. Politica externă a R.P.R. — politică de pace şi colaborare internaţională — este o politică profund populară, scumpă oamenilor muncii care o sprijină cu trup şi suflet. Intr'un puternic contrast cu viaţa nouă care se făureşte în ţările lagărului democraţiei, unde toate sforţările sunt îndreptate spre îmbunătăţirea necontenită a nivelului de trai al poporului, apare viaţa oamenilor muncii din lumea capitalistă, lumea robiei şi exploatării, a foametei şi şomajului, unde goana nebunească a înarmărilor dusă la porunca miliardarilor americani provoacă sugrumarea industriei civile, ruinarea ţărănimii, umflarea impozitelor, mizeria din ce in ce mai accentuată a maselor largi ale oamenilor muncii. Cercurile imperialiste agresive îşi înteţesc uneltirile provocatoare, revarsă valuri de calomnii neruşinate împotriva ţărilor lagărului democrat, strecoară hoţeşte, noaptea, spioni şi bandiţi paraşutaţi în scopuri diversioniste, pentru a abate atenţia maselor din aceste ţări de la munca paşnică, constructivă. Dar oricât ar turba duşmanii păcii, cursul istoriei nu poate fi întors înapoi. Popoarele lumii întregi nu vor război şi luptă activ împotriva aţâţătorilor la război. Alături de cei800.000.000 de oameni din ţările democratice, mase uriaşe din ţările capitaliste lupta împotriva uneltirilor agresive imperialiste. Lupta popoarelor din ţările capitaliste pentru independenţă şi suveranitate naţională, pentru drepturi şi libertăţi democratice, pentru pace şi socialism, îşi sporeşte mereu vigoarea, se intensifică lupta gigantică a popoarelor coloniale pentru eliberarea de sub jugul imperialist. Creşte fără încetare mişcarea pentru apărarea păcii, cuprinzând pături din cele mai largi ale popoarelor, dornice de libertate şi muncă paşnică. Faptele arata că voinţa de pace a popoarelor a devenit o forţă atât de puternică încât agresorii imperialişti sunt siliţi sa bată în retragere. Oamenii muncii nu uită soarta pe care o hărăziseră clasele exploatatoare patriei noastre — aceea de a rămâne pe veci o ţară împietrită în înapoiere economică, înrobită marilor trusturi, o ţară cu mari bogaţii naturale, în care poporul înrobit n'avea parte decât de sărăcie şi lipsuri, secerat de boli şi înnăbuşit de analfabetism şi incultură, târguit şi vândut drept carne de tun pentru războaie de cotropire. In condițiile favorabile create prin eliberarea ţării de către glorioasa Armată Sovietică, poporul român în frunte cu clasa muncitoare şi a sut conducerea partidului ei a doborît puterea claselor exploatatoare, şi-a luat «oarta în propriile sale mâini şi a instaurat un regim potrivit năzuinţelor şi intereselor sale — regimul democraţiei populare pornind pe un drum nou, pe drum Din . Scânteia" Nr. 2832 difi 29 Noemiie 1953, uul larg al progresului. Creştere* * * rea industria grea—temelia dezvoltării întregii economii şi a ridicării nivelului de trai al poporului —■ este în continuă dezvoltare producţia industriei uşoare şi alimentare. In centrul politicii partidului este omul cu nevoile sale, ridicarea nivelului de trai al poporului este scopul spre care regimul democrat-popular îşi îndreaptă toate sforţările. După naţionalizare, oamenii muncii au devenit stăpânii fabricilor şi uzinelor ; în întreprinderile naţionalizate a fost lichidată exploatarea omului de către om , înfăptuindu-se astfel năzuinţa pentru care au luptat şi s-au jertfit fiii cei mai buni ai clasei muncitoare. Crizele economice şi şomajul au rămas o amintire întunecată a trecutului , însemnate realizări au fostabţinute în agricultură. Prin lupta dusă de clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare şi sub conducerea partidului s-a înfăptuit reforma agrară, împlinidu-se visul de veacuri al ţărănimii, izbăvirea de jugul moşieresc. Legea de temelie a statului, Constituţia R.P.R., consfinţeşte principiul că pământul este al celor ce-l muncesc. Statul democrat-popular dă un permanent sprijin ţărănimii muncitoare, ajutând-o să-şi sporească producţia şi să-şi ridice bunăstarea, îngrădind exploatarea elementelor capitaliste. Toate acestea au avut ca urmare îmbunătăţirea situaţiei gospodăriilor ţărăneşti mici şi mijlocii. Sprijinite de statul democrat-popular şi clasa muncitoare multe din cele 4000 de gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole existente au obţinut rezultate însemnate pe calea întăririi lor, au dobândit recolte bogate şi au dat venituri mari membrilor lor, devenind pilde vii despre foloasele muncii în comun, pe întinderi mari şi cu mijloace mecanizate. In ţara noastră se construesc pentru oamenii muncii locuinţe, cămine, culturale, maternităţi, spitale, policlinici, cluburi. Se lărgeşte mereu reţeaua de şcoli de toate gradele, biblioteci, instituţii ştiinţifice şi culturale, de case de naşteri, maternităţi şi cămine, teatre şi cinematografe ; casele de odihnă din cele mai frumoase locuri ale ţării sunt puse la dispoziţia celor ce muncesc. Poporul nostru datoreşte toate victoriile de care se bucură conducerii sale de către partid. Conducerea de către partidul clasei muncitoare, care se călăuzeşte după invincibila teorie marxist-leninistă şi aplică creator experienţa gloriosului P.C.U.S. se dovedeşte izvorul forţei poporului muncitor, este chezăşia înfăptuirii societăţii socialiste în ţara noastră. Anul acesta, alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare au loc în condiţiile luptei pline de avânt a oamenilor muncii pentru înfăptuirea măsurilor economice luate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19-20 August. Aceste măsuri sunt menite să ducă la o serioasă îmbunătăţire a condiţiilor de trai ale clasei muncitoare, ale ţărănimii muncitoare şi ale intelectualilor. Ele alcătuesc un program al făuririi bunei stări a poporului, programcare arată încă odată că pentru partidul şi guvernul nostru grija pentru binele poporului, slujirea neobosită a celor ce muncesc sunt preocuparea de căpetenie. Sprijinindu-se pe rezultatele obţinute până acum în domeniul industrializării ţării şi asigurând o dezvoltare continuă, raţională, neforţată, a industriei grele, partidul şi guvernul pun în centrul preocupărilor lichidarea rămânerii în urmă a agriculturii, a producţiei industriei alimentare şi uşoare în vederea obţinerii unei abundenţe de produse. Nu încape îndoială că prin mobilizarea oamenilor muncii la lupta pentru înfăptuirea programului*^ măsuri trasat de plenara C.C. lipsurile şi greutăţile analizate de plenară vor fi înlăturate. Creşterea producţiei bunurilor de larg consum şi măsurile pentru intensificarea schimbului între sat şi oraş vor da putinţa să se îmbunătăţească aprovizionarea populaţiei, să se treacă în cursul anului 1954 la comerţul fără cartele şi să se înfăptuiască în viitor reduceri periodice de preţuri. Programul trasat de plenara C.C. şn P.M.R. prevede repartizarea unor fonduri pentru construirea de locuinţe, îmbunătăţirea asistenţei medicale, lărgirea reţelei de şcoli şi aşezărinte culturale, fete. îmbunătăţirile rezultate din aplicarea acestor măsuri vor aduce — sub diferite forme — muncitorilor şi funcţionarilor, până la sfârşitul anului 1954, un câştig de circa 2 miliarde lei. Sarcina centrală a partidului, principala condiţie a succesului în opera de construire a socialismului, de ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii din oraşe şi sate este întărirea continuă a alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, dezvoltarea şi întărirea continuă a rolului conducător al clasei muncitoare în această alianţă. De un ajutor mai puternic decât până acum se bucură gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole, în vederea întăririi lor economico-organizatorice. Deasemeni, s-a acordat un ajutor şi mai mare decât până acum ţăranilor muncitori cu gospodării individuale. Măsurile luate de partid şi guvern, asigurând o mai largă cointeresare materială a ţăranilor muncitori in creşterea producţiei agricole, dau un mare sprijin gospodăriilor agricole individuale — pentru ca ele să poată folosi în întregime posibilităţile lor de sporire a producţiei şi productivităţii muncii. Partidul şi guvernul se îngrijesc cu consecvenţă să asigure o şi mai puternică înflorire a activităţii cultural-ştiinţifice, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de creaţie ale intelectualităţii legate de popor — care constitue o adevărată mândrie naţională. Oamenii muncii urmează cu încredere partidul ştiind că între cuvântul său şi faptă nu există deosebire. De pe acum unele din măsurile stabilite de plenară au şi început să fie înfăptuite. Recent a fost publicată hotărîrea Consiliului de Miniştri privitoare la îmbunătăţirea sistemului de salarizare, stimularea calificării muncitorilor şi creşterea productivităţii muncii. Prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu privire la reducerea impozitelor asupra salariilor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţionarilor şi la reducerea impozitului pe veniturile oamenilor de litere, artă şi ştiinţă, câştigurile tuturor acestora vor creşte cu 360.000.000 lei anual. In ultimul timp s-au acordat în sprijinul ţăranilor colectivişti şi întovărăşiţi, cât şi al celor cu gospodării individuale, scutiri şi reduceri de impozite şi taxe, s'au anulat unele restanţe la predarea cotelor către stat, s'au trimis la sate cantităţi sporite de mărfuri, s'a hotărît atribuirea în folosinţă veşnică gospodăriilor colective şi în proprietatea întovărăşirilor şi ţăranilor muncitori a unor terenuri-rezervă de stat, însumând 448.000 hectare pământ. O mare însemnătate are Hotărîrea guvernului şi partidului prin care se dau importante avantagii producătorilor agricoli care încheie contracte pentru creşterea şi pentru îngrăşarea de animale, precum şi celor care vând la achiziţii sectorului de stat şi cooperativelor animale şi păsări. Chezăşia înfăptuirii Hotărîrilor plenare. C.C. al P.M.R. este munca harnică şi entuziastă a poporului muncitor. Oamenii muncii trebuie să desfăşoare larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului de stat, pentru mărirea neîncetată a producţiei, pentru extinderea aplicării metodelor de muncă înaintate şi ridicarea continuă a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor — aceasta fiind singura cale justă pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In lupta pentru îmbunătăţirea rapidă şi continuă a vieţii celor ce muncesc, rolul hotăritor îl au oamenii muncii înşişi — voinţa, hotărîrea şi priceperea lor de a lupta pentru descoperirea şi folosirea nesecatelor, rezerve interne existente în întreprinderi, pentru întărirea disciplinei socialiste a muncii şi folosirea cât mai productivă a timpului de lucru, pentru combaterea cheltuelilor inutile şi înfăptuirea unui strict regim de economii. Cu cât va creşte mai mult producţia bunurilor de consum industriale şi agricole şi se va ridica productivitatea muncii, cu cât mai mult va scădea preţul de cost al produselor, cu atât mai însemnată va fi reducerea preţurilor la toate mărfurile, cu atât va creşte puterea de cumpărare a leului şi deci salariul real al muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor. O îndatorire de frunte a ţărănimii este îndeplinirea întocmai şi la timp a tuturor obligaţiilor faţă de stat. Predarea integrală şi la termen a cotelor de colectare şi impozitelor, îndeplinirea strictă a contractelor încheiate cu comerţul de stat sau cooperatist este o sarcină patriotică a ţărănimii muncitoare. Ţăranii muncitori au sarcina să lupte pentru sporirea continuă a randamentului la hectar, să dezvolte prin toate mijloacele creşterea animalelor, să-şi valorifice produsele mai ales prin cooperaţie, să aducă o contribuţie cu mult mai mare la intensificare schimbului între sat şi oraş, îmbunătăţind aprovizionarea oraşelor şi răspunzând astfel frăţeşte sprijinului sporit acordat de clasa muncitoare. Este în propriul interes al ţărănimii muncitoare să contribue la înfăptuirea programului de măsuri elaborat de partid, la realizarea unui puternic avânt al industriei bunurilor de larg consum — căci cu cât industria uşoară şi alimentară şi clasa muncitoare vor fi mai bine aprovizionate cu materii prime şi produse agricole alimentare, cu atât va spori producţia de mărfuri de larg consum, cu atât vor fi trimise la sate mai multă îmbrăcăminte, încălţăminte, textile, produse alimentare, industriale la preţuri tot mai ieftine. Oamenii muncii din comerţul de stat şi cooperatist trebue să muncească neobosit pentru dezvoltarea schimbului de mărfuri între oraş şi sat, pentru întărirea legăturilor dintre industria socialistă şi agricultură, să combată cu putere manifestările de birocratism din acest domeniu, să se îngrijească de buna aprovizionare a unităţilor comerciale şi cooperatiste şi de desfacerea rapidă, fără tărăgănări, a produselor, să studieze sistematic cererea de bunuri de consum şi să reducă cheltuelile de circulaţie. Toţi cei ce muncesc, de la oraşe şi sate, să-şi sporească eforturile pentru înflorirea patriei, să apere ca lumina ochilor marile cuceriri de care se bucură în regimul democratpopular, să-şi ascută vigilenţa şi să zdrobească orice acţiune a duşmanilor oamenilor muncii dinlăuntrul şi dinafara ţării, să întărească mereu forţa statului democrat-popular — principalul instrument al construirii vieţii noi, fericite, pentru cai ce muncesc. Apropiatele alegeri au o mare Însemnătate pentru întărirea sfaturilor populare, baza politică a Republicii Populare Române. In cei trei ani care au trecut de la alegerea lor, sfaturile populare au obţinut însemnate realizări, au desfăşurat o muncă rodnică pentru ridicarea economică a regiunilor, raioanelor, oraşelor şi satelor prin valorificarea resurselor locale, dezvoltarea industriei locale şi organizarea campaniilor agricole. Sfaturile populare au obţinut o seamă de realizări în construirea unor cartiere de locuinţe, drumuri, poduri; s’au făcut numeroase lucrări de alimentare cu apă şi electrificare a unor localităţi. Cu sprijinul activ al cetăţenilor s’au clădit şi amenajat şcoli, cămine culturale, creşe, spitale, dispensare, case de odihnă, terenuri sportive. Sprijinind aplicarea hotărîrilorpartidului şi guvernului, menite să ducă la stimularea producţiei agricole şi satisfacerea în măsură sporită a cerinţelor oamenilor muncii de la oraşe şi sate, sfaturile populare întăresc alianţă dintre clasă muncitoare şi ţărănimea muncitoare, alianţă în care rolul conducător aparţine clasei muncitoare. Prin compoziţia şi activitatea lor, sfaturile populare sunt o expresie a deplinei egalităţi in drepturi a minorităţilor naţionale, a prieteniei şi frăţiei de nezdruncinat dintre poporul român şi minorităţile naţionale. In momentul de faţă principală îndatorire a sfaturilor populare constă în înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere ce le revin în ce priveşte aplicarea măsurilor adoptate de plenara C.C. al P.M.R. din 19-20 August în vederea dezvoltării economiei naţionale şi a unei serioase ridicări a nivelului de trai al oamenilor muncii. Problemele dezvoltarii agriculturii şi creşterii vitelor, ale sporirii producţiei agricole şi îndeosebi a cerealelor, prin mecanizare, extinderea agrotehnicii avansate şi pregătirea cadrelor necesare agriculturii— trebue să stea în centrul activităţii sfaturile populare. Sfaturile populare trebue să muncească neobosit pentru a face ca recenta h hotărîre a guvernului şi partidului cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractări şi achiziţiile de animale şi produse animale să ducă la un avânt al creşterii animalelor, pentru îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor muncii. Sfaturile populare au sarcina de a trece neîntârziat la o acţiune sistematică, planificată, de folosire din plin a resurselor locale pentru a obţine o grabnică sporire a producţiei bunurilor de larg consum, antrenând în această acţiune pe meseriaşi şi cooperativele meşteşugăreşti. Sfaturile populare trebue să-şi îndrepte activitatea în primul rând spre dezvoltarea multilaterală a economiei locale, intensificarea schimbului între oraş şi sat şi îmbunătăţirea a aprovizionării populaţiei. Sfaturile populare trebue să muncească neobosit pentru aplicarea şi înfăptuirea măsurilor luate de plenara C.C. al P.M.R. în domeniul construirii de locuinţe, îmbunătăţirii asistenţei medicale, lărgirii reţelei de şcoli şi aşezăminte culturale etc. Activiştii sfaturilor populare, candidaţii oamenilor muncii, să folosească din plin campania electorală în vederea stimulării prin toate mijloacele a iniţiativei şi energiei creatoare a maselor, a descoperirii şi folosirii nenumăratelor posibilităţi de valorificare a resurselor locale în scopul sporirii producţiei bunurilor de larg consum. Să combatem tendinţa dăunătoare de a astepta pasiv totul „de la centru”—să folosim din plin toate resursele şi posibilităţile locale, izvoarele de materii prime existente in oricare regiune sau raion, toate energiile locale, să stimulăm iniţiativele de jos, spiritul gospodăresc al oamenilor muncii, îndreptând efortul tuturor către realizarea unei abundente de produse în scopul ridicării nivelului de trai al poporului. Să beam în fiecare raion şi renume noi întreprinderi de interes local, baze legumicole, crescătorii şi îngrăşătorii de vite, iazuri etc. Chezăşia înfăptuirii sârcinilor de cinste re stau în faţă sfaturilor populare constă în întărirea legăturii cu, (Continuare in pag. 4-a) ★ Nr. 2264 *ga «'BILL! . .... 1-11 Comorile nepreţuite ale artei populare Interior de casă ţărănească maghiară expus la expoziţia de artă populară din Cluj. A apărut în limba română Nr. 47 al revistei „Timpuri Noi“ Articolul de fond este consacrat principalei probleme a zilelor noastre, aceea a destinderii încordării internaţionale. „Timpuri Noi” scrie: Declaraţia lui V. M. Molotov şi răspunsurile sale la întrebările puse de corespondenţii de presă sovietici şi străini, au împrăştiat perdeaua de fum lansată de propaganda reacţionară. Astfel, a fost spulberată legenda că Uniunea Sovietică ar cere examinarea simultană a tuturor problemelor internaţionale litigioase. Or, pe această legendă fabricată in Apus s’au întemeiat numeroase atacuri împotriva propunerilor sovietice, declarate fără drept de apel ca fiind „nereale”. După cum rezultă din declaraţia Ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., potrivit punctului de vedere sovietic, la conferinţă trebue să participe toate marile puteri fără nici o excepţie, iar participanţii nu trebue să fie legaţi dinainte prin obligaţia de a se limita la examinarea unei anumite probleme litigioase. Ei trebue să aibă dreptul, de a se înţelege cu privire la examinarea oricăreia dintre problemele actuale, dacă se va recunoaşte că reglementarea acestei probleme va contribui la destinderea încordării internaţionale. Credincioasă politicii sale iubitoare de pace, Uniunea Sovietică stă ferm pe poziţia slăbirii încordării internaţionale, pe care o doresc toate popoarele. __ „Timpuri Noi” mai cuprinde "un articol de V.Svetrov intitulat : „Ce a adus Franţei politica proamericană ?”. Analizând faptele, autorul ajunge la concluzia că planul Marshall şi pactul Atlanticului au avut drept rezultat direct subordonarea de fapt a Franţei faţă de imperialismul american. Consecinţele acestei dominaţii se simt în domeniul politicii externe. Politica externă independentă a Franţei a fost înlocuită cu politica „atlantica” care contravine în mod flagrant intereselor naţionale ale ţării... . \1 Lupta forţelor sanatoase ale naţiunii franceze pentru revenirea pe calea independenţei în problemele internaţionale este grea şi reclamă eforturi serioase. Insă patrioţii francezi pot conta în această privire pe simpatia şi sprijinul tuturor popoarelor iubitoare de pace, inclusiv poporul sovietic. Revista publică un articol semnat de C. Nacropin care caracterizează activitatea departamentului lui Blank, Ministerul de război al Germaniei occidentale. Activitatea departamentului Blank reflectă ca într'o oglindă întregul proces atât de periculos al renașterii militarismului hitlerist în Republica de la Bonn. încercările presei americane de a împiedica comerţul dintre Răsărit şi Apus şi de a arunca o lumină falsă asupra perspectivelor de dezvoltare a acestui comerţ sunt demascate într'un articol semnat de M. Nesterov preşedintele prezidiului Camerei de comerţ al U.R.S.S. Ca exemplu de calomnie şi greşită prezentare a politicii, comerciale dusă de Uniunea Sovietică, M. Nesterov citează un articol apărut în revista americană „United Nations World“, semnat de Willfred May. Uniunea Sovietică subliniază Nesterov este adeptă a colaborării internaţionale şi a dezvoltării legăturilor de afaceri cu toate ţările. Ea îşi întemeiază relaţiile comerciale cu celelalte state pe baza deplinei egalităţi în drepturi şi a avantajului reciproc, pe baza respectării intereselor economice, a drepturilor şi demnităţii naţionale , a popoarelor mari şi mici. Ca răspuns unui grup de cititori revista „Timpuri Noi“ publică un articol de N. Corabliov asupra situaţiei din Etiopia. Revista publică de asemenea spicuiri din presa străină, note asupra evenimentelor internaţionale, articolul semnat de D. Ivlev, despre insulele Aland precum și alte materiale, . .. Cremica filmului „PADUREA” O producţie a Studioului „Lenfoim“ 1953 Noul film-spectacol „Pădurea“ a fost realizat după celebra piesă a marelui clasic rus A. N. Ostrovschi Creaţiile lui Ostrovschi se bucură de o adevărată popularitate. Ele reprezintă ecoul năzuinţelor poporului care se îndreaptă spre o mai buna orânduire, înfăţişând în primele sale piese lumea micii burghezii şi a funcţionarilor mărunţi, Ostrovschi creează un tablou al relaţiilor sociale şi orânduirii politice a întregii Rusii din prima jumătate a secolului al 19-lea. Dacă Ostrovschi zugrăveşte, uneori, cu simpatie, unele tipuri burgheze, în schimb, pentru el nobilimea e o tagnă în descompunere din punct de vedere moral şi economic, lipsită de orice putere creatoare şi constructivă. Toate personagiile aristocratice din piesele lui Ostrovschi, Ulanbecova (Pupila), Gurmâjscaia (Pădurea), Murzaveţchi (Lupii şi oile) şi multe altele sunt nişte oameni de nimic, fără suflet, meschini şi desfrânaţi. ★ Bătrână şi bogata văduvă Gurmâjscaia, adăposteşte în casa ei pe Axiuşa, o rudă săracă şi pe Alexei, fiul unei prietene scăpătate. Sub masca unei acţiuni filantropice, Gurmâjscaia ascunde un plan meschin. Faţă de Axiuşă se poartă cu bunăvoinţă însă nu pierde nicio ocazie de a o umili. Axiuşa e îndrăgostită de Petre, fiul unui negustor. Gurmâjscaia însă răspândeşte svonul că Axiuşa ar fi logodită cu Alexei. Gurmâscaia care îl iubeşte pe Alexei, vinde loturi de pădure pentru ca să nu fie nevoită să-şi lase averea rudelor, ci s-o poata da lui Alexei. In acest timp soseşte nepotul ei, actorul ambulant Ghenadie Demianâci, poreclit Nesciastlivțev. Ei nu se văzuseră de 15 ani. Pentru ca să fie primit în casa mătuşii, Ghenadie Demianâci se dă drept maior în retragere. Gurmâjscaia nu vede totuşi, cu ochi buni această vizită. Ne mai putând răbda, ea-i mărturiseşte dragostea ei lui Alexei. Acesta, linguşitor, este gata să facă orice numai să-i fie pe plac mătuşicăi şi ,deci să aibe bani fără să fie nevoit să muncească Deaceea cu toată marea diferenţă de vârstă el acceptă sa se însoare cu bătrâna Gurmâiscaia. La rândul ei, geloasă, pe Axiuşa, ea o roagă să plece din casa ei şi să se ducă într’un oraş sau sat cât mai îndepărtat pentrucă Alexei să nu fie ispitit, poate, să vină după ea. Axiusa nu se poate mărita cu Petre, fiindcă nare zestre. Tatăl lui Petre nu-şi dă consimţământul dacă fata nu-i aduce 3.000 de ruble. Intre timp Gurmâlscaia află c câ nepotul ei e actor şi-l alungă. Ghenadie Demianâci ia 1000 de ruble pe care îi datora Gurmalscaia El cere mătuşii s-o înzestreze pe Axiuşa. La refuzul acesteia, actorul dă mia de ruble tatălui lui Petre care se învoieşte şi cu această sumă. Petre şi Axiuşa se pot căsători. Cu traista goală pe umăr, Nesciastlivţev pleacă din casa bogatei mătuşi şi va colinda din nou teatrele orășelelor de provincie. S. . é V