Flacăra Iaşului, iunie 1954 (Anul 10, nr. 2417-2442)

1954-06-01 / nr. 2417

/ Nr. 241/ /LACARA IAȘULUI Bugetul local şi planul economic local în discuţia sfatului popular regional Duminică s-au desfăşurat lucrările celei de a doua sesiuni a sfatului popular regional. Problemele de pe ordinea de zi a sesiunii au constituit un prilej deosebit de analiză temeini­că a felului cum se duce lupta pentru ridicarea economică şi culturală a re­giunii noastre, pentru continua îmbu­nătăţire a stării materiale a celor ce muncesc. Din raportul prezentat de către de­putatul Al. Breahnă cu privire la în­deplinirea planului economic local pe anul 1953, precum şi din raportul expus de deputatul M. Lazăr în legă­tură cu executarea bugetului sfatului popular regional pe aceeaşi perioadă, s-au desprins o seamă de realizări în­făptuite în lumina Hotărîrilor plena­rei lărgite a C.C. al P.M.R. din au­gust 1953. In cursul anului trecut producţia globală a industriei locale a crescut cu peste 63 la sută în comparaţie cu anul 1952, volumul bunurilor de larg consum înregistrând o creştere de 73,4 la sută faţă­­d­e aceeaşi perioadă. In anul 1953 au luat fiinţă în Iaşi, Hîr­­lău, Roman, Tg. Frumos, etc. nume­roase unităţi noi producătoare de bu­nuri industriale printre care: ateliere de patiserie, tîmplărie, tinichigerie, o fabrică de vată, etc., mărindu-se în acelaşi timp capacitatea de producţie în o serie de unităţi existente, prin înzestrarea lor cu utilaj nou. Numai în a doua jumătate a anului trecut, industria locală, valorificînd bogăţiile naturale aflate în cuprinsul regiunii, a pus la dispoziţia populaţiei consu­matoare însemnate canităţi de pro­duse industriale şi alimentare ca: ulei comestibil, făină, paste făinoase, ar­ticole de patiserie, vin şi struguri de masă, articole de uz casnic din lemn şi împletituri, materiale de construc­ţie etc. peste prevederile planului. In cursul anului trecut s-a conti­nuat într-un ritm sporit acţiunea de îmbunătăţire a circulaţiei şi transpor­turilor pe drumuri şi şosele, efectuîn­du-se, ‘cu ajutorul creditelor alocate, reparaţii capitale şi lucrări de între­ţinere la drumuri şi străzi în sumă de 3.593.000. O atenţie deosebită a fost acordată şi acţiunilor social culturale. In acest scop cu­ creditele alocate care, în anul 1953, au fost cu 25 la sută mai mari decît în anul precedent, s-au putut în­făptui o seamă de lucrări pentru ne­voile învăţămîntului şi ale culturali­zării maselor ,pentru dezvoltarea re­ţelei sanitare, ocrotirea sănătăţii, combaterea bolilor epidemice etc. Ast­fel, s-a continuat construcţia interna­tului şcolii de la Paşcani, a şcolilor de la Cîrpiţi şi Micleşti, s-au terminat şi dat în folosinţă 13 cămine culturale în raioanele Hu­şi, Vaslui, Roman, Co­­dăieşti, etc. Şcolile din regiune au fost dotate cu material didactic şi sportiv în valoare de 2.662.751 lei, iar bibliotecile căminelor culturale au primit peste 75.000 noi volume de cărţi care întrec sum­a de 500.000 lei. De asemenea, unităţile spitaliceşti au fost înzestrate cu utilaj medical în­ valoare de 3.570.490 lei iar pentru medicamente s-au cheltuit 9.570.645 lei. Rapoartele prezentate au scos la iveală şi o serie de lipsuri care au existat în îndeplinirea planului eco­nomic local şi executarea bugetului sfatului popular regional. Datorită lipsei de organizare şi a disciplinei bugetare şi de plan, pre­cum şi a unei slabe­­munci de în­drumare şi control din partea sfatu­rilor populare multe unităţi din ca­drul industriei locale şi-au desfăşurat activitatea nesatisfăcător, fapt care a frînat mult lupta pentru îndeplinirea planului de producţie. De asemenea da­torită aceleiaşi nepreocupări, n-au fost utilizate fonduri de milioane lei alocate pentru lucrări de investiţii menite să ducă la dezvoltarea industriei locale, acţiuni gospodăreşti, etc. Astfel, fa­brica de marmeladă din Huşi n-a pu­tut intra în funcţie, din cauză că nu s-au procurat o serie de materiale, cu toate că au fost alocate fondurile băneşti necesare. Asemenea situaţii au existat şi în ceea ce priveşte cons­truirea unei linii de garaj la fabrica de cărămizi din Bucium, a unor ba­zine de acumulare a apei la ETACS, reparaţii de clădiri civile, construcţii de şcoli şi cămine culturale etc. Au ieşit de asemenea în evidenţă e­fici­­enţe serioase privind calitatea unor produse fabricate de către întreprin­derile industriale­ locale (cărămizile de la fabricile din Hîrlău, Paşcani, Negreşti), ele fiind refuzate de către beneficiari. S-a manifestat în acelaşi timp, o slabă preocupare pentru mo­bilizarea oamenilor muncii din între­prinderi şi unităţi la lupta pentru e­­conomii, în numeroase locuri făcîn­­du-se­ o risipă nepermisă de fonduri şi materiale. Aceasta a făcut ca sarci­nile de reducere a preţului de cost să­­nu fie îndeplinite. Deficienţele, semnalate în executa­rea bugetului local s-au datorat şi felului necorespunzător în care şi-au desfăşurat activitatea numeroşi lucră­tori din aparatul financiar. Lipsite de îndrumarea şi controlul comitetelor executive, cadrele financiare din ra­ioanele Iaşi şi Tg. Frumos nu au dus o muncă susţinută pentru îndeplinirea planului de încasări a impozitelor, fapt care a determinat ca aceste ra­ioane să se situieze codaşe pe regiu­ne. De asemenea, organele financiare n-au sprijinit sfaturile populare în ac­ţiunea de autoimpunere prin organi­zarea evidenţei şi gestionarea fondu­rilor băneşti. Aceasta a înlesnit­ pe a­­locuri diferite abuzuri din partea unor elemente necinstite. După prezentarea celor două ra­poarte a fost expus proiectul de bu­get al sfatului popular regional pe anul 1954 și planul economic local pe 1954. Im numărul viitor al ziarului nostru , vom reda, în continuare, lucrările se­siunii. La G. A. S.­Popricani trebuie organizată mai bine munca La gospodăria de stat din Popri­­cani muncile de întreţinere a cultu­rilor se­­desfăşoară într-un ritm cres­­cînd. Pînă acum a fost efectuată pra­­şila I-a pe­ 70 ha. floarea soarelui, pe 88 ha. porumb, 10 ha. sfeclă fu­rajeră, 10 ha. soia, îndeplinindu-se 52 la suta din planul de întreţinere a culturilor prăşitoare. De asemenea, s-a terminat plivitul pe 189 ha. grîu de toamnă, pe 20 ha. orz de toamnă, 8 ha. ovăz, 50 ha. mazărel şi 7 ha. grîu de primăvară, reuşindu-se să se îndeplinească 61 la sută din plan. In fruntea muncilor de întreţinere a culturilor s-a aflat secţia Hermeziu, condusă de tov. Justin Balan, şi a­­vînd ca maiştri de culturi pe Emil Alupei şi N. Pintilie. Această secţie a terminat complet pravila I-a şi a executat 35 ha. din pravila a II-a. Frumoase succese s-au înregistrat şi în sectoarele: viticol, pomicol şi legumicol. Astfel, la secţia Popricani s-au plantat în culturi nutritive 7000 fire roşii de vară, 2 ha. varză tim­purie, 3 ha. varză de vară şi 4 ha. roşii , de vară. In acelaşi timp au­­fost plivite şi prăşite importante supra­feţe ale grădinii. Aceste succese însemnate au fost însă umbrite de unele lipsuri. Aşa, de pildă, în secţia Popricani, ingine­rul C. Cozan, şeful secţiei, împreună cu maiştrii de culturi Neculai Ciz­­maru şi Constantin Iftimie, au ne­glijat întocmirea unui plan de mun­că în timpul campaniei de întreţi­nere a culturilor şi nu s-au preocu­pat la timp de angajarea braţelor de m­uncă, deşi au avut fondurile nece­sare. Deci nu întîmplător această sec­ţie a rămas în urmă cu întreţinerea culturilor. Lucrurile, n-au mers mai bine nici în sectorul mecanic, unde lucrările de reparat uneltele merg anevoios. Tov. inginer Ion Ionescu, şeful me­canic al gospodăriei, n-a întocmit un plan de muncă, ceea ce face ca mun­citorii tractorişti să nu-şi cunoască sarcinile ce le revin. De asemenea, lor nu li se dau la timp nici piesele necesare şi astfel se pierde multă vreme, iar reparaţiile tărăgănesc. Pentru ca muncile de întreţinere a culturilor să se­ desfăşoare, în bune condiţii şi pentru buna pregătire a campaniei de recoltare, aceste lipsuri vor trebui lichidate neîntîrziat. N. LAZAR -V. BANCESCU , corespondenţi Frumoasa victorie a b­roviarilor ieșeni­ , ■■■ ■ - ■ ■—­Locomotiva­ Iași — Di­n­amo­ Ba­cău 4-1 (0-0) Miile de spectatori pentru care­ tri­bunele stadionului „23 August“ de­veniseră cu totul neîncăpătoare au aplaudat cu entuziasm duminică după amiază frumoasa victorie a feroviari­lor ieșeni, care au învins cu catego­ricul scor de 4—1 puternica forma­ţie Dinamo Bacău. Jocul dintre cele două echipe fruntaşe ale clasamen­tului seriei a III-a, a categoriei B la fotbal, care se anunţa foarte dispu­tat, a corespuns aşteptărilor, oferind un frumos spectacol fotbalistic, atît prin rapiditatea cu care s-au desfă­şurat fazele în faţa celor două porţi, cît şi prin marele număr de goluri marcate. Locomotiva Iaşi a dovedit încă o­­dată că este o echipă omogenă, com­bativă, care ştie să lupte pentru vic­torie, avînd o îndelungată experienţă a jocurilor divizionare. Legătura din­te compartimente, impetuozitatea al­tarului și loviturile precise la poartă au fost și ele elemente care au asi­gurat victoria ieșenilor în această înt­­îlnire deosebit de dificilă. Trebuie să subliniem că apărarea feroviarilor , din cadrul cărora s-au remarcat în special fundaşii Popa şi Florescu — a funcţionat foarte bine, stăvilind cu calm puternicele şi periculoasele a­­tacuri ale înaintării dinamoviste, înaintarea feroviarilor, sprijinită de mijlocaşi, şi din cadrul căreia s-a remarcat în mod deosebit tînărul Fi­lip, în postul de centru atacant, a ştiut să străpungă apărarea dinamo­­viştilor şi ,să fructifice numeroasele ocazii create la poartă. Locomotiva a înscris într-un singur joc în poarta echipei Dinamo patru goluri, adică tot atîtea cîte au primit aceştia în cele 9 jocuri de la începutul cantgio­natului. De altfel, datorită golavera­jului bun pe care-l are, Locomotiva a trecut pe locul doi în clasament, în locul echipei Dinamo Bacău şi cu şanse serioase la titlu, ţinînd seama de forma bună a feroviarilor şi de faptul că se găsesc numai ■ la 3 puncte de Locomotiva Constanţa, pri­ma clasată, care are îr­să un joc mai mult. Trebuie să adăugăm că la succesele Locomotivei contribuie în­­tr-o însemnată măsură antrenorul Stepan, care se ocupă îndeaproape de pregătirea echipei, duce o justă politica de promovare a elementelor tinere şi ştie să aleagă cei 11 jucă­tori în funcţie de caracteristicile e­­chipei adverse. In jocul cu Dinamo, antrenorul Stepan a procedat bine punîndu-1 în postul de stoper pe experimentatul jucători V. Buimis­­triuc şi completînd, de data aceasta, înaintarea cu un ju­câtor robust ca Păun. Dinamoviştii din Bacău au jucat bine, mai ales în prima repriză. Ei s-au remarcat prin contraatacuri ra­pide, cu pase executate din viteză și în general printr-un joc bun de cîmp. In ,cea de a doua repriză — mai ales în urma eliminării lui Creţea pentru lovirea adversarului — echipa Di­namo n-a mai putut opri acţiunile de atac ale feroviarilor, a intrat în derută, slăbind continuu ritmul de joc. Iată acum pe scurt filmul jocului: In prima repriză,, ambele echipe joacă cu prudenţă, mingea găsindu-se mai mult la centrul terenului. Deşi desavantajaţi de vînt, feroviarii în­treprind totuşi cîteva atacuri la poar­ta lui Birăiescu. Dinamoviştii răspund prin contraatacuri periculoase, dar ambele înaintări, deşi îşi crează u­­nele faze de gol, nu­­reuşesc totuşi să fructifice. In minutul 29, C­onstan­­tin se apropie de poartă încadrat de doi apărători adverşi, iar cînd se pregăteşte să şuteze este faultat, dar arbitrul nu penalizează. După un joc în care ambele echipe s-au întrebu­inţat mult, la pauză, tabela de mar­caj ifidica 0—0, exprimînd în mod just raportul de forţe din prima re­priză. In repriza­­secundă,­ feroviarii atacă puternic şi la numai două minute după repunerea mingii în joc reuşesc să înscrie prin Leonte, astfel că în minutul 47 scorul devine 1-0 pen­tru Locomotiva. Feroviarii continuă să atace şi în minutul 55 Filip tri­mite cu capul peste poarta goală. Dinamoviştii contraatacă şi Creţea egalează în minutul 65, înscriind foarte frumos, din plină viteză. Trec numai 5 minute şi Filip înscrie din­­tr-un unghi dificil, ridicînd scorul la 2—1 pentru Locomotiva. Dinamo­viştii fac tot mai greu faţă atacuri­lor feroviarilor. In minutul 73 un fundaş­ salvează un gol cu mîna, dar lovitura de 11 metri acordată de ar­bitru este transformata de Constan­tin. Tot Constantin reuşeşte să în­scrie din nou, în minutul 81, trăgînd foarte puternic o minge pe care Bi­răiescu nu reuşeşte s-o reţină. Loco­motiva mai are cîteva ocazii, dar înaintaşii nu insistă suficient. La sfîrşitul celor 90 de minute de joc, tabela de marcaj indica scorul de 4—1 în favoarea echipei Locomotiva Iaşi, rezultat cu care s-a terminat a­­ceastă frumoasă şi importantă întîl­­nire. A arbitrat cu scăpări, care n-au influenţat însă rezultatul jocului. Ştefan Geac — Bucureşti. In deschidere, în cadrul campiona­tului de juniori, Locomotiva Iaşi a învins Dinamo Bîrlad cu 2—1. SANDU FAUR Toată atenţia ngrijirii culturilor Să fie grăbit ritmul lucrărilor agricole în comuna Săbăoani După o perioadă de timp de la ter­minarea însămînţărilor de primăvară,­ numeroşi ţărani muncitori din satele comunei Săbăoani, raionul Roman, au trecut la executarea lucrărilor de în­treţinere a culturilor. Pînă în prezent, ţăranii muncitori au plivit 20 hectare grîu de toamnă şi au rărit suprafaţa d­e 35 ha. sfeclă de zahăr. De asemenea, ei au efectuat şi prima praşilă pe suprafaţa de 10 hectare porumb, 16 ha. floarea soare­lui şi 95 ha. cartofi. In fruntea mun­cilor de întreţinere a culturilor au fost ţăranii muncitori: D. V. Vargă, Petru ,Ştefan Robu, Francis Erăscuţ şi Mihai Imbrea, care au executat prăşitul pe o însemnată suprafaţă. Trebuie, spus însă că faţă de alte comune cu aceeaşi suprafaţă, comuna Săbăoani a rămas în urmă la între­ţinerea culturilor. Comitetul executiv al sfatului popular şi organizaţia de bază n-au depus o muncă susţinută pentru a lămuri mai temeinic ţăranii muncitori despre importanţa execută­rii la timp a lucrărilor de întreţinere. Comitetul executiv al sfatului popu­lar este dator să analizeze posibili­tăţile existente, luînd totodată măsuri în vederea mobilizării tuturor ţăranilor muncitori la lucrările de în­treţinere a culturilor. C. PETRILA corespondent Au terminat plivitul păioaselor şi prăşitul florii soarelui Ţăranii muncitori din comuna Hîrş­ova, raionul Vaslui, se află in întrecere patriotică pentru efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere­ a culturilor. Astfel, pînă acum, în comună lu­crările de plivit s-au executat în pro­porţie de peste 60%, iar prăşitul flo­­rii-soarelui în proporţie de 40%. Printre primii __ care au terminat plivitul au fost C. Gavrilaş, V. Ibă­­nescu, Ioan Doroftei şi C. Petruţ­ Deasemenea, printre primii care şi-au terminat prăşitul florii-soarelui au fost­­ Elena Dineluc şi C. Doroftei. ECATERINA LAVRIC corespondentă Succese în munca de întreţinere a culturilor Membrii gospodăriei agricole colec­tive din Pribeşti, raionul Codăieşti, antrenaţi în întrecere socialistă, luptă neobosiţi pentru întreţinerea în cit mai bune condiţii a culturilor. Pînă acum, ei au privit 120 hectare grîu, 40 hectare mazăre, 35 hectare orz şi 16 hectare ovăz. Au prăşit deasemenea 15 hectare porumb şi au plivit cele 40 hectare grădină de le­gume şi zarzavat. La toate­ aceste lucrări efectuate, au muncit cu rîvnă colectivişti ca : Enea Ioan, Constantin Panaite, Va­sile Mititelu, şefa de echipă Maria Mititelu, Ion Dîrzu, Ion Voina, Ghe­­orghe Iacob, Frăsina Ciauşu şi alţii. ■ CONSTANTIN MITITELU corespondent Campionatul regional de fond Duminică 30 mai s-a desfăşurat pe distanţa Iaşi—Hîrlău—Iaşi (150 km.) faza regională a campionatului R.P.R. de fond (ciclism) pe 1954. Plecarea s-a dat din faţa sfatului popular regional, de unde cicliştii s-au îndreptat spre şosea.­ De la în­ceput se­ rulează puternic, astfel că, la km. 12 rămîne din pluton V. Ga­lan („Ştiinţa”), care va reintra în pluton la trecerea prin Podul Iloaiei. Tînărul furnător de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie”, Popa Titus, s-a des­prins de pluton şi aleargă de­ unul singur. Din pluton rămîn V. Ciobanu, I. Iana, Petre Aurel. Ultimul depune eforturi serioase pentru a prinde plutonul, dar penele de cauciuc îl împiedică. Sunt parcurşi 50 km. şi Popa corn­­tinuă să aibă un avans de 5 minute. După 10 km., sparge Sîrghie Teodo­­riu, care face o frumoasă cursă de urmărire, reuşind în Hîrlău să prindă plutonul. Primul­ în Hîrlău intră Popa Titus, care este întîmpinat cu vii aplauze şi flori. La cîteva minute vine un pluton și la sprint înregis­trăm pe primele 3 locuri: lavdosin, Nistor, Moisin. La întoarcere, din cauza penelor, rămîn din pluton a­­lergători care făcuseră o frumoasă cursă, ca: T. Sîrghie, V. Galan, A. Petre. Sîrghie, prin eforturi susţinute, prinde plutonul, dar alte pene îl fac să rămînă în urmă. In urma acestor schimbări, în ur­mărirea lui Popa pornesc Moisiu, Nistor şi Iavdoşin, care printr-o mo­­rişcă bine organizată, reuşesc să-l prindă pe fugar la Războieni. După 5h 03’ 05”, trece primul linia de sosire Gh. Nistor, urmat de I. Moisiu, Iavdoşin şi Popa. Au dovedit reale calităţi alergătorii Popa, Sîrghie, Galan şi Culicovschi, cărora colectivele trebuie să le dea un real sprijin. NECULAI PSAIT corespondent Pag. 3 ŞTIRI EXTERNE Mesajul adresat de Mao Tze­dun secretarilor onorifici ai Congresului indienilor din Africa de sud PEKIN 31 „­Agerpres” — .CHINA NOUA anunţă: La 28 mai, preşedintele Mao Tze­­dun a trimis un mesaj de salut lui Yusef Cacealia şi lui D. U. Mistry, secretari onorifici ai Congresului in­dienilor din Africa de sud, ca răspuns la mesajul lor din 24 aprilie, în care cereau sprijinul în lupta lor pentru drepturi democratice, împotriva, dis­criminării rasiale şi asupririi. Mesa­jul preşedintelui Mao Tze-dun a fost adresat în ajunul deschiderii celei de- a 21-a conferinţe a Congresului idienilor din Africa de sud, care a a­­vut loc între 29-31 mai. In mesaj se spune: „In numele poporului chinez, spri­jinim pe deplin poziţia justă a popoa­relor care nu sunt de rasă albă din A­­frica de sud (inclusiv indieni şi alte popoare asiatice şi africane) pentru drepturi democratice şi împotriva dis­criminării rasiale şi asupririi. Urez conferinţei dumneavoastră succes în cauza unirii indienilor şi tuturor po­poarelor din Africa de sud ■— atît de rasa albă cît şi a celor care nu sînt de rasă albă — în lupta lor pentru pace, libertate, democraţie şi progres". Iată mesajul Congresului indienilor din Africa de sud: „Cea de a 21-a conferinţă a Con­gresului indienilor din Africa de sud va avea loc în zilele de 29, 30 şi 31 mai 1954 pentru a examina probleme­le care se pun populaţiei indiene din Africa de sud. Printre alte probleme, Congresul urmează să hotărască asu­pra metodelor de luptă care îi vor oferi posibilitatea ca, în colaborare cu diferitele pături ale populaţiei sud a­­fricane să iniţieze un program de ac­ţiune pentru dobândirea drepturilor democratice pentru toţi, întreaga lume ştie prea bine că gu­vernul Uniunii sud africane duce o politică care degradează şi umileşte milioane de oameni care nu sînt de rasă albă, din motive de rasă şi cu­loare. Procedînd astfel, Dr. Maian, primul ministru urmează tactica fas­cistă a lui Hitler care, în numele unei ideologii a „rasei de stăpîni" (herr­­folk), a comis crime de nedescris îm­potriva­ omenirii şi a provocat un răz­boi mondial. Terminarea celui de al 2-lea război mondial a avut drept rezultat crea­rea Organizaţiei Naţiunilor Unite în scopul de a rezolva litigiile interna­ţionale. Dar, acţiunile puterilor impe­rialiste la O.N.U. şi în afara O.N.U. au arătat că ele nu doresc pacea. A­­cest fapt dă putinţă guvernului Uniu­nii sud africane, care este aliată blo­cului imperialist, să dispreţuiască în mod făţiş hotărîrile O.N.U. în proble­ma tratamentului care trebuie aplicat sud africanilor de origină indiană. Noi, indienii din Africa de sud, ne luăm angajamentul să facem tot ce ne va sta în putinţă pentru a infringe rasismul şi asuprirea. In unire cu di­ferite pături ale poporului nostru şi cu sprijinul popoarelor din afara fron­tierelor noastre şi de dincolo de mări, care sunt unite cu noi în numele unei năzuinţi comune de pace şi prietenie, păşim înainte pe calea spre crearea unei Africi de sud cu adevărat demo­cratice. Folosim prilejul pentru a vă mul­ţumi Dumneavoastră, guvernului şi poporului şi marii Dumneavoastră ţări, pentru sprijinul plin de însufle­ţire acordat cauzei noastre. Admirăm şi preţuim atitudinea Dumneavoastră. Sprijinul Dumneavoastră acordat ce­rerilor legitime ale poporului din A­­frica de sud a însufleţit milioane de oameni. In acest sprijin noi întreve­­­­dem speranţe şi mai mari pentru li­chidarea racilelor imperialismului,­­care ţine popoarele acestui mare con­tinent în robie şi mizerie. De aceea, în preajma conferinţei noastre, ne adresăm Dumneavoastră cu rugămintea de a ne trimite un me­saj de sprijin şi de urări de bine”. Secretarii onorifici ai Congresului indienilor din Africa de sud au adre­sat un mesaj similar premierului Ciu En-lai. Presa elveţiană despre vizita făcută de V. M. Molotov preşedintelui Confederaţiei elveţiene, A. Mattel GENEVA 31 (Agerpres) Tass a­­nunţă: Presa elveţiană publică în primele pagini ştiri amănunţite despre vizita făcută la 28 mai de ministrul Afaceri­lor Externe al U. R. S. S. Molotov, preşedintelui elveţiene, A. Rubattel. Presa caracterizează această vizită drept un eveniment istoric care mar­chează, o nouă etapă îrn dezvoltarea relaţiilor dintre Elveţia şi U.R.S.S. „A fost stabilită o nouă şi impor­tantă etapă în relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi Elveţia” scrie ziarul „La Suisse“, care adaugă : „Trebuie relevat faptul că Domnul Molotov însuşi şi-a exprimat dorinţa de a vizita Consiliul federal care s-a grăbit să răspundă cu cea mai mare satisfac­ţie”. Acelaşi ziar subliniază că „Molo­tov a fost primul din şefii delegaţiilor aflate în momentul de faţă la Geneva, care şi-a manifestat dorinţa de a face o vizită autorităţilor ţării care le a­­cordă ospitalitate”. „Ţara noastră, care se strădueşte să menţină cele mai bune relaţii cu toate ţările din lume—relevă ziarul „Journal de Généve” —nu poate fi decît încîntată de acest, gest de curtoazie al Domnului Molotov, gest care constituie şi un factor în lupta pentru slăbirea încordării din situaţia internaţională”. Presa franceză comentează pe larg propunerile delegaţiei R. D. Vietnam GENEVA 31 (Agerpres) Ziarele pariziene continuă să co­menteze propunerile lui Fam Van Dong, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi locţiitor temporar al ministrului Afacerilor Externe al R. D­. Vietnam. Amănuntele declara­ţiei sale făcute la cea de a şasea şe­dinţă restrînsă au stîrnit un larg interes. P­resa a relatat că conferinţa a realizat progrese intr-o atmosferă satisfăcătoare. Corespondentul ziarului „France Soir” scrie din­ Geneva că propune­rile lui Fam Van Dong arată cît se poate de limpede poziţia sa faţă de problema esenţială a încetării focului. Corespondentul arată că delegaţia franceză şi celelalte delegaţii occi­dentale au cerut să li se­­comunice­­ textul complect al declaraţiei lui Fam Van Dong pentru a-l studia în amă­nunţime. Corespondentul din Geneva al zia­rului „Figaro” a subliniat că propu­nerile R­.D. Vietnam ating fondul problemei. ’ Ziarul „Franc Ti­eur” scrie că de­claraţia lui Fam Van Dong „a inte­resat majoritatea participanţilor la şedinţă din cauza sincerităţii şi o­­biectivităţii sale”.­­Arătând motivele pentru care lucrările conferinţei sînt privite cu optimism, ziarul citează declaraţia unui delegat : „Noi am a­­juns să discutăm problemele în fond nu numai ordinea de zi.” „Le Monde”, califică şedinţa drept prima la care s-a lucrat intens şi cu folos. „Aceasta ne face să credem că lucrările conferinţei au intrat proba­bil într-un stadiu mai activ deoarece propunerile lui Fam Van Dong mai conţin amănunte suplimentare. Arti­colul de fond al ziarului „Le Monde” subliniază că „s-a făcut un pas im­portant către realizarea unui acord în problemele esenţiale”. Un membru al delegaţiei franceze a declarat corespondentului ziarului „Le Monde” că propunerile lui Fam Van Dong sunt foarte interesante şi merită un studiu atent”. Ziarul L’Humanité” scrie că lu­crările conferinţei progresează dato­rită adoptării planului de discuţii al lui V. M. Molotov. Toate ziarele mari din Geneva a­­cordă o importanţă deosebită şedin­ţei de la 25 mai. Ziarul „Tribune de Généve” subliniază că participanţii la şedinţă au ascultat cu mare aten­ţie declaraţia lui Fan­i Van Dong. Propunerile lui Fann Van Dong au fost importante şi de natură a da un m­are impuls conferinţei. „Journal de Généve” scrie că pro­punerile lui Fam Van Dong conţin elemente pozitive. Referindu-se la şe­dinţa din 25 mai, ziarul scrie : „Pen­tru prima dată s-a discutat la con­ferinţă atit de complet întreaga pro­blemă”. Plenara C.C. al Uniunii Tineretului Muncitor din Albania TIRANA 31 (Agerpres) TASS a­­nunţă : La Tirana a avut­ loc plenara C.C. al Uniunii Tineretului Muncitor din Albania. Plenara a ascultat comu­nicarea şefului delegaţiei tineretului albanez care a participat la Congre­sul al XX-lea al Comsomolului des­pre lucrările Congresului şi ra­portul despre sarcinile Uniunii Tine­retului Muncitor din Albania în lumi­na hotărîrilor plenarelor din decem­brie şi aprilie ale C.C. al Partidului Muncii din Albania. Plenara a atras în deosebi atenţia organizaţiilor de tineret asupra ne­cesităţii de a antrena pe o scară mai largă tineretul pentru a participa la rezolvarea problemelor de stat şi eco­nomice şi î­n special de a-l mobiliza în lupta pentru dezvoltarea contiuă a agriculturii. Plenara a discutat problemele pri­vind educaţia comunistă a tineretului şi îmbunătăţirea continuă a activi­tăţii organizaţiei de pionieri.

Next