Flacăra Iaşului, iunie 1954 (Anul 10, nr. 2417-2442)
1954-06-01 / nr. 2417
/ Nr. 241/ /LACARA IAȘULUI Bugetul local şi planul economic local în discuţia sfatului popular regional Duminică s-au desfăşurat lucrările celei de a doua sesiuni a sfatului popular regional. Problemele de pe ordinea de zi a sesiunii au constituit un prilej deosebit de analiză temeinică a felului cum se duce lupta pentru ridicarea economică şi culturală a regiunii noastre, pentru continua îmbunătăţire a stării materiale a celor ce muncesc. Din raportul prezentat de către deputatul Al. Breahnă cu privire la îndeplinirea planului economic local pe anul 1953, precum şi din raportul expus de deputatul M. Lazăr în legătură cu executarea bugetului sfatului popular regional pe aceeaşi perioadă, s-au desprins o seamă de realizări înfăptuite în lumina Hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din august 1953. In cursul anului trecut producţia globală a industriei locale a crescut cu peste 63 la sută în comparaţie cu anul 1952, volumul bunurilor de larg consum înregistrând o creştere de 73,4 la sută faţăde aceeaşi perioadă. In anul 1953 au luat fiinţă în Iaşi, Hîrlău, Roman, Tg. Frumos, etc. numeroase unităţi noi producătoare de bunuri industriale printre care: ateliere de patiserie, tîmplărie, tinichigerie, o fabrică de vată, etc., mărindu-se în acelaşi timp capacitatea de producţie în o serie de unităţi existente, prin înzestrarea lor cu utilaj nou. Numai în a doua jumătate a anului trecut, industria locală, valorificînd bogăţiile naturale aflate în cuprinsul regiunii, a pus la dispoziţia populaţiei consumatoare însemnate canităţi de produse industriale şi alimentare ca: ulei comestibil, făină, paste făinoase, articole de patiserie, vin şi struguri de masă, articole de uz casnic din lemn şi împletituri, materiale de construcţie etc. peste prevederile planului. In cursul anului trecut s-a continuat într-un ritm sporit acţiunea de îmbunătăţire a circulaţiei şi transporturilor pe drumuri şi şosele, efectuîndu-se, ‘cu ajutorul creditelor alocate, reparaţii capitale şi lucrări de întreţinere la drumuri şi străzi în sumă de 3.593.000. O atenţie deosebită a fost acordată şi acţiunilor social culturale. In acest scop cu creditele alocate care, în anul 1953, au fost cu 25 la sută mai mari decît în anul precedent, s-au putut înfăptui o seamă de lucrări pentru nevoile învăţămîntului şi ale culturalizării maselor ,pentru dezvoltarea reţelei sanitare, ocrotirea sănătăţii, combaterea bolilor epidemice etc. Astfel, s-a continuat construcţia internatului şcolii de la Paşcani, a şcolilor de la Cîrpiţi şi Micleşti, s-au terminat şi dat în folosinţă 13 cămine culturale în raioanele Huşi, Vaslui, Roman, Codăieşti, etc. Şcolile din regiune au fost dotate cu material didactic şi sportiv în valoare de 2.662.751 lei, iar bibliotecile căminelor culturale au primit peste 75.000 noi volume de cărţi care întrec suma de 500.000 lei. De asemenea, unităţile spitaliceşti au fost înzestrate cu utilaj medical în valoare de 3.570.490 lei iar pentru medicamente s-au cheltuit 9.570.645 lei. Rapoartele prezentate au scos la iveală şi o serie de lipsuri care au existat în îndeplinirea planului economic local şi executarea bugetului sfatului popular regional. Datorită lipsei de organizare şi a disciplinei bugetare şi de plan, precum şi a unei slabemunci de îndrumare şi control din partea sfaturilor populare multe unităţi din cadrul industriei locale şi-au desfăşurat activitatea nesatisfăcător, fapt care a frînat mult lupta pentru îndeplinirea planului de producţie. De asemenea datorită aceleiaşi nepreocupări, n-au fost utilizate fonduri de milioane lei alocate pentru lucrări de investiţii menite să ducă la dezvoltarea industriei locale, acţiuni gospodăreşti, etc. Astfel, fabrica de marmeladă din Huşi n-a putut intra în funcţie, din cauză că nu s-au procurat o serie de materiale, cu toate că au fost alocate fondurile băneşti necesare. Asemenea situaţii au existat şi în ceea ce priveşte construirea unei linii de garaj la fabrica de cărămizi din Bucium, a unor bazine de acumulare a apei la ETACS, reparaţii de clădiri civile, construcţii de şcoli şi cămine culturale etc. Au ieşit de asemenea în evidenţă eficienţe serioase privind calitatea unor produse fabricate de către întreprinderile industriale locale (cărămizile de la fabricile din Hîrlău, Paşcani, Negreşti), ele fiind refuzate de către beneficiari. S-a manifestat în acelaşi timp, o slabă preocupare pentru mobilizarea oamenilor muncii din întreprinderi şi unităţi la lupta pentru economii, în numeroase locuri făcîndu-se o risipă nepermisă de fonduri şi materiale. Aceasta a făcut ca sarcinile de reducere a preţului de cost sănu fie îndeplinite. Deficienţele, semnalate în executarea bugetului local s-au datorat şi felului necorespunzător în care şi-au desfăşurat activitatea numeroşi lucrători din aparatul financiar. Lipsite de îndrumarea şi controlul comitetelor executive, cadrele financiare din raioanele Iaşi şi Tg. Frumos nu au dus o muncă susţinută pentru îndeplinirea planului de încasări a impozitelor, fapt care a determinat ca aceste raioane să se situieze codaşe pe regiune. De asemenea, organele financiare n-au sprijinit sfaturile populare în acţiunea de autoimpunere prin organizarea evidenţei şi gestionarea fondurilor băneşti. Aceasta a înlesnit pe alocuri diferite abuzuri din partea unor elemente necinstite. După prezentarea celor două rapoarte a fost expus proiectul de buget al sfatului popular regional pe anul 1954 și planul economic local pe 1954. Im numărul viitor al ziarului nostru , vom reda, în continuare, lucrările sesiunii. La G. A. S.Popricani trebuie organizată mai bine munca La gospodăria de stat din Popricani muncile de întreţinere a culturilor sedesfăşoară într-un ritm crescînd. Pînă acum a fost efectuată praşila I-a pe 70 ha. floarea soarelui, pe 88 ha. porumb, 10 ha. sfeclă furajeră, 10 ha. soia, îndeplinindu-se 52 la suta din planul de întreţinere a culturilor prăşitoare. De asemenea, s-a terminat plivitul pe 189 ha. grîu de toamnă, pe 20 ha. orz de toamnă, 8 ha. ovăz, 50 ha. mazărel şi 7 ha. grîu de primăvară, reuşindu-se să se îndeplinească 61 la sută din plan. In fruntea muncilor de întreţinere a culturilor s-a aflat secţia Hermeziu, condusă de tov. Justin Balan, şi avînd ca maiştri de culturi pe Emil Alupei şi N. Pintilie. Această secţie a terminat complet pravila I-a şi a executat 35 ha. din pravila a II-a. Frumoase succese s-au înregistrat şi în sectoarele: viticol, pomicol şi legumicol. Astfel, la secţia Popricani s-au plantat în culturi nutritive 7000 fire roşii de vară, 2 ha. varză timpurie, 3 ha. varză de vară şi 4 ha. roşii , de vară. In acelaşi timp aufost plivite şi prăşite importante suprafeţe ale grădinii. Aceste succese însemnate au fost însă umbrite de unele lipsuri. Aşa, de pildă, în secţia Popricani, inginerul C. Cozan, şeful secţiei, împreună cu maiştrii de culturi Neculai Cizmaru şi Constantin Iftimie, au neglijat întocmirea unui plan de muncă în timpul campaniei de întreţinere a culturilor şi nu s-au preocupat la timp de angajarea braţelor de muncă, deşi au avut fondurile necesare. Deci nu întîmplător această secţie a rămas în urmă cu întreţinerea culturilor. Lucrurile, n-au mers mai bine nici în sectorul mecanic, unde lucrările de reparat uneltele merg anevoios. Tov. inginer Ion Ionescu, şeful mecanic al gospodăriei, n-a întocmit un plan de muncă, ceea ce face ca muncitorii tractorişti să nu-şi cunoască sarcinile ce le revin. De asemenea, lor nu li se dau la timp nici piesele necesare şi astfel se pierde multă vreme, iar reparaţiile tărăgănesc. Pentru ca muncile de întreţinere a culturilor să se desfăşoare, în bune condiţii şi pentru buna pregătire a campaniei de recoltare, aceste lipsuri vor trebui lichidate neîntîrziat. N. LAZAR -V. BANCESCU , corespondenţi Frumoasa victorie a broviarilor ieșeni , ■■■ ■ - ■ ■—Locomotiva Iași — Dinamo Bacău 4-1 (0-0) Miile de spectatori pentru care tribunele stadionului „23 August“ deveniseră cu totul neîncăpătoare au aplaudat cu entuziasm duminică după amiază frumoasa victorie a feroviarilor ieșeni, care au învins cu categoricul scor de 4—1 puternica formaţie Dinamo Bacău. Jocul dintre cele două echipe fruntaşe ale clasamentului seriei a III-a, a categoriei B la fotbal, care se anunţa foarte disputat, a corespuns aşteptărilor, oferind un frumos spectacol fotbalistic, atît prin rapiditatea cu care s-au desfăşurat fazele în faţa celor două porţi, cît şi prin marele număr de goluri marcate. Locomotiva Iaşi a dovedit încă odată că este o echipă omogenă, combativă, care ştie să lupte pentru victorie, avînd o îndelungată experienţă a jocurilor divizionare. Legătura dinte compartimente, impetuozitatea altarului și loviturile precise la poartă au fost și ele elemente care au asigurat victoria ieșenilor în această întîlnire deosebit de dificilă. Trebuie să subliniem că apărarea feroviarilor , din cadrul cărora s-au remarcat în special fundaşii Popa şi Florescu — a funcţionat foarte bine, stăvilind cu calm puternicele şi periculoasele atacuri ale înaintării dinamoviste, înaintarea feroviarilor, sprijinită de mijlocaşi, şi din cadrul căreia s-a remarcat în mod deosebit tînărul Filip, în postul de centru atacant, a ştiut să străpungă apărarea dinamoviştilor şi ,să fructifice numeroasele ocazii create la poartă. Locomotiva a înscris într-un singur joc în poarta echipei Dinamo patru goluri, adică tot atîtea cîte au primit aceştia în cele 9 jocuri de la începutul cantgionatului. De altfel, datorită golaverajului bun pe care-l are, Locomotiva a trecut pe locul doi în clasament, în locul echipei Dinamo Bacău şi cu şanse serioase la titlu, ţinînd seama de forma bună a feroviarilor şi de faptul că se găsesc numai ■ la 3 puncte de Locomotiva Constanţa, prima clasată, care are îrsă un joc mai mult. Trebuie să adăugăm că la succesele Locomotivei contribuie într-o însemnată măsură antrenorul Stepan, care se ocupă îndeaproape de pregătirea echipei, duce o justă politica de promovare a elementelor tinere şi ştie să aleagă cei 11 jucători în funcţie de caracteristicile echipei adverse. In jocul cu Dinamo, antrenorul Stepan a procedat bine punîndu-1 în postul de stoper pe experimentatul jucători V. Buimistriuc şi completînd, de data aceasta, înaintarea cu un jucâtor robust ca Păun. Dinamoviştii din Bacău au jucat bine, mai ales în prima repriză. Ei s-au remarcat prin contraatacuri rapide, cu pase executate din viteză și în general printr-un joc bun de cîmp. In ,cea de a doua repriză — mai ales în urma eliminării lui Creţea pentru lovirea adversarului — echipa Dinamo n-a mai putut opri acţiunile de atac ale feroviarilor, a intrat în derută, slăbind continuu ritmul de joc. Iată acum pe scurt filmul jocului: In prima repriză,, ambele echipe joacă cu prudenţă, mingea găsindu-se mai mult la centrul terenului. Deşi desavantajaţi de vînt, feroviarii întreprind totuşi cîteva atacuri la poarta lui Birăiescu. Dinamoviştii răspund prin contraatacuri periculoase, dar ambele înaintări, deşi îşi crează unele faze de gol, nureuşesc totuşi să fructifice. In minutul 29, Constantin se apropie de poartă încadrat de doi apărători adverşi, iar cînd se pregăteşte să şuteze este faultat, dar arbitrul nu penalizează. După un joc în care ambele echipe s-au întrebuinţat mult, la pauză, tabela de marcaj ifidica 0—0, exprimînd în mod just raportul de forţe din prima repriză. In reprizasecundă, feroviarii atacă puternic şi la numai două minute după repunerea mingii în joc reuşesc să înscrie prin Leonte, astfel că în minutul 47 scorul devine 1-0 pentru Locomotiva. Feroviarii continuă să atace şi în minutul 55 Filip trimite cu capul peste poarta goală. Dinamoviştii contraatacă şi Creţea egalează în minutul 65, înscriind foarte frumos, din plină viteză. Trec numai 5 minute şi Filip înscrie dintr-un unghi dificil, ridicînd scorul la 2—1 pentru Locomotiva. Dinamoviştii fac tot mai greu faţă atacurilor feroviarilor. In minutul 73 un fundaş salvează un gol cu mîna, dar lovitura de 11 metri acordată de arbitru este transformata de Constantin. Tot Constantin reuşeşte să înscrie din nou, în minutul 81, trăgînd foarte puternic o minge pe care Birăiescu nu reuşeşte s-o reţină. Locomotiva mai are cîteva ocazii, dar înaintaşii nu insistă suficient. La sfîrşitul celor 90 de minute de joc, tabela de marcaj indica scorul de 4—1 în favoarea echipei Locomotiva Iaşi, rezultat cu care s-a terminat această frumoasă şi importantă întîlnire. A arbitrat cu scăpări, care n-au influenţat însă rezultatul jocului. Ştefan Geac — Bucureşti. In deschidere, în cadrul campionatului de juniori, Locomotiva Iaşi a învins Dinamo Bîrlad cu 2—1. SANDU FAUR Toată atenţia ngrijirii culturilor Să fie grăbit ritmul lucrărilor agricole în comuna Săbăoani După o perioadă de timp de la terminarea însămînţărilor de primăvară, numeroşi ţărani muncitori din satele comunei Săbăoani, raionul Roman, au trecut la executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor. Pînă în prezent, ţăranii muncitori au plivit 20 hectare grîu de toamnă şi au rărit suprafaţa de 35 ha. sfeclă de zahăr. De asemenea, ei au efectuat şi prima praşilă pe suprafaţa de 10 hectare porumb, 16 ha. floarea soarelui şi 95 ha. cartofi. In fruntea muncilor de întreţinere a culturilor au fost ţăranii muncitori: D. V. Vargă, Petru ,Ştefan Robu, Francis Erăscuţ şi Mihai Imbrea, care au executat prăşitul pe o însemnată suprafaţă. Trebuie, spus însă că faţă de alte comune cu aceeaşi suprafaţă, comuna Săbăoani a rămas în urmă la întreţinerea culturilor. Comitetul executiv al sfatului popular şi organizaţia de bază n-au depus o muncă susţinută pentru a lămuri mai temeinic ţăranii muncitori despre importanţa executării la timp a lucrărilor de întreţinere. Comitetul executiv al sfatului popular este dator să analizeze posibilităţile existente, luînd totodată măsuri în vederea mobilizării tuturor ţăranilor muncitori la lucrările de întreţinere a culturilor. C. PETRILA corespondent Au terminat plivitul păioaselor şi prăşitul florii soarelui Ţăranii muncitori din comuna Hîrşova, raionul Vaslui, se află in întrecere patriotică pentru efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere a culturilor. Astfel, pînă acum, în comună lucrările de plivit s-au executat în proporţie de peste 60%, iar prăşitul florii-soarelui în proporţie de 40%. Printre primii __ care au terminat plivitul au fost C. Gavrilaş, V. Ibănescu, Ioan Doroftei şi C. Petruţ Deasemenea, printre primii care şi-au terminat prăşitul florii-soarelui au fost Elena Dineluc şi C. Doroftei. ECATERINA LAVRIC corespondentă Succese în munca de întreţinere a culturilor Membrii gospodăriei agricole colective din Pribeşti, raionul Codăieşti, antrenaţi în întrecere socialistă, luptă neobosiţi pentru întreţinerea în cit mai bune condiţii a culturilor. Pînă acum, ei au privit 120 hectare grîu, 40 hectare mazăre, 35 hectare orz şi 16 hectare ovăz. Au prăşit deasemenea 15 hectare porumb şi au plivit cele 40 hectare grădină de legume şi zarzavat. La toate aceste lucrări efectuate, au muncit cu rîvnă colectivişti ca : Enea Ioan, Constantin Panaite, Vasile Mititelu, şefa de echipă Maria Mititelu, Ion Dîrzu, Ion Voina, Gheorghe Iacob, Frăsina Ciauşu şi alţii. ■ CONSTANTIN MITITELU corespondent Campionatul regional de fond Duminică 30 mai s-a desfăşurat pe distanţa Iaşi—Hîrlău—Iaşi (150 km.) faza regională a campionatului R.P.R. de fond (ciclism) pe 1954. Plecarea s-a dat din faţa sfatului popular regional, de unde cicliştii s-au îndreptat spre şosea. De la început se rulează puternic, astfel că, la km. 12 rămîne din pluton V. Galan („Ştiinţa”), care va reintra în pluton la trecerea prin Podul Iloaiei. Tînărul furnător de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie”, Popa Titus, s-a desprins de pluton şi aleargă de unul singur. Din pluton rămîn V. Ciobanu, I. Iana, Petre Aurel. Ultimul depune eforturi serioase pentru a prinde plutonul, dar penele de cauciuc îl împiedică. Sunt parcurşi 50 km. şi Popa corntinuă să aibă un avans de 5 minute. După 10 km., sparge Sîrghie Teodoriu, care face o frumoasă cursă de urmărire, reuşind în Hîrlău să prindă plutonul. Primul în Hîrlău intră Popa Titus, care este întîmpinat cu vii aplauze şi flori. La cîteva minute vine un pluton și la sprint înregistrăm pe primele 3 locuri: lavdosin, Nistor, Moisin. La întoarcere, din cauza penelor, rămîn din pluton alergători care făcuseră o frumoasă cursă, ca: T. Sîrghie, V. Galan, A. Petre. Sîrghie, prin eforturi susţinute, prinde plutonul, dar alte pene îl fac să rămînă în urmă. In urma acestor schimbări, în urmărirea lui Popa pornesc Moisiu, Nistor şi Iavdoşin, care printr-o morişcă bine organizată, reuşesc să-l prindă pe fugar la Războieni. După 5h 03’ 05”, trece primul linia de sosire Gh. Nistor, urmat de I. Moisiu, Iavdoşin şi Popa. Au dovedit reale calităţi alergătorii Popa, Sîrghie, Galan şi Culicovschi, cărora colectivele trebuie să le dea un real sprijin. NECULAI PSAIT corespondent Pag. 3 ŞTIRI EXTERNE Mesajul adresat de Mao Tzedun secretarilor onorifici ai Congresului indienilor din Africa de sud PEKIN 31 „Agerpres” — .CHINA NOUA anunţă: La 28 mai, preşedintele Mao Tzedun a trimis un mesaj de salut lui Yusef Cacealia şi lui D. U. Mistry, secretari onorifici ai Congresului indienilor din Africa de sud, ca răspuns la mesajul lor din 24 aprilie, în care cereau sprijinul în lupta lor pentru drepturi democratice, împotriva, discriminării rasiale şi asupririi. Mesajul preşedintelui Mao Tze-dun a fost adresat în ajunul deschiderii celei de- a 21-a conferinţe a Congresului idienilor din Africa de sud, care a avut loc între 29-31 mai. In mesaj se spune: „In numele poporului chinez, sprijinim pe deplin poziţia justă a popoarelor care nu sunt de rasă albă din Africa de sud (inclusiv indieni şi alte popoare asiatice şi africane) pentru drepturi democratice şi împotriva discriminării rasiale şi asupririi. Urez conferinţei dumneavoastră succes în cauza unirii indienilor şi tuturor popoarelor din Africa de sud ■— atît de rasa albă cît şi a celor care nu sînt de rasă albă — în lupta lor pentru pace, libertate, democraţie şi progres". Iată mesajul Congresului indienilor din Africa de sud: „Cea de a 21-a conferinţă a Congresului indienilor din Africa de sud va avea loc în zilele de 29, 30 şi 31 mai 1954 pentru a examina problemele care se pun populaţiei indiene din Africa de sud. Printre alte probleme, Congresul urmează să hotărască asupra metodelor de luptă care îi vor oferi posibilitatea ca, în colaborare cu diferitele pături ale populaţiei sud africane să iniţieze un program de acţiune pentru dobândirea drepturilor democratice pentru toţi, întreaga lume ştie prea bine că guvernul Uniunii sud africane duce o politică care degradează şi umileşte milioane de oameni care nu sînt de rasă albă, din motive de rasă şi culoare. Procedînd astfel, Dr. Maian, primul ministru urmează tactica fascistă a lui Hitler care, în numele unei ideologii a „rasei de stăpîni" (herrfolk), a comis crime de nedescris împotriva omenirii şi a provocat un război mondial. Terminarea celui de al 2-lea război mondial a avut drept rezultat crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite în scopul de a rezolva litigiile internaţionale. Dar, acţiunile puterilor imperialiste la O.N.U. şi în afara O.N.U. au arătat că ele nu doresc pacea. Acest fapt dă putinţă guvernului Uniunii sud africane, care este aliată blocului imperialist, să dispreţuiască în mod făţiş hotărîrile O.N.U. în problema tratamentului care trebuie aplicat sud africanilor de origină indiană. Noi, indienii din Africa de sud, ne luăm angajamentul să facem tot ce ne va sta în putinţă pentru a infringe rasismul şi asuprirea. In unire cu diferite pături ale poporului nostru şi cu sprijinul popoarelor din afara frontierelor noastre şi de dincolo de mări, care sunt unite cu noi în numele unei năzuinţi comune de pace şi prietenie, păşim înainte pe calea spre crearea unei Africi de sud cu adevărat democratice. Folosim prilejul pentru a vă mulţumi Dumneavoastră, guvernului şi poporului şi marii Dumneavoastră ţări, pentru sprijinul plin de însufleţire acordat cauzei noastre. Admirăm şi preţuim atitudinea Dumneavoastră. Sprijinul Dumneavoastră acordat cererilor legitime ale poporului din Africa de sud a însufleţit milioane de oameni. In acest sprijin noi întrevedem speranţe şi mai mari pentru lichidarea racilelor imperialismului,care ţine popoarele acestui mare continent în robie şi mizerie. De aceea, în preajma conferinţei noastre, ne adresăm Dumneavoastră cu rugămintea de a ne trimite un mesaj de sprijin şi de urări de bine”. Secretarii onorifici ai Congresului indienilor din Africa de sud au adresat un mesaj similar premierului Ciu En-lai. Presa elveţiană despre vizita făcută de V. M. Molotov preşedintelui Confederaţiei elveţiene, A. Mattel GENEVA 31 (Agerpres) Tass anunţă: Presa elveţiană publică în primele pagini ştiri amănunţite despre vizita făcută la 28 mai de ministrul Afacerilor Externe al U. R. S. S. Molotov, preşedintelui elveţiene, A. Rubattel. Presa caracterizează această vizită drept un eveniment istoric care marchează, o nouă etapă îrn dezvoltarea relaţiilor dintre Elveţia şi U.R.S.S. „A fost stabilită o nouă şi importantă etapă în relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi Elveţia” scrie ziarul „La Suisse“, care adaugă : „Trebuie relevat faptul că Domnul Molotov însuşi şi-a exprimat dorinţa de a vizita Consiliul federal care s-a grăbit să răspundă cu cea mai mare satisfacţie”. Acelaşi ziar subliniază că „Molotov a fost primul din şefii delegaţiilor aflate în momentul de faţă la Geneva, care şi-a manifestat dorinţa de a face o vizită autorităţilor ţării care le acordă ospitalitate”. „Ţara noastră, care se strădueşte să menţină cele mai bune relaţii cu toate ţările din lume—relevă ziarul „Journal de Généve” —nu poate fi decît încîntată de acest, gest de curtoazie al Domnului Molotov, gest care constituie şi un factor în lupta pentru slăbirea încordării din situaţia internaţională”. Presa franceză comentează pe larg propunerile delegaţiei R. D. Vietnam GENEVA 31 (Agerpres) Ziarele pariziene continuă să comenteze propunerile lui Fam Van Dong, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi locţiitor temporar al ministrului Afacerilor Externe al R. D. Vietnam. Amănuntele declaraţiei sale făcute la cea de a şasea şedinţă restrînsă au stîrnit un larg interes. Presa a relatat că conferinţa a realizat progrese intr-o atmosferă satisfăcătoare. Corespondentul ziarului „France Soir” scrie din Geneva că propunerile lui Fam Van Dong arată cît se poate de limpede poziţia sa faţă de problema esenţială a încetării focului. Corespondentul arată că delegaţia franceză şi celelalte delegaţii occidentale au cerut să li secomunice textul complect al declaraţiei lui Fam Van Dong pentru a-l studia în amănunţime. Corespondentul din Geneva al ziarului „Figaro” a subliniat că propunerile R.D. Vietnam ating fondul problemei. ’ Ziarul „Franc Tieur” scrie că declaraţia lui Fam Van Dong „a interesat majoritatea participanţilor la şedinţă din cauza sincerităţii şi obiectivităţii sale”.Arătând motivele pentru care lucrările conferinţei sînt privite cu optimism, ziarul citează declaraţia unui delegat : „Noi am ajuns să discutăm problemele în fond nu numai ordinea de zi.” „Le Monde”, califică şedinţa drept prima la care s-a lucrat intens şi cu folos. „Aceasta ne face să credem că lucrările conferinţei au intrat probabil într-un stadiu mai activ deoarece propunerile lui Fam Van Dong mai conţin amănunte suplimentare. Articolul de fond al ziarului „Le Monde” subliniază că „s-a făcut un pas important către realizarea unui acord în problemele esenţiale”. Un membru al delegaţiei franceze a declarat corespondentului ziarului „Le Monde” că propunerile lui Fam Van Dong sunt foarte interesante şi merită un studiu atent”. Ziarul L’Humanité” scrie că lucrările conferinţei progresează datorită adoptării planului de discuţii al lui V. M. Molotov. Toate ziarele mari din Geneva acordă o importanţă deosebită şedinţei de la 25 mai. Ziarul „Tribune de Généve” subliniază că participanţii la şedinţă au ascultat cu mare atenţie declaraţia lui Fani Van Dong. Propunerile lui Fann Van Dong au fost importante şi de natură a da un mare impuls conferinţei. „Journal de Généve” scrie că propunerile lui Fam Van Dong conţin elemente pozitive. Referindu-se la şedinţa din 25 mai, ziarul scrie : „Pentru prima dată s-a discutat la conferinţă atit de complet întreaga problemă”. Plenara C.C. al Uniunii Tineretului Muncitor din Albania TIRANA 31 (Agerpres) TASS anunţă : La Tirana a avut loc plenara C.C. al Uniunii Tineretului Muncitor din Albania. Plenara a ascultat comunicarea şefului delegaţiei tineretului albanez care a participat la Congresul al XX-lea al Comsomolului despre lucrările Congresului şi raportul despre sarcinile Uniunii Tineretului Muncitor din Albania în lumina hotărîrilor plenarelor din decembrie şi aprilie ale C.C. al Partidului Muncii din Albania. Plenara a atras în deosebi atenţia organizaţiilor de tineret asupra necesităţii de a antrena pe o scară mai largă tineretul pentru a participa la rezolvarea problemelor de stat şi economice şi în special de a-l mobiliza în lupta pentru dezvoltarea contiuă a agriculturii. Plenara a discutat problemele privind educaţia comunistă a tineretului şi îmbunătăţirea continuă a activităţii organizaţiei de pionieri.