Flacăra Iaşului, martie 1956 (Anul 12, nr. 2959-2985)
1956-03-01 / nr. 2959
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XI, NR. 2959 JOI 1 MARTIE 1956 4 PAGINI 20 BANI înfăptuiri măreţe ale poporului nostru . Cu forţe şi cu avînt sporit a pornit harnicul şi talentatul nostru popor muncitor la traducerea in viaţă a sarcinilor celui de al doilea plan cincinal, in lumina Directivelor Congresului partidului. Un eveniment deosebit de important dă nou elan muncii constructive a făuritorilor socialismului : oamenii muncii intîmpină cu noi şi noi Înfăptuiri alegerile de deputaţi in sfaturile populare. Şi, aşa cum e şi firesc să se întîmple în preajma unui eveniment atît de însemnat, acum, cind urmează să-i aleagă pe conducătorii treburilor obşteşti, cei ce muncesc la oraşe şi la sate fac un bilanţ al înfăptuirilor dobîndite pină în prezent, fac propuneri şi planuri pentru viitorul tot mai fericit al oraşului sau satului lor, al întregii noastre patrii. Cunoaşterea înfăptuirilor dobîndite în anii regimului de democraţie populară umple de mîndrie inima fiecărui constructor al socialismului, îi creează noi orizonturi in actitivitatea creatoare, îi dă nou imbold din muncă. Şi cum să nu fii mîndru cînd în aceşti ani, în ţara ta, au avut loc prefaceri atît de mari ? Patria noastră a încetat de a mai fi o semicolonie la cheremul avenalilor afacerişti de la bursele din Paris, Londra sau New York. Ea este astăzi o ţară liberă, membră cu drepturi egale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, factor activ in marele front al ţărilor din lagărul păcii, democraţiei şi socialismului. Poporul nostru are acum prieteni de nădejde în minunaţii constructori ai comunismului, în oamenii muncii din ţările de democraţie populară, în rîndul sutelor de milioane de oameni simpli şi cinstiţi din lumea întreagă. S-a schimbat radical viaţa oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Clasa muncitoare a încetat de a mai fi o clasă exploatată şi oprimată. Muncitorii sînt astăzi stăpinii fabricilor şi ai uzinelor, stăpinii rodului muncii lor. . . Industria noastră socialista cunoaşte o dezvoltare nemaiîntîlnită. In anul 1955 volumul producţiei industriale a fost de 2,9 ori mai mare decit in anul 1938 şi de 3,4 ori mai mare decît în 1948. Au fost create noi ramuri industriale, ca producţia de utilaj petrolifer, de utilaj minier, de utilaj energetic, de tractoare şi maşini agricole, producţia de camioane, sectoare hol ale industriei chimice, extracţia de minereu de uraniu şi altele. In acelaşi timp producţiaobiectelor de consum a crescut pînă la sfîrşitul anului trecut de 2,9 ori faţă de nivelul anului 1948. Schimbări de uriaşă însemnătate s-au petrecut şi în viaţa satului. Ţăranii muncitori nu mai robesc pe pămînturile moşierilor, nu-şi mai arvunesc de cu iarnă, pentru un sac de făină, munca de un an întreg. Pîna şi bătrînii care n-au avut parte de abecedar au deprins slova de lumină a cărţilor. Viaţa oamenilor a devenit mai luminată, traiul lor mai îmbelşugat. Urmînd îndemnul înţelept al partidului, ţăranii muncitori din ţara noastră au întemeiat pina la sfîrşitul anului trecut 6325 gospodării colectiveşi întovărăşirii agricole, care cuprind peste 382AJUU familii, precum şi circa 3.000 asociaţii pentru culturile tehnice care cuprind aproape 80.000 familii. Suprafaţa arabilă a sectorului socialist din agricultură reprezintă acum 26,5 la sută din întreaga suprafaţă arabilă a ţării. Dindu-şi seama de marile avantaje ale cultivării pămmnlui în comun, cu mijloace mecanizate, tot mai mulţi ţărani muncitori păşesc cu încredere spre formele socialiste de producţie, pentru a-şi face traiul mai bun, mai îmbelşugat. Cu totul alta decât în trecut este astăzi situaţia intelectualităţii. Intelectualul de azi, omul de artă, ştiinţă şi literatură, nu mai este aservit sacului cu bani al burgheziei. Munca sa creatoare, pusă în slujba întregului popor muncitor, este preţuită, fiecăruia deschizîndu-i-se largi posibilităţi de afirmare. In focul luptei pentru construirea noii orînduiri sociale s-a făurit frăţia dintre poporul român şi minorităţile naţionale din ţara noastră. Oamenii muncii români şi cei aparţinînd minorităţilor naţionale se bucură de o deplină egalitate în drepturi, ei muncesc alături, cot la cot, pentru continua prosperitate a patriei comune. Marile înfăptuiri dobîndite de poporul nostru muncitor se reflectă cu deosebită tărie în viaţa nouă a regiunii noastre, care în trecut era una dintre regiunile lăsate în înapoiere , de către regimul burghezo-moşieresc, şi a cărei înflorire economică şi cul- turală a constituit şi constituie o preocupare permanentă a partidului şi guvernului. In regiunea noastră au luat fiinţă numeroase întreprinderi cum sunt fabrica de antibiotice, sau filatura fabricii „Ţesătura“, care au fost dotate cu tehnica cea mai modernă; alte întreprinderi au fost complect refăcute şi utilate. Muncind cu deosebit entuziasm, colectivele a 27 întreprinderi din regiune şi-au îndeplinit cu mult înainte de termen sarcinile primului cincinal, obţinînd în prezent succese de seamă in îndeplinirea celui de al doilea cincinal. Muncitori ca Ion Niţă, mecanic de locomotivă la Depoul C.F.R. Iaşi, Constantin Lang şi Gheorghe Asofrone, de la Atelierele C.F.R. Paşcani, Hanni Haimberg şi Elena Alexandru de la „Ţesătura“ şi mulţi alţii, care au dobîndit realizări de seamă in producţie, constituie o adevărată mîndrie pentru oamenii muncii din regiunea noastră. Cu frumoase succese este încununată și munca de dezvoltare a agriculturii. Cele 15 S.M.T.-uri existente în regiunea noastră execută an de an un volum sporit de lucrări agricole, la un înalt nivel agrotehnic. Convingindu-se de avantajele mari ale cultivării pămîntului în comun, 17.842 familii de țărani muncitori s-au unit, pe baza liberului consimţămînt în 103 gospodării colective şi 286 întovărăşiri agricole. De asemenea, pînă în prezent au fost create 142 asociaţii simple de producţie agricolă. Sectorul socialist din agricultură se întăreşte şi se dezvoltă necontenit în satele regiunii noastre au fost executate de stat sau prin autoimpunere numeroase lucrări de folos obştesc cum ar fi: dispensare, şcoli, cămine culturale, etc. Pentru a ilustra creşterea nivelului de trai al ţărănimii muncitoare e suficient să arătăm că numai în raionul Hîrlău ţăranii muncitori şi-au zidit în ultimii ani peste 1500 case noi. Mari realizări s-au dobîndit pe tărîmul construcţiei culturale. In străvechiul centru cultural Iaşi oamenii de ştiilîţă şi membrii filialelor de creatori desfăşoară o rodnică activitate, valorificînd bogata tradiţie culturală progresistă din trecut şi creînd noi valori în domeniul ştiinţei, artei şi literaturii. Cultura a devenit într-adevar un bun al maselor largi populare. Oamenii muncii ştiu din propria lor experienţă că cea mai de seamă preocupare a partidului şi guvernului nostru este ridicarea continuă a nivelului de trai, material şi cultural, al întregului popor muncitor. Oamenii muncii sînt mîndri de toate realizările dobîndite în traducerea în viaţă a acestui obiectiv. De aceea, acum, cînd în cadrul campaniei electorale pentru alegerea de deputaţi în sfaturile populare au loc întîlnirile între candidaţi şi alegători, reliefarea marilor realizări dobîndite şi annaliza atentă şi judicioasă a lipsurilor, care mai,există în unele locuri, constituie un preţios îndreptar în activitatea sfaturilor populare, în vederea dobîndirii de noi succese. Directivele elaborate decel de al dl-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român constituie programul de muncă şi de luptă al tuturor celor ce muncesc în patria noastră. Traducerea în viaţă a acestui măreţ program va duce la dobîndirea de noi şi însemnate înfăptuiri puse în slujba înfloririi şi întăririi Republicii noastre dragi. Cetăţeni! Mai sunt 10 zile pînă la alegeri. Verificaţi din vreme şi cu atenţie listele de alegători. Sezisaţi eventualele greşeli sau omisiuni. Verificarea listelor de alegători este o datorie cetăţenească care trebuie îndeplinită de fiecare alegător ............'Mmm- Míá-mr-iirr-r ' ................ IM SPRIJINUL DEZVOLTĂRII ŞEPTELULUI In tara noastră se acordă o deosebită atenţie conţinutei dezvoltări totodată cele mai bune condiţiuni pentru dezvoltarea septelului, a septelului şi îmbunătăţirii raselor de animate. In această privinţă au UN CLIŞEU: Vedere generală a spitalului veterinar care a fost pregătite un număr însemnat de cadre calificate, creindu-se intrat de curînd în funcțiune la Bârlad. Fruntaşi în munca de reparaţii In cinstea alegerilor de deputaţi de la 11 martie mecanizatorii de la S.M.T. Zorleni au obţinut importante succese în munca de reparaţii a tractoarelor şi maşinilor agricole. Ei au realizat în ateliere lucrări de bună calitate reducînd preţul de cost al reparaţiilor. Numai prin recondiţionări de piese ei au economisit peste 6.000 lei. Oameni ca mecanicul Gh. Cerbu, şeful de brigadă Gh. Ţoape, tractoristul N. Boghiu, mecanicul Sterian Galan şi alţii sunt bine cunoscuţi în staţiune pentru munca lor plină de avînt. Regiunea se pregăteşte de alegeri Se întâlnesc cu candidaţii In aceste zile, în oraşele şi satele regiunii noastre au loc întîlniri între alegători şi candidaţii propuşi ca deputaţi în sfaturile populare. Pină în prezent au fost ţinute peste 5800 întîlniri între alegători şi candidaţi din circumscripţii electorale regionale, raionale, orăşeneşti şi comunale. La aceste întîlniri la care au participat 163.245 cetăţeni, au fost analizate multiple aspecte din activitatea sfaturilor populare şi s-au făcut numeroase propuneri menite sa ducă la îmbunătăţirea muncii organelor de stat. Verifică listele La centrele unde sunt afişate listele de alegători contînuă zilnic să vină cetăţeni spre a verifica dacă au fost trecuţi în liste. In regiunea noastră pină în prezent s-au verificat în liste un număr de 366.073 cetăţeni. In cuprinsul raionului Bîrlad echipe de agitatori au pornit pe teren din casă în casă îndemnînd cetăţenii să verifice listele la centrele de afişaj. Această acţiune a dat roadele aşteptate. Aproape 99 la sută din numărul alegătorilor s-au prezentat la centrele de afişaj spre a urmări dacă au fost trecuţi pe liste. Traduc în viaţă propunerile făcute Atunci cînd în satul Valea Mare — comuna Dumeşti — raionul Negreşti au fost propuşi drept candidaţi F.D.P. in circumscripţia electorală comunală tov. Păduraru Elena şi Bulaciuc Gh., la adunare, cetăţenii au arătat că este bine ca în primăvară să se înceapă construcţia unui local nou de şcoală. De la data cînd s-a făcut această propunere nu a trecut multă vreme şi iată că sătenii din Valea Mare, în frunte cu cei doi candidaţi au început să o pună în practică. Pînă în prezent, ei au cărat cu atelajele proprii 21 metri cubi de lemne precum şi alte materiale necesare construcţiei localului de şcoală. In clişeu 5 Unul dintre fruntaşii în munca de reparaţii, candidatul de partid Sterian Galan, revizuind un motor ce urmează a fi montat. (Foto: D. Pavalaşcu) Cu 5 zile înainte de termen Pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce decurg din Directivele Congresului al II-lea al partidului, privitoare la dezvoltarea continuă a transporturilor, Direcţia Regională CFR Iaşi desfăşoară o permanentă luptă, creînd muncitorilor ceferişti condiţii tot mai bune de muncă. Astfel în staţia Crasna s-a amenajat o uzină electrică unde au fost montate două grupuri electrogene. Montarea acestora şi instalaţiile au fost executate de către electricienii C. Hagiu şi I. Oşlobeanu. In dorinţa de a cinsti cum se cuvine alegerile de deputaţi în sfaturile populare harnicii electricieni au terminat această lucrare cu cinci zile înainte de termenul prevăzut. La executarea unor lucrări de electrificare a staţiei Crasna un ajutor preţios l-a adus şi personalul staţiei, care a contribuit prin muncă voluntară. Acad. Vasile Mirza în mijlocul alegătorilor din circumscripţia electorală orăşenească Mr. Iaşi Marţi seara, în amfiteatrul rectoratului Institutului de Medicină a avut loc o întîlnire între alegătorii din circumscripţia electorală orăşenească nr 158 şi candidatul lor, academician profesor doctor Vasile Mîrza. In cadrul acestei întîlniri s-a făcut bilanţul realizărilor regimului nostru democrat-popular, obţinute in special în domeniul social-cultural. „La Iaşi se desfăşoară o intensă activitate pe tărîm medical , au arătat mulţi vorbitori, printre care şi doctorul Chisel Iancu. Prin grija partidului şi guvernului, Institutul de Medicină a fost supus unor însemnate prefaceri, s-a construit o aripă nouă; laboratoarele institutului cit şi unităţile spitaliceşti din Iaşi au fost înzestrate cu aparataj medical modern, creîindu-se lucrătorilor sanitari condiţii mai bune de muncă“.. In anii puterii populare a luat fiinţă spitalul regional „Dr. C. I. Parhoni“ care, pentru activitatea rodnică desfăşurată pînă acum pe tărîmul ocrotirii sănătăţii publice, a primit zilele trecute steagul de unitate fruntaşă pe ţară Colectivul de medici al spitalului a îndrumat în cursul anului 1955 pe medicii din majoritatea spitalelor raionale. La spitalele din Paşcani, Tg. Frumos, Vaslui şi Huşi s-au putut astfel trata numeroase cazuri de boli grele fără a mai fi necesară transportarea bolnavilor pînă la Iaşi. Participanţii la întillnire au vorbit apoi despre o serie de probleme gospodăreşti ale oraşui şi ale cartierului în care locuiesc Vorbitorii au criticat faptul că sfatul popular orăşenesc şi secţiunea sanitară nu au luat întotdeauna cele mai eficace măsuri pentru asigurarea unei curăţenii exemplare a oraşului. Pe strada Sf. Teodor, unele imobile trebuie refăcute şi îngrijite. De asemenea, este necesar să se canalizeze şi să se paveze o serie de străzi din circumscripţia noastră.Pentru înfăptuirea acestui lucru, noi, femeile, ne angajăm să sprijinim intens sfatul popular orăşenesc — a spus gospodina Aurora Terdiman. Răspunzînd alegătorilor, tov. Vasile Mîrza a arătat că propunerile şi sezisările făcute de cei prezenţi vor constitui un îndreptar în munca sfatului popular orăşenesc. El a făcut cu acest prilej un apel către cei prezenţi, şi în special la medici, ca să sprijine activitatea sfatului popii- - - Iar în toate acţiunile pe care le va întreprinde în vederea combaterii bolilor, a asigurării curăţeniei oraşului şi înfrumuseţării lui în general. Intr-o seară la Casa Alegătorului din Tg. Frumos Afară ninge cu fulgi mari, mătăsoși. Cobor deluşorul ce duce de la SMT Tg. Frumos spre centru, pe o cărare îngustă, abia vizibilă. O clipă privirile mi se opresc asupra unei clădiri din care ies doi tineri. Unul e Aleea Punei, tehnicianul cadastral dela serviciul agricol. II cunosc. Celălalt, o fi un prieten. Se îndreaptă amîndoi grăbiţi spre Casa Alegătorului. Aici într-adevăr se poate petrece o seară de iarnă, plăcută şi instructivă Clubul URCC în care s-a amenajat Casa Alegătorului e spaţios şi mulţi cetăţeni, vin des să-l viziteze. E tinăr încă Alecu Punei, tinăr e şi prietenul său, Gh. Draghin, muncitor lemnar la întreprinderea economică raională din Tg .Frumos. Ei nu-şi prea aduc aminte cum au fost .[alegerile] de altădată. Au auzit însă multe de la oameni mai vîrstinici, au citit despre parodia „alegerilor" înscenate de stăpînirea burghezo-moşierească. Ei vor vota anul acesta pentru prima oară. Şi bucuria lor e sinceră şi firească. Alecu Punei tocmai a terminat schiţele pentru comasarea terenu- I lui întovărăşirii care ulti mează a fi inaugurata chiar zilele acestea in satul Spinoasa — la care a lucrat cu sîrguinţă toată ziua. Tinerii au ajuns la timp In sală e cald şi plăcut. Agitatoarea Emilia Seinteianu, învăţătoare la şcoala din localitate se pregăteşte tocmai să citească celor cîteva zeci de persoane prezente un fragment din „înainte de alegeri" de B. Delavrancea. — Mai toate partidele funcţionăraşilor — după cum povesteşte Delavrancea — de cinci pînă la zece persoane, cînd schimbă Guvernul, vorbesc la fel, fac roată în jurul zapciului, şi mai ales a d-lui prefect... — Partide sînt multe, patimi mărunte şi mai multe. Aşa se petrec lucrurile în ţările unde domneşte capitalul, adaugă la cele citite, Adrian Naumcef. — înainte, interveni şi Ian Iustein, alegerile se pregăteau în cîrciumi, azi noi ne pregătim de alegeri in cămine culturale, săli de lectură, în cluburi muncitoreşti. Alecu Punei e vesel. Va veni şi mîine aici, să afle lucruri noi, multe şi frumoase. Mîine, după cum scrie în programul Casei Alegătorului, agitatoarea Elena Mocanu va prelucra articolul din „Scînteia" intitulat „O expresie a profundului democratism al puterii populare“. După masă tot aici va avea lor şi intîlnirea candidatei FDP, dr. Tatiana Tudorache cu alegătorii din circumscripţie. Va veni şi el, vor veni şi alţii care azi nu-s aici, pentru a-şi cunoaşte mai bine candidata. Asta în primul rind. Apoi se vor discuta lucruri interesante despre posibiltăţile de înfrumuseţare a comunei. Plăcut e la Casa Alegătorului şi nu te dai dus de-aici. Sălăşluieşte atîta bucurie şi încredere în viaţă! Şi, deşi noaptea şi-a lăsat de mult mantaua ei neagră peste învelişul pufos şi argintiu, nimeni nu se gîndeşte la plecare. La mese mici, pătrate, „se înfruntă" cîţiva şahişti. Printre ei sînt muncitorul fierar Constantin Potcoviţă, muncitorul Nicuşor Iacob de la presa de ulei şi alţii. Ambii au venit aici de la biblioteca raională unde şi-au schimbat cărţile pe care le citesc de obicei seara, acasă. Azi ei au împrumutat „Cinci săptămini în balon" de Jules Verne şi ,„In munţii Kinihan" de Ma Tui şi Si Jun. Alături, Ion Felecan e antrenat intr-o partidă de tenis de masă cu un lucrător de la URCC, iar vreo trei citesc cu atenţie ziarele sosite în cursul zilei. Iată-l pe Mihai Tănase, că se opreşte din citit. Se apropie de masa agitatoarei pentru a-i cere o lămurire. Ceva nu-i e prea clar in art. 91 din „Decreetul cu privire la alegerea deputaţilor in sfaturile populare". întrebarea e lămurită rar, cu răbdare. I — Aşa-i, acum e limpeyde... 5 Va fi, desigur, atent, cat buletinul pe care-l va pri-7 mi la votare, in ziua de 9 II martie, să poarte nea- 9 părat stampila de control, $ a comisiei de votare... 6 — La ce mai lucraţi acum ? Văd că scrieţi ceva ? O întrebarea e adresată e agitatoarei care intr-adevăr, aşterne pe o coală de o hîrtie albă, rinduri-rimuri , caligrafic, gindurile ei. « — Vreau să scriu și eu 9) un articol la gazeta noas- g tră de perete festivă „Gla sul alegătorului" pe care« o scoatem, in cinstea ale-%. gerilor de deputaţi in sfa-tu turile populare. Vreau să scriu despre Congresul al L XX-lea al P.C.U.S. | Rindurile se aştern gra- V bite, unul sub altul. Inf ele e exprimată toată dra-9) gostea şi recunoştinţa po- y) porului nostru faţă de magrele său prieten şi elite- w rator, poporul sovietic, faţă de gloriosul PCUS"..| Orele se scurg ca o apă « limpede, cristalină, ca şi« risetele oamenilor care, în» timpinind alegerile, petrec» ore plăcute in Casa Ale g gătorului mîndri de cuce- ririle lor, bucurindu-se de o] viaţă. « I. VIŞINOVSCHI I Roadele muncii în comun Datorită aplicării metodelor agrotehnice înaintate, ţărrănii muncitori din întovărăşirea agricolă „13 Decembrie“ din Vaslui au obţinut în 1955 recolte sporite faţă de cele ale ţăranilor cu gospodării individuale. Astfel, toamna trecută s-au recoltat la hectar peste 2.800 kg. griu, 3000 kg. porumb şi 20.000 kg. sfeclă de zahăr. Rezultatele bune obţinute de întovărăşiţi au făcut ca anul acesta să crească numărul ţăranilor muncitori care vor să intre în întovărăşire. Preşedintele întovărăşirii, tov. Sîrghie Pavlov a primit pînă acum un număr de peste 10 cereri din partea familiilor lui N. Cosma, I. Florea, C. Moisă, I. Sîrghie şi a altora, care, in cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, au hotărît să şi alăture loturile de pămînt, lotului mare al întovărăşiţilor. Acum, membrii întovărăşirii se pregătesc pentru însămînţările de primăvară. Se apropie de sfbrşit lucrările de reparare a maşinilor şi uneltelor agricole, condiţionarea seminţelor şi gunoitul terenurilor. I. D. LEUŞTEAN corespondent La datorie Un nou tren va intra peste puțin timp în stafia Bârlad, Acarul Iot, Niţă schimbă macazul. La fel de cons fincos, în muncă în zile călduroase de pată ca în nopţile geroase ale iernii acarul e la post, îşi face datoria. IN CLIŞEU: acarul fruntaş Ioti Niţa, candidat al F.D.P, pentru alegările de la 31 martie.