Flacăra Iaşului, octombrie 1956 (Anul 12, nr. 3142-3167)
1956-10-02 / nr. 3142
OP.GAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Armata populară, scutul marilor noastre cuceriri A devenit dragă inimilor noastre o sărbătoare pe care o cinsteşte în fiecare an întregul popor muncitor: 2 octombrie, Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Romine. Sărbătorirea zilei de 2 octombrie constituie un minunat prilej de manifestare a dragostei oamenilor muncii faţă de apărătorii vigilenţi ai marilor cuceriri revoluţionare repurtate de clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român. . In condiţiile organizării luptei de eliberare a poporului român de sub odioasa dictatură fascistă, luptă desfăşurată de către forţele patriotice organizate şi conduse de Partidul Comunist Romîn, la 2 octombrie 1943 a luat fiinţă pe teritoriul URSS — cu asentimentul şi ajutorul material al guvernului sovietic — divi- z îi „Tudor Vladimirescu“. Constituirea diviziei „Tudor Vladimirescu“ este rezultatul muncii de lămurire duse de comunişti, în rîndurile arm.M şi în rîndurile prizonierilor renini din URSS, care au demascat injusteţea criminalului război antisovietic în care a fost tîrîtă ţara noastră de către militariştii germani. Ostaşii diviziei „Tudor Vladimir.'-cu“ — prima mare unitate mi’.Ti .r pusă în slujba poporului — au fost jucaţi, prin grija partidului, ni el patriotismului socialist şi g.1 internaţionalismului proletar, prin, de ură împotriva trădătoriiun .regen burghezo-moşieresc care a vinduat ţara ocupanţilor prusaci, ştiind cîne sînt adevăraţii duşmani ai poponttrui romi, ostaşii diviziei „Tudor Vlad/xnirevi au pornit cu eroism denia, de nuntaşii lor, a lupta impotriva cotropitorlor hitlerişti. După înfăptuirea istoricului act de la 23 Augu. ' 1944, datorită muncii duse de partid în rîndurile armatei român-', în mijlociu căi o ia clocotea de mult ura împotriva ocupanţilor fascişti armata romînă a întors armele împotria Germaniei hitleriste. Luptînd cot 10*,? ostaşii sovietici, ostaşii , m -au acoperit de glorie în iufa împotriva fasciştilor, participant la 383 bătălii şi lupte, eliberînd 3.831 localităţi şi făcînd peste 100.000 de prizonini. Trupele române care au contribuit la eliberarea Ardealului precum şi a Ungariei şi Cehoslovaciei au fost citate în multe ordine de zi ale Comandamentului Suprem Sovietic, în cinstea victoriilor lor s-au tras salve de tun la Moscova, iar numeroşi ofiţeri şi ostaşi au fost decoraţi cu ordine şi medalii sovietice şi romîneşti, pentru înaltele lor acte de vitejie. După 23 August partidul a început opera de făurire a unei armate dein nou, bazîndu-se pe învăţătura marxist-leninistă despre caracterul şi organizarea forţelor armate ale statului de tip socialist. Astăzi Forţele Armate al Republicii Populare Române constituie o mîndrie a întregului popor. Armata noastră Populară nu este numai apărătoarea hotărîtă a intereselor construcţiei socialismului, a independenţei şi suveranităţii patriei noastre, ci ea constituie o adevărată şcoală de înaltă educaţie patriotică şi, cetăţenească,de făurire a unor cadre calificate pentru industrie şi agricultură, care, după lăsarea lor la vatră, participă cu şi mai mult entuziasm la opera de construire a socialismului. Ţinînd seama de interesele vitale ale poporului nostru muncitor, guvernul Republicii Populare Române duce cu consecvenţă o politică de pace şi prietenie între popoare, bazată pe principiul leninist al coexistenţei paşnice a statelor cu diferite orînduiri sociale. Pentru a veni în sprijinul slăbirii continue a încordării în relaţiile internaţionale, guvernul ţării noastre a înfăptuit două reduceri ale efectivului Forţilor Armate ale Republicii Populare Române. In acelaşi timp, oamenii muncii din a țără noastră sunt conştienţi de faptul că forţele reacţiunii imperialiste nu-şi încetează nici o clipă activitatea lor de subminare a păcii, că statele capitaliste îşi măresc potenţialul de război, că este scos din groapă şi pus din nou pe picioare, în Germania occidentală, militarismul german revanşard. Toate acestea constituie o permanentă ameninţare pentru cauza păcii şi îndeamnă poporul nostru — şi popoarele din toate ţările socialiste să acorde atenţie asigurării puterii de apărare. Poporul nostru muncitor priveşte cu neţărmurită dragoste armata noastră populară, armată formată din fiii oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In această zi, oamenii muncii îşi îndreaptă gîndul lor către militarii forţelor Armate ale Republicii Populare Române, urîndu-le noi succese în pregătirea de luptă şi politică. Marea dragoste a poporului nostru faţă de Armata Populară exprimă hotărîrea oamenilor muncii de a păstra neştirbite toate cuceririle dobîndite prin lupte grele, de a obţine noi înfăptuiri în construcția socialistă. ORBSMUL farmîstrului Forțelor Armata ale Republicii Populare Romînie Tovarăşi soldaţi şi matrozi, sergenţi şi cartnici! Tovarăşi ofiţeri, generali şi amirali! Astăzi oamenii muncii din patria noastră sărbătoresc ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. Cu prilejul acestei sărbători felicit întregul personal al forţelor armate ale Republicii Populare Române". Urez soldaţilor şi matrozilor, sergenţilor şi cartnicilor, noi succese în pregătirea de luptă şi politică, în întărirea ordinei şi disciplinei militare, în cunoaşterea şi’ întrebuinţarea armamentului şi tehnicii de luptă moderne. Urez ofiţerilor, generalilor şi amiralilor succese în ridicarea continuă a capacităţii lor organizatorice, pentru îmbunătăţirea calităţii pregătirii şi conducerii trupelor, pentru întărirea puterii de luptă a armatei noastre populare. Trăiască forțele armate ale Republicii Populare Romíne ! Trăiască guvernul Republicii Populare Romíne ! Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn! Trăiască scumpa ..noastră patris — Republica Populară Romînă! Ministrul Forțelor Armate General colonel LEONTIN SALAJAN aMvrIS•c . ■ ANUL XII nr. 31424 pagini 20 bani marii 2 5 Nici o zi, nici o oră de lucru nu trebuie pierdute acum în campania agricola de toamnă * * Pe ogoarele colectivei din Vizureni Birlad (de la com respondentul nostru raional) La gospodăria agricolă colectivă „Partizanul“ din Vizureni, comuna Dragalina, muncile agricole de toamnă sunt în toi. Organizaţia de bază şi conducerea gospodăriei mobilizează acum pe colectivişti la recoltând culturilor de toamnă şi însămînţări. Pînă acum a fost recoltată floareasoarelui de pe o suprafaţă de 15 ha. Cu ajutorul tractoriştilor din brigada I-a de la SMT Criveşti, colectiviştii au însămînţat în 3 zile, 13 ha. orz şi 9 ha. cu secară. Acum, colectiviştii au început însămînţarea celor 60 ha. cu grîu de toamnă. Concomitent cu însămînţările de toamnă, ei recoltează şi sfecla de zahăr. Hărnicia celor de la G.A.S. Pojorăni Huşi (de la corespondentul nostru raional). Pe ogoarele gospodăriei de stat din Pojorăni, tractoriştii din brigada lui Mihai Garniciuc au ieşit din nou la arat şi însămînţat. Tractoriştii Dumitru Musteaţi şi Vasile Caşu ară zilnic cu 2 ha. mai mult peste normă. Pînă acum s-au efectuat arături de toamnă pe cca. 960 haDin această suprafaţă s-au însămînţat cu grîu 270 ha., cu orz 50 ha., cu secară 30 ha., iar cu secară masă verde 75 ha. Folosind timpul prielnic pentru însămînţari, muncitorii de la GAS Pojorăni sînt hotărîţi să termine la vreme muncile agricole din toamna acestui an. In dimineaţa zilei de 23 septembrie a.c. am decupat din ziarul „Flacăra Iaşului“ articolul: „Pe marginea chemării — Păşiţi şi voi pe calea belşugului“ pe care l-am afişat pe uşa cooperativei Buneşti. Pe la ora 10 am fost chemat de tov. preşedinte al întovărăşirii agricole „1 Mai“, pe nume Ion Mocşanu care mi-a comunicat că, datorită afişării, articolului sus. arătat am mai primit 7 cereri noi de înscriere în întovărăşire Acest fapt, m-a bucurat şi am rugat pe tov. preşedinte să convoace adunarea generală pînă la ora 12 pentru soluţionarea acestor cereri. Adunarea genei în satul Roşu Satul Roşu, comuna Răducăneni. Un şir de căsuţe mici, pitite printre dealuri. Pămîntul locuitorilor fărimiţat în multe potece cu haturi şi răzoare groase, pline de buruieni. Imaginea prezentată este astăzi valabilă numai în parte, deoarece, în acest sat, în care locuitorii obţineau recolte foarte slabe, s-a constituit zilele acestea o întovărăşire agricolă în care au intrat 19 familii de ţărani muncitori. Prmiul întovărăşiţilor din satul Roşu se întinde acum pe o suprafaţă comasată de 1 ha., fiind gata să primească primele boabe de grîu care se vor însămînţa în toamna aceasta. Ţăranii muncitori care au intrat în întovărăşirea formată în sat sînt hotărîţi ca, prin aplicarea metodelor agrotehnice înaintate, să smulgă pămîntului roade cît mai bogate. CH1RILA AXINTE corespondent nerală a fost convocată şi şedinţa s-a ţinut la căminul cultural. S-a dat citire cererii făcută de I. V. Mătase care a cerut a intra în întovărăşire cu tot pămîntul arabil în suprafaţă de 1,68 hectare, a lui Aurel Ghiurtu cu suprafaţa de un hectar şi celei depusă de Ştefania Prisecaru cu 1,50 ha. Toate aceste cereri au fost admise de către, adunarea generală. Au mai fost admise şi cererile depuse de locuitorii Gh. Ploaie care deocamdată vine in întovărăşire cu 1,08 ha., a lui I. Văcărescu cu 0,50 ha. şi a lui Traian Munteanu cu 1,35 ha. pămînt arabil. In prezent, întovărăşirea agricolă „1 Mai“ din Buneşti numără 33 familii cu 28,05 hectare pămînt arabil, avînd ca fond de bază 2 boi, 2 cai, 2 pluguri şi 3 căruţe. DUMITRU TUDORAN AVRAM corespondent dmn Scrisoare din Buneştii Huşilor Sărbătorirea Zilei Forţelor Armate ale R. P. R. — Adus sarea festivă de la cinematograful „Maxim Gorki“ — Ieri după amiază a avut loc în sala cinematografului „Maxim Gorki“ din oraşul Iaşi o adunare festivă cu prilejul zilei de 2 octombrie, ziua Forţelor Armate ale R.P.R. In sală erau prezenţi numeroşi oameni ai muncii, activişti de partid şi de stat, militari, studenţi şi elevi. Adunarea festivă a fost deschisă de tov. Octav Iliescu, preşedintele Comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc care a dat cuvîntul ofiţerului Gheorghe Juverdeanu. Sărbătorim astăzi — a arătat vorbitorul — cea de-a 13-a aniversare a înfiinţării armatei noastre populare. Prima mare unitate militară romînească a fost divizia de voluntari „Tudor Vladimirescu“, simbol al luptei poporului nostru muncitor împotriva asupritorilor din interiorul şi din afara ţării noastre, încă de la înfiinţarea sa Divizia „Tudor Vladimirescu“ a fost creată pe principii cu totul noi, pe principiile armatei populare pusă în slujba eliberării oamenilor muncii- Ea a constituit simburele din care, a crescut apoi puternica noastră armată populară, legată de popor prin unitatea de vederi şi scopuri. Armata populară formată de partidul şi guvernul nostru este strajă de nădejde a păcii şi liniştii poporului, a independenţei naţionale şi a intereselor de stat. înaltă şi măreaţă este misiunea armatei noastre populare. Minunat tezaur străjuesc fiii poporului muncitor, îmbrăcaţi în haina militară. Armatei noastre populare îi revine nobila misiune de a apăra cu fermitate pămîntul scump al patriei noastre libere, marile cuceriri revoluţionare ale oamenilor muncii, roadele muncii paşnice de construire a socialismului. Poporul muncitor înconjoară cu multă dragoste armata sa populară. Poporul muncitor şi armata sa constituie azi o singură familie unită prin interese comune. Militarii Forţelor noastre Armate — a arătat în continuare, vorbitorul — se bucură de toate drepturile şi libertăţile garantate prin Constituţia Republicii Populare Române. Cazarma a devenit astăzi, o şcoală de educare politică şi cetăţenească a militarilor. In armată pe lingăînsuşirea măiestriei armelor militarii se califică în meseriile de mecanici tractorişti, telegrafişti etc, cadre de nădejde necesare construirii socialismului în pa-La baza educării şi culturalizării militarilor armatei noastre populare stă învăţătura marxist-leninistă, izvor nesecat al adevărului care ajută pe militari să-şi formeze o concepţie reală despre lume, să se orienteze cu uşurinţă în problemele complexe ale vieţii interne şi internaţionale. Conştienţi de înalta misiune ce li s-a încredinţat de a fi apărători ai patriei, ai libertăţii şi cuceririlor revoluţionare ale poporului muncitor — a arătat în încheiere vorbitorul — militarii forţelor armate ale RPR întîmpină Ziua Armatei noastre populare cu realizări importante în pregătirea lor de luptă şi politică, însufleţiţi de un înalt patriotism ei îşi reafirmă hotărîrea de a depune toate eforturile, de a-şi ridica la nivelul cel mai înalt, cunoştinţele militare şi politice. Avînd exemplul oamenilor muncii în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor cincinalului militarii depun tot mai multă rîvnă pentru pregătirea lor deluptă şi politică, pentru respectarea juramintului dat poporului, pentru apărarea cuceririlor revoluţionare ale oamenilor muncii, a libertăţii şi păcii. * ** După festivitate a rulat un ■ octombrie 1956 5■ ■ »■EHIBBIII [ —^ Pentru prietenie frăţească î—■ Tovarăşii Mao Tze-Dun şi Gh. Gheorghiu-Dej la recepţia oferită în cinstea delegaţiilor partidelor comuniste şi muncitoreşti de Prezidiul Congresului al Vlll-lea al Partidului Comunist Chinez. Predau cotele de porumb îndată ce porumbul s-a copt, ţăranii muncitori din comuna Podul Iloaiei au şi început recoltatul. Mulţi dintre ei, printre care comuniştii Pribieagu Ştefan, Ceasnog Constantin, deputaţii Galei Dumitru şi Mihai Dumitru au terminat în scurt timp această lucrare. Ei au considerat ca o datorie a lor dintre cele mai de seamă de a duce la baza de recepţie cotele de porumb ce le datorează statului. Ei sunt primii pe comună care şi-au achitat în întregime cotele de porumb. Urmînd exemplul lor şi ţăranii muncitori Ursan Gheorghe, Rotaru Maria, Chirilă Dumitru, şi alţii, au plecat îndată la baza de recepţie spre a-şi preda cotele de porumb. Comitetul executiv al sfatului popular comunal, împreună cu organele de colectări din această comună, au luat măsuri ca predarea cotelor de porumb să se desfăşoare în pas cu recoltarea. Astăzi, ţăranii muncitori din comună, pe măsură ce culeg porumbul, îşi predau cu drag cotele datorate statului. I. D. VOIGULESCU Agestiite de presă tirtivismu: D.T. Şepilov va participa la discutarea problemei Suezului in Consiliul de Securitate — Alţi 106 piloţi angajaţi de administraţia egipteană a Canalului de Suez. — Sosirea preşedintelui Sukarno la Pekin. Ieri în oraşele regiunii noastre S-a deschis fmţimentul de partid In organizaţiile de partid din oraşele regiunii noastre a avut loc ieri un eveniment deosebit de însemnat: deschiderea noului an şcolar în sistemul învăţămîntului de partid. Acest eveniment a fost întîmpinat cu multă însufleţire de propagandişti şi de toţi cursanţii care vor studia învăţătura marxist-leninistă în una din formele învăţămîntului de partid. Adunările festive care au avut loc cu acest prilej au scos în relief dorinţa cursanţilor de a-şi ridica permanent nivelul politic şi ideologic, hotărîrea nestrămutată a propagandiştilor de a răspîndi în masa largă de oameni ai muncii învăţătura marxist-leninistă, de a contribui la îmbunătăţirea propagandei de partid, la orientarea acesteia sare o strînsă legătură cu practica construcţiei socialiste. La „Proletarul Roşu““ din Bîrlad Luni după-amiază la sfîrşitul schimbului de lucru, grupuri de vîrstnici şi tineri de la fabrica „Proletarul Roşu“ din Bîrlad se îndreptau spre una din sălile de lucru ale fabricii. Membrii şi candidaţii de partid, Utemişti şi fără de partid, cursanţi la cele 3 cercuri şi cursuri de partid s-au adunat pentru a lua parte la deschiderea festivă a anului de învăţămînt de partid. Despre scopul aduAdunarea festivă pentru începerea noului an , şcolar al cursului de studiere a istoriei PMNR de pe lingă organizaţia de bază de la direcţia regională PTTR a avut loc în clubul sindicatului din această instituţie. Cu acest prilej, tov. Constantin Ionel, secretarul organizaţiei de bază a subliniat datoria statutară a fiecărui comunist de a studia necontenit învăţănării a vorbit tov Gh. Ursu, membru în biroul organizaţiei de bază. Tov. Gh. Timofte, secretarul organizaţiei de bază, care a luat apoi cuvîntul a arătat însemnătatea studierii temeinice a marxism-leninismului. In cadrul organizaţiei de bază a fabricii de confecţii vor funcţiona în cursul anului de învăţămînt 1956- 1957 un cerc de economie concretă, un cerc de studiere a istoriei La P. T. T. R. Iaşi tura ■ marxist-leninistă, arătînd că, cu cît nivelul politic şi ideologic al membrilor şi candidaţilor de partid este mai ridicat, cu atît creşte şi capacitatea de luptă a organizaţiei de bază. Tov. Constantin- Ionel a insistat şi asupra însemnătăţii îndeplinirii sarcinilor ce revin propagandiştilor. Luînd cuvîntul, tov. Maer Moscovici, propagandist, s-a angajat PMR şi un curs seral. In aceste forme de învăţămînt s-au înscris 22 membri de partid, 10 candidaţi de partid, 9 utemişti şi 15 nemembri de partid. In cadrul adunării pentru deschiderea învăţămîntului de partid s-a stabilit ca lecţiile şi seminariile să aibă loc odată la două săptămîţii miercurea. T. VOLF corespondent să lupte cu fermitate pentru asigurarea purităţii propagandei de partid, a eficacităţii ei. Cu prilejul acestei adunări au mai luat cuvîntul şi cursanţii Timotei Melciuc, Vasile Lungu, Matei Barbu şi alţii A urmat apoi predarea primei lecţii intitulată : „începutul răspîndirii marxismului în Romînia şi crearea partidului social democrat în ţara noastră“* f Insămînţările trebuie făcute la timpul optim şi de calitate Intr-o corespondenţă trimisă ziarului, tov. Petru Secobeanu, brigadier la colectiva din Tîrzii- Huşi ne anunţă că numai în patru zile membrii acestei gospodării au însămînţat 13 ha. grîu şi 15 ha., orz de toamnă Dar acesta nu este un caz izolat. Scrisorile sosite la redacţie ne arată că insămînţările au început şi se desfăşoară din plin la numeroase gospodării agricole de stat, gospodării colective, întovărăşiri agricole. De asemenea, au trecut la efectuarea acestei importante lucrări mulţi ţărani muncitori de pe cuprinsul regiunii noastre. Asta este, desigur, bine. Este bine pentru că obţinerea unor producţii sporite în anul viitor este condiţionată, în primul rind, de felul in care sunt executate insămînţările, dacă acestea sunt făcute la vremea potrivită. Experienţa din anii trecuţi ne demonstrează limpede rolul hotărîtor pe care îl are însăminţarea la timp, după toate regulile agrotehnice. Recolte ca: 1764 kg. grîu la hectar obţinute de GAC Tungujei- Negreşti; 2.200 kg- orz la hectar obţinute de G.A.S. Pojorăni-Huşi, se dato-resc intr-o bună măsură faptului că aceste unităţi au efectuat însămînţările la timp, cu sămînţă de calitate, bine condiţionată şi tratată. Din păcate, practica ne-a oferit şi multe exemple negative, care vin însă să confirme încă odată însemnătatea aplicării întocmai a regulilor agrotehnice. Dacă în Chirceşti-Vaslui o seamă de producători agricoli au obţinut o producţie slabă de grîu, aceasta se datoreşte faptului că însămînţarea s-a făcut mult prea tîrziu şi nu la adincimea recomandată de agrotehnică, ceea ce a dus la degerarea unei bune părţi din sămînţă. De asemenea, recoltele scăzute obţinute de numeroşi ţărani muncitori se datoresc faptului că au însămînţat tîrziu dintr-un teren pregătit în pripă şi netăvălugit, sămînţă a cărei putere de încolţire n-a fost încercată, care n-a fost condiţionată şi tratată. Pentru buna reuşită a însămînţărilor trebuie să se dea in primul rină, o atenţie deosebită efectuării arăturilor pregătitoare. In raioanele Bîrlad şi Murgeni, de pildă, această lucrare este rămasă în urmă. Este necesar de aceea să se ia cele mai urgente măsuri pentru efectuarea arăturilor pe toate terenurile eliberate de culturi, care sînt destinate insăminţărilor. De asemenea, acolo unde culturile tîrzii au ajuns la maturitate, acestea să fie recoltate de urgenţă, trecîndu-se imediat la arături şi însămînţări. Timpul optim , de , însămînţare pentru regiunea noastră este acum ; în aceste zile frumoase trebuie să se termine complet semănatul păioaselor de toamna, ştiinţa agrotehnică şi experienţa îndelungată—ne arată că orice intirziere peste epoca optimă de insaminţare duce la pierderi însemnate de recoltă. Se vede insa, ca nu peste tot se ţine seama de această importantă re- gula agrotehnică. Aşa se explica faptul că in timp ce in raioanele Vlădeni şi Negreşti , s a însămînţat o bună parte din suprafaţa planificată, în raioanele Huşi, Bîrlad şi Murgeni nu s-a semănat decit pe ici, pe colo. Şi asta nu este întîmplător. Organele de stat şi de partid respective n-au luat din vreme măsurile organizatorice şi politice necesare în vederea bunei desfăşurări a insăminţărilor. Datorită sfaturilor populare şi a organizaţiilor de partid, este de a desfăşura o susţinută muncă politică pentru mobilizarea tuturor forţelor in vederea impulsionării la maximum a )'it............................. mului de insamînţări. Tretuie folosită din plin întreaga capacitate de lucru a . tractoarelor, , maşinilor agricole şi atelajelor, astfel incit viteza medie zilnică la însămînţări să fie atinsă şi depăşită, ■"‘■N. Efectuarea în termen a însămînţărilor nu trebuie să ducă la scăderea calităţii acestora. Semănatul trebuie făcut cu seminţe de calitate, a căror putere de germinaţie a fost încercată, bine condiţionate şi tratate. De asemenea, semănatul trebuie '.făcut cu semănătorile, combătîndu-se cu tărie metodele înapoiate cum ar fi semănatul pe piele. Acolo unde este posibil, în .Special în gospodăriile agricole de stat, gospodării colective șiîntovărășiri agricole să se aplice metode înaintate de semănat cum ar fi însămînțarea în rinduri încrucișate ii în rinl/’-i dese. Semănătorile să fie bine reglate, să se controleze d"'d boabele sint îngropate la adincimea corespunzătoare- In această perioadă tehnicienii agronomi trebuie să-și petreacă cea mai mare parte din timp pe teren unde să îndrumeze pe ţăranii muncitori cum să efectueze insămînţările şi să veghezi la calitatea lucrărilor executate. Acest lucru este cu atît mai uşor, cu cît în toamna aceasta majoritatea insăminţărilor se vor face în tarlale comune — lucru care va contribui în plus la sporirea recoltei. Efectuarea insăminţărilor in cele mai bune condiţii agrotehnice trebuie să stea în centrul atenţiei organizaţiilor de bază şi comitetelor executive ale sfaturilor populare. Cervttu l e x ■t l u i i e i Cum se perd îngrășămîntele naturale în raionul Tg. Frumos Nici în această toamnă în comuna Podul-Iloaiei din raionul Tîrgul Frumos nu se respectă regulile agrotehnice în problema folosirii îngrășămintelor naturale. Deși ne aflăm in luna octombrie, in comuna Podul-Iloaiei s-a cărat la cîmp o cantitate foarte mică de gunoi de grajd, care a fost împrăştiată abia pe o suprafaţă de 5 ha. Lipsă de preocupare faţă de folosirea îngrăşămintelor dovedeşte în primul rînd Comitetul executiv al sfatului popular comunal, preşedinte tov. Caftanache Gheorghe, care nu s-a îngrijit să mobilizeze cetăţenii din comună ca să transporte gunoiul de grajd. iar cîmpia, mai mult chiar, sfatul popular asistă pasiv la practica ce se obişnuieşte în comună, de a se arunca gunoiul de grajd la marginea satului. Şi în comuna Erbiceni din acelaşi raport situaţia este asemănătoare. Maldărele de■ bălegar stau în grămezi cît casa pe lingă ,şanţuri, şi nimeni nu se învredniceşte să le care pe cîmp, himerii nu-şi dă seama că aceste grămezi ascund imense bogăţii. Nici tovarăşul Găman Gheorghe, preşedintele GAC „Dobrogeanu Gherea“ din satul Totoeşti nu-şi dă seama de acest lucru. Pînă la data de 30 septembrie, colectiviştii din această gospodărie nu căraseră la cîmp nici măcar o căruţă de gunoi. . ./ Faţă de această situaţie, inginerii şi tehnicienii din secţiunea agricolă a raionului Tg. Frumos au datoria să se ocupe în moduul cel mai serios de aplicarea regulilor agrotehnice. Ei trebuie să-şi lege activitatea de teren, îndrumînd la faţa locului ţăranii muncitori arătîndu-le că aplicarea agrotehnicii înaintate este una din căile sporirii producţiei agricole, a ridicării nivelului lor de trai. Se cere de asemenea din partea comitetelor executive din comunele Podul Iloaiei şi Erbiceni să lichideze de urgenţă această nepăsare Să se ia cît mai grabnic măsuri concrete în vederea transportării gunoiului ste grajd la cîmp, E. CEDRU — coresp.