Flacăra Iaşului, iulie 1954 (Anul 10, nr. 2443-2469)
1954-07-22 / nr. 2461
tag. 2 PLACARE IAȘULUI 10 ani de la eliberarea Poloniei Industria minieră în plin avînt In cinstea sărbătorii naţionale a renaşterii Poloniei, colectivele multor mine au îndeplinit înainte de termen planul la extracţia cărbunelui pe primul semestru, iar în prezent şi-au luat noi angajamente în cinstea acestei sărbători, dînd economiei naţionale cărbune peste plan. Industria carboniferă este una din ramurile de bază ale economiei poloneze. Planul, de şase ani prevede ca in 1955, ultimul an al planului de şase ani, extracţia cărbunelui să se ridice pînă la ÎOO.OOO.OOO tone. Minerii polonezi sporesc an de an extracţia cărbunelui. Anul trecut ei au dat ţării 88.700.000 tone, adică aproape de 2,5 ori mai mult decît s-a extras în anul antebelic 1938. întrecerea socialistă constituie o pâraghie importantă a îndeplinirii planurilor de stat. In prezent iau parte în întrecere peste 3.000 de brigăzi de mineri. Aproximativ 100 mineri fruntaşi din R.P. Polonă au îndeplinit sarcinile planului de şase ani. Metodele înaintate in muncă şi îndeosebi experienţa minerilor sovietici—săparea rapidă a galeriilor direcţionale, metoda rapidă de forare a gurilor de mină etc. sunt aplicate pe scară largă. Pe cînd înainte de război, minele din Polonia nu erau mecanizate, în momentul de faţă transportul cărbunelui a fost mecanizat în proporţie de aproximativ 100%, iar extracţia în proporţie de 50%. In mine funcţionează cele mai moderne maşini sovietice, ca de pildă, combine carbonifere „Donbas“, transportoare şi altele, precum şi maşini şi mecanisme miniere fabricate în Polonia. Toate acestea au făcut posibilă ridicarea productivităţii muncii mineriilor cu peste 30 la sută în cursul ultimilor patru ani. In ţară se înfăptuieşte un vast program de lărgire şi reconstruire a minialelor existente precum şi de construcţii de mine noi. In cursul primilor patru ani ai planului de şase ani, în Polonia au fost construite şapte mine printre care « „Zemowit —2 1, „Wesela — 2“, „Kosciuszko»Nowa 2", „Nowy Wierek“, „Rokitnica—2“ și altele. Aceste mine au și început să producă căii bune. Noile mine sînt înzestrate cu utilaj minier modern. In anii viitori, astfel de mine ca „Zemowit—2“ și „Wesela—2“, vor produce anual cîte 2.000.000 tone cărbune. Statul alocă fonduri uriaşe pentru nevoile sociale culturale ale minerilor. In Silezia, precum şi în alte centre carbonifere se desfăşoară o mare construcţie de locuinţe. In perioada de după război au fost construite noi aşezări miniere, printre care orăşelele «I. Marchlewski“ la Stalinograd, s a desfăşurat pe scară largă construcţia noului oraş socialist al minerilor Now Tyhy şi altele. In anii de după război au fost date în folosinţă pentru mineri zeci de mii de case de locuit. Anul acesta minerii din R.P. Polonă vor primi aproximativ 29.000 camere de locuit. Lucrătorii din industria carboniferă îşi petrec concediile în casele de odihnă şi în sanatoriile situate în regiunile pitoreşti ale ţării. In perioada dintre 1948-1953, în staţiunile balneo«climaterice din R.P. Polonă şi-au petrecut concediile peste 202.000 muncitori, ingineri şi tehnicieni din industria carboniferă. Minerii,fruntaşi în muncă obţin bilete gratuite pentru staţiunile balneoclimaterice. Minerii polonezi dispun de o reţea largă de instituţii cultural-educative dintre care peste 320 cluburi şi colţuri roşii, aproximativ 400 biblioteci, cu un fond de cărţi de aproximativ 360.000 volume. Copiii minerilor se bucură de grija părintească a statului. Pe lîngă mine au fost creeate aproximativ 220 creşe şi grădiniţe de copii. In timpul verii copiii minerilor se odihnesc în taberele de pionieri. (P.A.P.) Cinstesc ziua renaşterii Poloniei In întreprinderile industriale şi pe şantiere, în sate şi cooperative agricole de producţie, în S.M.T.’Uri şi în gospodăriile agricole de stat din R. P. Polonă se desfăşoară întrecerea socialistă în cinstea zilei de 22 iulie, cea de a zecea aniversare a eliberării Poloniei. Înfloreşte cultura în satele poloneze In cei 10 ani de putere populară, în satele din R. P. Polonă au avut loc transformări radicale în domeniul culturii. Dacă înainte de război în Polonia exista o şcoală la 17 sate, în prezent există o şcoală la patru sate. La sate există, aproximativ, de 5 ori mai multe şcoli cu 7 clase decît în perioada anterbelică. In ultimii ani a crescut considerabil procentul de copii de ţărani care învaţă în şcolile profesionale, precum şi în şcolile medii şi în instituţiile de învăţămînt superior. In instituţiile de învăţămînt superior din R. P. Polonă fiii şi fiicele de ţărani constituie peste 25 la sută din numărul total al studenţilor. 1 --------- 11 "» 11 1 ...........................................■-■■■■a '■■■! LA CASA CUVÎNTULUI POLONEZ Noile numere ale ziarului ,,Trybuna Ludu“ ziarul C.C. al P.M.U.P. ies din rotativa imprimeriei moderne a Casei cuvintului polonez din Varșovia. Cooperativele agricole de producţie — o forţă tot mai puternică in R. P. Polonă creşte permanent numărul cooperativelor agricole de producţie. De curînd, în voevodatul Rzseszow au fost înfiinţate opt noi cooperative agricole de producţie, numărul total al cooperativelor din acest voevodat ajungînd la 337. In satul Raciborow a fost înfiinţată cea de a 302-a cooperativă agricolă de producţie din voevodatul Lodz. In voevodatul Gdansk, au fost înfiinţate alte zece cooperative agricole de poducţie, numărul total al acestora ajungînd la 368. Totodată, în cursul unui singur trimestru, în cooperativele agricole de producţie din acest voevodat au fost primiţi aproximativ 250 de noi membri. In cele 52 cooperative agricole de producţie existente în regiunea Tczew au fost primiţi 70 de ţărani săraci şi mijlocaşi. Intr-o singură lună, în Silezia inferioară au fost înfiinţate 23 noi cooperative agricole de producţie, numărul lor total ajungînd la 1.551. In voevodatul Kosza»lin au fost înfiinţate în decurs de o lună 12 cooperative agricole de producţie cu peste 200 membri. In voevodatul Cracovia, ţăranii muncitori, care au vizitat adesea cooperativele existente, au creat comitete de organizare în vederea înfiinţării a 25 cooperative agricole de producţie. In primele zile ale lunii iunie, în voevodatul Wroclaw, fruntaş în dezvoltarea mişcării cooperatiste la sate, au fost în fiinţate 20 noi cooperative agricole de producţie, numărul total al cooperativelor din acest voevodat ajungînd la 1.571. Comitetele de organizare din voevodatul Ol»szlyn desfăşoară o activitate din ce în ce mai intensă în organizarea cooperativelor agricole de producţie. In prima jumătate a lunii iunie, au fost înfiinţate aici 12 noi cooperative agricole de producţie. In iunie, în voevodatul Bydgoszcz au luat fiinţă 28 noi cooperative agricole de producţie. In raionul Brodnica, unde există în prezent 45 cooperative agricole de producţie, dezvoltarea mişcării cooperatiste la sate se datoreşte, în cea mai mare parte popularizării succeselor obţinute de vechile cooperative agricole de producţie. Ţăranii muncitori din satele învecinate participă la mitingurile organizate de membrii cooperativelor agricole de producţie, iau parte la excursii organizate la cooperativele fruntaşe şi cer sfaturi de la membrii cooperativelor privitoare la diferite probleme. (P. A. P.) Pentru oamenii muncii • Minerii de la mina ,fruntaşă „Gottwald“, şi-au luat angajamentul să îndeplinească cu o lună înainte de termen planul anual de extracţie a cărbunelui şi să dea economiei naţionale 72.000 tone de cărbune peste prevederile planului. • Muncitorii de la uzina metalurgică „Dzergjinski“ şi au propus ca în al doilea semestru al anului acesta să livreze peste plan mii de tone de oţel, fontă ,i laminate. Furnaliştii de la această uzină şi au luat angajamentul să producă Pe străzile Varşoviei, în orele de dimineaţă, trece un tramvai ciudat. In faţă nu are nici un număr, aşa cum au toate tramvaiele, se opreşte la staţii, dar adesea stă între staţii. Pentru a-l face să se oprească, e deajuns să faci un nic semn cu mîna. Numai că... persoana care-l opreşte trebuie să fie o namă cu un copil. In clipa aceea, în uşa vagonului apare o îngrijitoare îmbrăcată în alb, ia copilul din mîinile mamei şui duce în interiorul vagonului. Peste o clipă tramvaiul plin cu drumeţii cei mai mititei porneşte mai departe pe şinele lui de oţel.. Tramvaiul acesta este pur şi simplu o creşă, care în orele de dimipeste plan 1.300 tone de fontă şi să economisească aproape 3.000 tone de cocs. • La sate, întrecerea a fost iniţiată de organizaţiile obşteşti din voe vodatul Lublin, care au chemat pe toţi ţăranii muncitori din Polonia să întîmpine sărbătoarea naţională a renaşterii, cu noi succese în lupta pen» tru îndeplinirea hotărîrilor Congresului al ILlea al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, pentru un avînt considerabil al producţiei agricole în ţară. (P. A. P.) Ceaţa îi stringe pe copii la creşă, eliberind mamele de obligaţia de a-i conduce pînă acolo.Tramvaiele-creşe circulă în toate oraşele mai mari din Polonia, ca de pildă la Lodz, Wroclaw, Poznan, Szczecin. Ele nu-i adună pe toţi copiii care merg la creşă, ci numai pe aceia, ai căror părinţi locuesc la distanţe mai mari şi au dificultăţi cu conducerea micuţilor pînă la creşe. In felul acesta, zilnic mii de mici călători merg cu tramvaiul pînă la creşele lor şi înapoi piuă acasă. Grija statului pentru cetăţeanul cel mai tînăr — pentru copil — începe în R. P. Polonă încă înainte ca el să se fi născut. Viitoarea mamă se bucură de ajutor medical gratuit şi este internată — tot în mod gratuit — într-una din maternităţile care există în fiecare oraş şi chiar în satele mai mari. Şi după naştere îngrijirea medicală a mamei şi copilului este gratuită. Mama muncitoare primeşte un concediu plătit de trei luni. In acelaşi timp, pentru ca părinţii să fie eliberaţi de obligaţia de a-i supraveghea pe copii, o reţea deasă de creşe comunale sau pe lîngă intreprinderi permite mamei muncitoare ca fără teamă de ocrotirea copilului să-şi poată vedea de ocupaţiile ei zilnice. Copilul in creşă se bucură de o bună îngrijire medicală, este supravegheat îndeaproape de îngrijitoare şi hrănit. Taxele pentru înscrierea copilului la creşă au mai degrabă o semnificaţie simbolică şi nu acoperă nici o mică parte din cheltuielile de întreţinere, care se bazează în primul rind pe fondurile alocate din bugetul statului. In anul 1949 în Polonia au existat de abia 400 creşe; astăzi există peste 950 cu peste 40.000 locuri. La sate există creşe sezoniere, care funcţionează în perioada lucrărilor agricole intense. Astfel de creşe grădiniţe de copii există în clipa de faţă peste 1000, ceea ce permite să se dea îngrijire la circa 70.000 de copii săteşti, în timp ce părinţii lor îşi pot vedea liniştit de munciler agricole pe cimp. In fiecare cartier nou — şi în Polonia nu există oraş sau orăşel care să nu-şi aibă cartierul său nou — unul din elementele esenţiale ale noilor construcţii este casa cu parter — cu ferestre mari, luminoase — şi care constituie sediul uneia dintre numeroasele grădiniţe de copii nou construite. Peste 325.000 de copii în vîrstă preşcolară petrec zilnic opt ore în aceste grădiniţe, sub conducerea unui personal calificat. De asemenea şi la grădiniţă copilul primeşte hrana completă (patru mese). Şi aici taxele sunt foarte reduse, iar cheltuielile sunt acoperite din bugetul statului. Prioritatea înscrierii copilului la creşă sau la grădiniţă o au familiile, ai căror părinţi lucrează amîndoi, sau familiile cu numeroşi copii. Pe măsură ce în fiecare an creşte mereu numărul creşelor şi al grădiniţelor, înscrierea copiilor devine o chestiune din ce în ce mai uşoară, încă în anul 1938 principiul învăţămîntului general era în Polonia — capitalistă pe vremea aceea — doar o lozincă propagandistică, un vis, pe care guvernul de atunci nu putea şi nici nu încerca să-l realizeze. Statisticile oficiale de dinainte de război informează că în fiecare an un milion de copii rămîneau în afara şcolilor, mărind rîndurile de analfabeţi. Astăzi, în Republica Populară Polonă, nu există un singur copil în vîrstă şcolară, care să nu înveţe la şcoală. In timp ce înainte de război peste 60 la sută din şcolile elementare erau şcoli cu două sau trei clase, astăzi numărul acestor şcoli este aeabia de 5 la sută, iar restul sunt cel puţin şcoli elementare cu şapte clase. Şi încă o cucerire a obţinut în Polonia Pom-In întreprinderile industriale din voevodă tul Lodz au fost înfiinţate numeroase centre sanitare. • Anul acesta, în voievodatul Kielce au fost deschise peste 130 margazine de diferite tipuri, iar pînă la sfîrşitul anului curent vor fi înfiinţate alte aproximativ 150. • In oraşul Dzerzoniow din voevodatul Wroclaw s-a instalat o reţea suplimentară de canalizare. De asemenea, a fost construită o nouă staţiune de pompare. • In oraşele Lewin Brzeski şi Baborow a început reconstruirea uzinei de gaze. La terminarea lucrărilor această u»zină va furniza o canti» tate dublă de gaze. • In primul trimestru al acestui an, în voevo»datul Opole au fost re» parate-'peste 5160 camere de locuit şi pînă la sfir»şitul anului se vor efec» tua reparaţii la alte 18.000 camere de locuit. • In oraşele, satele şi cooperativele de producţie din întreaga R.P. Polonă sunt date în folosinţă diferite tipuri de centre de deservire a nevoilor de trai ale populaţiei, instituţii cu caracter social şi sanitar. Pentru anul acesta se prevede înfiinţarea a 11.000 centre de acest fel. Iată tineretul şcolar. Fiecare elev are cărţile sale de şcoală proprii. Fiecare tată sau fiecare mamă este în stare să cumpere copilului său caietele şi cărţile necesare. Ele sunt foarte ieftine : de cele mai multe ori o carte de şcoală costă mai puţin decît un kilogram de pîine. Preţul manualelor de liceu şi chiar pentru şcolile superioare nu depăşeşte preţul a 3-4 kg. pîine. Fireşte că preţul acesta nu acopere nici măcar cheltuielile de tipar, dar librăriile pot să vîndă în Polonia cărţile la un preţ atît de redus, deoarece 27 la sută din buget este destinat pentru cultură, învăţămînt şi sănătate. Niciun copil din Polonia nu va rămîne în cursul arşiţei de vară în oraşele înăbuşitoare şi pline de fum. Peste 400.000 de copii şi tineri vor lua parte la coloniile de vară, vor vedea marea, vor face excursii în munţi sau pe malul frumoaselor Lacuri Mazuriene. La marginea pă- durilor vor răsări cortu- rile verzi ale taberelor de pionieri. Pămîntul Poloniei este fertil şi bogat. Freamătă lanurile de grîu, iar în interiorul său ascunde comori nepreţuite : cărţibune, zinc, fier şi multe alte metale şi minerale preţioase. Dar comoara cea mai mare a Poloniei — mîndria şi dra- gostea poporului - este copilul. Copilul-mîndria şi dragostea poporului IN CLIŞEU: Clădirea noii şcoli elementare de 7, clase de la Poronia in apropierea de Zakopane. Nr. 2461 O consfătuire agrotehnică Zilele trecute, a avut loc la Şipote, raionul Iaşi o reuşită consfătuire agrotehnică pe tema „Foloasele dezmiriştitului“, organizată de biblioteca centrală regională în colaborare cu secţia agricolă a sfatului popular raional Iaşi. Această consfătuire a fost pregătită din timp cu sprijinul colectivului bibliotecii săteşti, şi mai ales al bibliotecarului Virgil Rusu. Tov. R. Lagmantel, responsabila bibliotecii centrale regionale, ajutată şi de cadrele didactice, cum ar fi tov. Cordoneanu, directorul căminului cultural şi de tov. Azoiţei, directorul şcolii din Chişcăreni, a reuşit să facă din timp o largă popularizare a cărţii agrotehnice. In acest scop a fost difuzată în rindul ţăranilor muncitori broşura intitulată „Folosirea dezmiriştitului“, asupra căreia s-a discutat apoi cu cititorii. La consfătuirea care s-a ţinut în cadrul căminului cultural au participat colectivişti din Chişcăreni, membri ai întovărăşirilor din Iazul Nou şi Şipote, precum şi numeroşi ţărani muncitori cu gospodării individuale. In total au fost peste 150 de participanţi, ce au ascultat cu viu interes cuvîntul rostit de tov. Victor Bogoş, şeful secţiei agricole a sfatului popular raional, care a vorbit despre metodele agrotehnice avansate şi, în special, despre foloasele dezmiriştitului. Au urmat apoi discuţii vii şi interesante. Tov. Puiuţ secretarul organizaţiei de bazădin Şipote a ţinut să-şi manifeste satisfacţia în legătură cu organizarea acestei consfătuiri, arătînd foloaseleaplicării pe scară largă a regulilor agrotehnice şi rezultatele bune pe care le-a obţinut, personal, prin aplicarea dezmiriştitului în vara anului trecut. Şi tov. .Vasile Isoveşteanu, brigadier din gospodăria colectivă dif Chişcăreni a vorbit pe larg despre succesele dobindite de colectivişti prin aplicarea minimelor agrotehnice, iar tov. Mititelu a subliniat că, deoarece n-a executat anul trecut lucrările pregătitoare de toamnă, în primăvara aceasta, s-au ivit buruienile. El şi-a luat angajamentul să facă dezmiriştirea la timp şi în bune condiţiuni. Intovărăşitul Alex. Rotaru, de la Iazul-Nou, a recomandat ca după dezmiriştire imediat ce au apărut buruienile să se execute arătură adincă, iar Mihai Tofan, preşedintele întovărăşirii agricole din Şipote, a menţionat că pînă in prezent s-ă dezmiriştit în întovărăşire suprafaţa de 7 hectare, accentuînd asupra foloaselor acestei lucrări. Pentru o şi mai clară înţelegere a problemei, tov. Gh. Amarandei a pus o serie de întrebări în legătură cu aplicarea dezmiristitului, primind toate lămuririle necesare. Colectivistul Dumitru Rebei a ridicat de asemenea probleme interesante, iar tov. Cordoneanu, directorul căminului cultural a demonstrat în mod practic că acolo unde s-a făcut dezmiriştirea la timp, pămîntul a fost afînat spre deosebire de terenurile nedezmiriştite. De asemenea, el a dat drept exemplu porumbul întovărăşirii agricole din Şipote, care este mai frumos, decît în alte părţi, fiindcă a fost semănat pe o suprafaţă dezmiriştită şi arată adînc din toamnă. Numeroşi participanţi au mai luat cuvîntul pentrua arăta avantajele lucrării pămîntului cu mijloace tehnice avansate şi cu aplicarea celor mai înaintate metode. Ei şi-au manifestat dorinţa de a mai participa la astfel de consfătuiri din care au posibilitatea de a-și însuși diferite probleme din domeniul agrotehnicii. Organizează biblioteci volante la aiii Deşi muncile agricole sînt în toi, ţăranii muncitori din satul Ruginoasa găsesc timpul necesar pentru a trece pe la bibliotecă spre a împrumuta cărţi noi şi a citi revistele şi ziarele. Biblioteca are un număr de 212 cititori, majoritatea frecventînd cu regularitate această unitate culturală. In această perioadă tov. Gheorghe Bojdoacă, bibliotecarul sătesc, răspîndeşte cartea, deplasîndu-se pe la casele cetăţenilor şi recomandîndu-se broşurile cele mai adecvate. Cu acest prilej el popularizează biblioteca ceea ce face ca tot mai mulţi cetăţeni să vină aici pentru a face lecturi în colectiv. Astfel în ziuade 11 iulie, un grup de 16 săteni au citit şi au discutat cu mult interes broşura intitulată „Cum să dezmiriştim“. Aceasta a făcut ca în satul Ruginoasa, cititorii fruntaşi să fie exemple şi în întreţinerea culturilor. Astfel, ţăranii muncitori Alexandru Hormus, Alexandru Zăgari, Lucreţia Cojocăriţa şi alţii au aplicat întocmai minimele agrotehnice în munca de întreţinere a culturilor. Cititoarea fruntaşă Axinia Costache a citit anul acesta peste 160 de cărţi dintre care 25 cu teme agricole. Tot printre cititorii fruntaşi nu numără şi tov. Gheorghe Bujor care a citit peste 30 de cărţi, iar tov. Constantin Ştirbu, impiegat la C.F.R., este de asemenea un cititor pasionat In momentul de faţă, preocuparea cea mai importantă a tov. bibliotecar Gheorghe Bojdoacă este de a organiza munca cu cartea la arii. Pentru aceasta s-au selecţionat cărţile, broşurile şi revistele care să fie trimise la cele trei arii. S-au pregătit panouri şi lozinci şi s-au organizat lecturi la locul de muncă, astfel încît aceasta să constituie un sprijin în campania de recoltare. TEREZA MIRONESCU bibliotecară șefă a Bibliotecii centrale raionale _ Pașcanii Manifestare cultural artistica Zilele trecute a avut loc în comuna Mănăstirea, comuna Hîrşova, raionul Vaslui o frumoasă serbare alcătuită din coruri, recitări, şi piesa de teatru „O zi de mare zor“ de scriitorul sovietic Crevcenco, piesă care arată cum luptă colhoznicii pentru buna întreţinere a culturilor. Serbarea a fost pregătită de către tov. Florica Dudău, cu concursul organizaţiei U.T.M., a pionierilor şi elevilor. Programul artistic a fost pregătit după îndrumarea utemistei Adina Dudău care a sprijinit pe tinerii artişti amatori în interpretarea rolurilor. S-au evidenţiat tovarăşii : Maricica Rotaru, Ioan Grosu, R. Dîmbu şi alţii. Ţăranii muncitori din satul Mănăstirea au plecat cu bogate învăţăminte dobîndite în cadrul acestei frumoase manifestări culturale. SMEU AUREL corespondent Realizările pionierilor şi şcolarilor din raionul Codăieşti In cele 49 de unităţi şcolare existente în raionul Codăieşti s-au obţinut anul acesta rezultate cu mult mai bune decît în anii trecuţi. Aceste realizări s-au datorat în cea mai mare parte cadrelor didactice care s-au străduit să aibă o frecvenţă de sută la sută, cum a fost la şcolile din Dăneşti, Protopopeşti, Ghergheleu, Bohotin şi multe altele. Datorită frecvenţei bune şi predării lecţiilor în condiţii bune situaţia şcolară s-a îmbunătăţit simţitor, iar procentajul de repetenţie scăzut faţă de anul trecut cu 30 la sută. Dar pionierii şi şcolarii noştri pe lîngă că şi-au dat mult interes la învăţătură, au dus la îndeplinire o serie de acţiuni de ordin obştesc. Aşa a fost plantatul puieţilor pe terenurile degradate. Astfel s-au cultivat anul acesta 86.000 de pomi. Pionierii care au plantat cel mai mare număr de puieţi au fost cei din Tăcuta, Codăieşti, Răducăneni, Ciorteşti şi alte comune. Ei şi-au făcut şi frumoase grădiniţe de flori înfrumuseţînd astfel curtea şcolii. Cea mai plăcută grădină au reuşit să şi-o facă cei din satul Brădiceşti . Purtătorii cravatelor roşii din raionul Codăieşti au muncit cu mult spor şi în cadrul gospodăriilor anexe de pe lîngă şcolile de 7 ani. Alături de părinţii lor ei au plivit şi prăşit plantele obţinînd frumoase rezultate mai ales la gospodăria anexă de pe lîngă şcoala din Dobrovăţ—Ruşi. Cele 8 hectare care au fost repartizate şcolii au fost însămînţate după toate regulile agrotehnice. In afară de păioase şi leguminoase ei au mai însămînţat 2 hectare cu porumb. In munca de întreţinere a culturilor s-au evidenţiat pionierii Constantin Adochiei, fraţii Elena şi Constantin Cruceanu, fraţii Dumitru şi Victoria Cocea şi alţii. Dintre părinţii copiilor care şi-au dus la îndeplinire angajamentele luate fac parte tovarăşii Vasile Rusu, Elena Nicolau, Isidor Toma, Alexandru Pavlov şi mulţi alţii care au sprijinit prin muncă voluntară gospodăria anexă a acestei şcoli. Dintre cadrele didactice care au îndrumat pionierii în muncă fac parte tovarăşii Dumitru Artenie, Tănase Artenie, precum şi instructorul superior de pionieri Mircea Clapan. Din personalul administrativ a muncit mai mult tov. Constantin Ailenii şi Ioan Aştefanei. Rezultate bune s-au obţinut şi la gospodăriile anexe ale şcolilor din comunele Răducăneni, Tăcuta, Dăneşti şi altele. Pionierii au fost îndrumaţi şi în pregătirea unor frumoase programe artistice, pe care le-au prezentat atît în cadrul emisiunilor staţiei de radioamplificare cît şi în faţa cetăţenilor din raion. S-au evidenţiat cu acest prilej elevii şcolii din:Codăieşti, Moşna, Bohotin şi Dobrovăţ, ELENA IBRIAN corespondenţi.