Flacăra Iaşului, iunie 1957 (Anul 13, nr. 3349-3374)
1957-06-01 / nr. 3349
i A Y r "V" ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Mr Mlădiţele viitorului de aur A devenit o tradiţie scumpă ca de 1 iunie al fiecărui an oamenii de pe toate meridianele globului să sărbătorească ziua copilului, ziua mlădiţelor viitorului de aur al omenirii. Vorbind despre copii cu o neasemuită frumuseţe, izvorîtă din dragoste profundă, Maxim Gorki e spus: „Copiii sunt florile vieţii“. In zilele noastre aceste cuvinte înţelepte au o adincă semnificaţie. Florile sunt simbol al gingăşiei, al frumuseţii şi nădejdii în împlinirile viitoare Pentru a creşte ele au nevoie de ocrotire, de lumină şi căldură, de linişte. Furtunile rup plă pifidele lor lujere, le ofilesc frumuseţea corolelor deschise către azurul cerului, întunericul le face să crească anapoda, să nu ajungă la plinătate. Copiii sunt simbol al gingăşiei, al frumuseţii, al nădejdii în împlinirile viitoare. Pentru a creşte ei au nevoie de ocrotire, de lumină, de pace. In ţara noastră şi în toate ţările socialiste frăţeşti, prin grija partidelor clasei muncitoare copiii au asigurată ocrotirea şi lumina necesară creşterii şi formării lor ca viitori cetăţeni şi constructori. Iar lupta unită a tuturor oamenilor care iubesc pacea va izbindin nobila sa cauză, pentru ca nicicind războiul să nu ofilească şi să stingă plăpîndele vieţi ale copiilor lumii. ,Copiii sînt florile vieţii.. Fie ca atunci cînd globul va fi încălzit de soarele veşnicei primăveri a omenirii aceste flori să ajungă la plinătate şi să ducă mai departe, pe culmile de aur, munca şi lupta noastră. AU INTRAT ÎN FUNCŢIUNE IERI LA F. K. B. DOUA CUPTOARE ELECTRICE Ieri dimineaţă, în marea hală de turnătorie a fabricii de rulmenţi Birlad au intrat în funcţiune 2 noi cuptoare sovietice tip O.K.B.— 298, pe principiul de topire cu instalaţie monofazică. Ambele cuptoare sunt specializate pentru bucşi de alamă turnate centrifugal. La orele 14.00 echipa maistrului turnător Stelian Băncianu a elaborat prima şarjă de alamă. Capacitatea noilor cuptoare va permite elaborarea unor şarje de alamă şi pentru alte întreprinderi din ţară. Prin intrarea in funcţiune a noilor cuptoare, fabrica de rulmenţi va realiza şi însemnate economii, deoarece pînă acum bucşele de alamă erau aduse din Oraşul Stalin, iar transportul lor costa lunar aproape 100.000 lei. La rezolvarea problemei tehnice, legată de darea în folosinţă a cuptoarelor şi la montarea instalaţiei electrice de înaltă şi joasă tensiune, un aport deosebit l-au adus inginerii Iosif Rozenkrant şi Nicolae Pasca. EUGEN CEDRU corespondent Expoziţia „Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice" In curînd se va amenaja la Iaşi, în Palatul Culturii, expoziţia tehnico-ştiinţifică sovietică „Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice”. Pentru organizarea acestei expoziţii va veni la Iaşi un grup de oameni de ştiinţă sovietici, care activează pe tărîmul folosirii energiei atomice în scopuri paşnice — în frunte cu docent V. S. Kirilov Ugriumov, candidat în ştiinţe fizicomatematice, decan al facultăţii de fizică teoretică şi experimentală de la Institutul de ingineri fizicieni din Moscova. Deschiderea muzeului memorial „Vasile Alecsandri“ din Mirceşti oficialităţilor din regiunea noastră. Duminică 9 iunie a regiunii Scriitorilor şi au loc deschiderea festivă a muzeului memorial V. Alecsandri din Mirceşti. Clădirea muzeului a fost restaurată şi cuprinde în afară de două camere (camera de lucru şi dormitorul) dotate rit mobilier şi obiecte personale de-ale poetului, şi alte încăperi în care sunt expuse fotocopii după ediţiile originale şi după diferite documente, ilustrînd pe etape viaţa şi opera lui Vasile Alecsandri. In sălile muzeului sunt de asemenea prezentate scene din teatrul lui V. Alecsandri interpretat după 1944 de colectivele unor teatre din ţară, etc. Cu prilejul deschiderii muzeului vor lua cuvîntul reprezentanţi ai U-Ctiţi în pag. 2 a Copiii primăvara omenirii Sărbătorirea Zilei Internaţionale a copilului la Iaşi Ieri după-amiază a avut loc în sala Teatrului Evreiesc de Stat, sărbătorirea Zilei Internaţionale a Copilului la Iaşi. La această adunare au ţinut să participe numeroşi oameni ai muncii, părinţi dornici să-şi manifeste încă odată dragostea neţărmurită pentru copii, pentru apărarea vieţii şi fericirii? Ieri Cu acest prilej a luat cuvîntul tov. Elisabeta Bulgaru, vicepreşedintă a comitetului executiv şi sfatului popular orăşenesc. Vorbind despre situaţia copiilor din ţara noastră şi din regiunea Iaşi vorbitoarea a spus : Faţă de 1948 avem astăzi cu 300 la sută mai multe spitale de pediatrie, cu 275 la sută mai multe case de naştere, iar numărul locurilor în căminele de zi a crescut cu 650 la sută. Dacă comparăm situaţia de astăzi a învăţămîntului cu aceea din trecut ne putem da şi mai bine seama de ceea ce poate realiza un regim socialist. De la 1577 grădiniţe de copii cît erau în 1938 am ajuns astăzi la 6 400 grădiniţe în care sînt educaţi peste 274.000 de copii După ce un număr de mame au mai luat cuvîntul, a trimis o telegramă FDIF. A urmat un program artistic dat de elevi și pionieri. •■■■■■■■■■■■aa ■&MLXJ11 HP. Î24S■ ■ stmM 1 iunie 1967 aaaaaaaa 20 bani aaaa Serbare de neuitat Serbarea prezentată joi după amiază de clasa a I-a elementară de la Şcoala medie nr. 4 a fost o realizare cu care se pot mîndri atît micii artişti şi învăţătoarea lor, tov. M. Constantinescu, cît şi conducerea şcolii şi colectivul de părinţi. Spectatorii — elevi, cadre didactice, părinţi, etc., au avut prilejul să asiste două ore şi jumătate la o serbare, pe cît de puţin obişnuită pe atît de emoţionantă. Un preţios ajutor în pregătirea acestei serbări au dat părinţii elevilor care au răspuns la toate chemările clasei şi ale şcolii. Dintre aceştia s-a evidențiat în mod deosebit tov. Jenica Istrate. Creşterea productivităţii muncii şi regimul sever de economii — Se elimină un loc îngust de producţie In cadrul unei recente consfătuiri de producţie, cu prilejul discuţiilor pe marginea sistemului de salarizare îmbunătăţit, un colectiv de tehnicieni de la fabrica de confecţii din Bîrlad a făcut propunerea ca să nu se mai lucreze in brigăzi, ci in produri In vechea formă de organizare a muncii — brigada formată din 2O de oameni — fiecare om făcea o operaţie, iar In sprijinul rezolvării diferitelor probleme existau mai mulfi ajutori de meşteri. Era suficient să lipsească un muncitor din cadrul brigăzii pentru ca să se ivească un loc îngust de producţie. Avantajul organizării muncii în produri — au arătat ei — constă, în primul rind, in faptul că o operaţie va putea fi executată de un grup de oameni. Productivitatea muncii va creşte pentru că muncitorul nu va mai face împachetarea fiecărui produs. Propunerea a fost găsită ca acceptabilă și in momentul de față ea este în studiul conducerii întreprinderii și a serviciului tehnic. La ora actuală se fac cronometrările. Problema care se pune insă, este ca lucrările să nu fie tărăgănate, întrucît avantajele sunt evidente. „La secţia la fermentaţie, aerul comprimat este adus din secţia compresoare prin conducte. In timpul desfăşurării procesului de fermentaţie aproximativ 10—15 la sută din cantitatea de aer se pierde . Iată relatările şefului secţiei fermentaţie făcute la una din consfătuirile de producţie în cadrul cărora s-au dezbătut şi discutat măsurile privind sistemul de salarizare îmbunătăţit. Şi atunci m-am gîndit — fac o propunere ,— să punem la punct o instalaţie de înregistrare a aerului care ne va permite să depistăm cu uşurinţă locul unde se produc pierderi şi să înlăturăm imediat defecţiunea. Toată instalaţia o putem face din materialele care se găsesc prin atelierele noastre, a continuat şeful secţiei. Apreciind propunerea ca deosebit de preţioasă, conducerea fabricii de antibiotice a introdus o în planul de măsuri tehnico-organizatorice şi a specificat că lnstalaţia va fi terminată la 20 mai. a.c. Angajamentul a fost respectat. Acum pierderile de aer sunt eliminate cu totul. Calculul economic făcut arată că, anual, datorită acestui lucru se vor obţine economii de cca. 100.000 lei. izvoare ale îmbunătăţirii * sistemului de salarizare O sursă importantă de economii Mai avem rezerve interne... nefolosite In întreprinderea noastră acţiunea de consultare a muncitorilor în vederea experimentării măsurilor privind îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi normare a muncii se desfăşoară cu succes. Propunem ca, înzestrarea unor strunguri cu mandrine noi, aprovizionarea altor strunguri cu cuţite „ciuperci” pentru profilul roţilor, sau confecţionarea unui număr corespunzător de cuţite cu plăcuţe vidia pentru tăierea rapidă, sunt în centrul atenţiei noastre. Tot pe baza propunerilor muncitorilor conducerea secţiei este hotărîtă să susţină cu mai multă tărie decit pînă acum respectarea de către celelalte secţii — mă refer în special la secţia forjă — a adaosului de prelucrare. Transformarea in span a unui mare adaos de prelucrare, constituie pentru secţia noastră o frînă in calea creşterii productivităţii muncii, iar pentru secţia respectivă un consum inutil de materie primă. De aceea conducerea secţiei, îndrumată şi ajutată de organizaţia de partid şi comitetul de secţie, va lupta pentru aplicarea in viaţă a propunerilor privind ridicarea necontenită, dar reală, a productivităţii muncii, izvorul principal al Îmbunătăţirii salarizării. SEBASTIAN MORARU şeful secţiei mecanice Atelierele CFR Paşcani PE MARGINEA CHEMĂRII In fiecare sat, sector agricol socialist puternic și înfloritor întărirea ecoponaico-organizatorică a gospodăriilor colective și întovărășirilor ---- ~~ ' — ' ' -■ ■■■ ^ - ' I n—■■ •' ■■ - ■ ■. . . ■ ■■■ ■■ ■- -■ ■ ~ — —1 agricole sarcină importantă în etapa actuală „Obiectivul principal în agricultură în cel de al II-lea plan cincinal este creşterea considerabilă a producţiei agricole marfă şi în primul rind creşterea producţiei marfă provenite din sectorul socialist al agriculturii La sfirşitul celui de al II lea plan ciincinal cantitatea de produse agricole marfă provenită din sectorul socialist al agriculturii va trebui să fie de 60%— 70% din întreaga producţie marfă agricolă”. Aceasta este sarcina centrală pe care o trasează cel de al II-lea Congres al Partidului in domeniul agriculturii în cursul celui de al II- lea plan cincinal. Comitul regional de partid laşi a luat măsurile politice şi organizatorice menite să ducă la traducerea în viaţă a acestei istorice hotărâri trasată de Congresul Partidului. Ca rezultat al aplicării acestor măsuri, în regiunea Iaşi s-au obţinut o serie de realizări în domeniul transformării socialiste a agriculturii. Pentru a ilustra acest lucru, iată citeva cifre din care reiese ritmul de transformare socialistă a agriculturii în urma desbaterii documentelor Congresului. Din acest tabel se vede clar creșterea ritmului de transformare socialistă a agriculturii în perioada de la Ing. agr. PETRE MAGAZIN şeful secţiei agrare a comitetului regional de partid Congres încoace. Aceasta dovedeşte Pînă la data de 30 aprilie 1957, în regiunea Iaşi sectorul socialist din agricultură reprezintă peste 25% din numărul total al gospodăriilor, iar suprafaţa de 97.402 ha, reprezintă cca. 20% din suprafaţa arabilă aparţinind ţărănimii. Fruntaşe in transformarea socialistă a agriculturii sunt raioanele Murgeni, Negreşti şi Vaslui. In prezent în raionul Murgeni aproape toate familiile de ţărani muncitori sunt încadrate în sectorul socialist. Peste 50% din suprafaţa arabilă a raionului este astfel cuprinsă în GAC şi întovărăşiri agricole (fără sector de stat) şi sunt create toate condiţiile ca în acest an să fie terminată cooperativizarea în linii mari. Din cele 940 sate din regiune în aproape 800 există sector socialist, iar In raioanele Murgeni, Vaslui, Negrşti şi Tg. Frumos In fiecare sat există cel puţin o întovărăşire agricolă. Ariniul in transformarea socialistă a agriculturii creat in urma desbaterii documentelor Congresului, este pentru noi o dovadă sigură că pînă la sfirşitul celui de al II-lea plan cincinal pot fi îndeplinite şi depăşite sarcinile trasaţi de Măririle Congresului In domeniul agriculturii. Pentru aceasta este Insă necesar să se mobilizeze toate forţele şi să se sporească eforturile astfel ca ritmul de cooperativizare si fie din ce In ce mai accelerat pînă la crearea unui avînt general în întreaga regiune. In sprijinul ţărănimii muncitoare care s-a Încadrat in sector socialist, statul nostru de democraţie populară a venit cu numeroase maşini şi tractoare care sa execute lucrări superioare pe tarlalele întinse ale GAC şi întovărăşirilor agricole. Cele 15 SMT din regiunea noastră sunt înzestrate cu un parc de peste 800 tractoare care acţionează numeroase maşini (pluguri, semănători, secerători, prăşitori, batoze, etc) capabile să execute un mare şi variat volum de lucrări. Ca rezultat al aplicării metodelor agrotehnice avansate şi a lucrării cu maşinile, pe tarlalele GAC şi întovărăşirilor agricole se obţin sporuri însemnate de producţie faţă de sectorul individual. Pentru a sublinia acest lucru, prezentăm citeva cifre comparative privind producţiile medii la citeva culturi principale obţinute în ultimii 3 ani în sectorul socialist cooperatist şi în sectorul individual. Numai un mic calcul pe baza cifrelor de mai sus, ne va demonstra cu cît va fi mai cîştigată ţărănimea muncitoare din rniunea noastră dacă s ar încadra în sector socialist. Din acest tabel se vede că diferenţa de producţie la han între sectorul socialist şi cel individual este de 230 kg, la grîu, 140 kg, la porumb şi 160 kg, la floarea-soarelui. Dacă facem calculul la suprafeţele insămlnţate cu aceste culturi în sectorul individual vom avea : 140 000 ha., griu x 230 kg., (diferenţă) = 30.800.000 kg., grîu 205.000 ha., porumb x 140 kg., (diferenţă) = 28.700.000 kg., porumb 43.000 ha., floarea-soarelui x 160 (diferenţa) — 6.880.000 kg., fi. soarelui. Aceste zeci de milioane de kg., boabe ar duce desigur la o mai bună aprovizionare a pieţii cu produse agricole, la ridicarea nivelului de viaţă al ţărănimii muncitoare. Să analizăm acum citeva aspecte ale activităţii economice şi organizatorice pe care o desfăşoară GAC, şi întovărăşirile agricole din regiunea noastră, lipsurile care există în această direcţie, cauzele care le determină, precum şi măsurile ce trebuie luate pentru înlăturarea lor. A.— Activitatea gospodăriilor agricole colective — Planul de producţie şi planul de perspectivă Se ştie că orice întreprindere soacialistă nu se poate dezvolta îni mod raţional dacă la bază nu are un plan anual de producţie cu sarcini concrete în fiecare sector de activitate şi un plan de perspectivă pe un anumit număr de ani. Acesta din urmă se intocrreşte pe baza profilului ce sei stabileşte pentru fiecare unitate, ţinînd seama de planul de stat, dej nevoile colectiviştilor şi de condiţiilei climato - pedologice in care se‘atin unitatea respectivă. Aşadar planificarea este deci valabilă şi obligatoria în GAC. • r, ■ , Multe GAC din regiunea noastră îşi desfăşoară întreaga activitate pa baza de plan anual, având totodată şi planuri de perspectivă privind dezvoltarea lor. Aceste gospodării obţin an de an rezultate din ce în ce mai bune. Aşa de exemplu, GAC Tîrzii—Huşi, Pribişti—Vaslui, Tungujei— Negreşti sunt gospodării milionare. Deasemeni sunt multe alte GAC care în curînd vor deveni milionare. Majoritatea gospodăriilor însă nu-şidesfăşoară activitatea pe baza unui plan de perspectivă, iar planul de producţie au mai de multe ori nici nu este cunoscut de toţi colectiviştii, el fiind întocmit numai de consiliul de conducere, iar urmărirea pe parcurs nu este o preocupare permanentă a tuturor colectiviştilor. Din această cauză unele gospodării bat pasul pe loc cu toate că sunt înfiinţate cu cîţiva ani în urmă. Aşa de exemplu GAC Cozmeşti—Huşi deşi constituită în anul 1950 are ca fond de bază numai 89.610 lei. Acelaşi lucru putem spune despre GAC Scobinţi — Hîrlău, Dubeşti-Tg. Frumos, Comarna — Iaşi, Ţuţcani — Murgeni şi altele, care au sporit foarte puţin fondul de bază de la data constituirii. Lipsa unui plan de perspectivă şi neurmărirea atentă a planului de producţie anual face ca în multe cazuri activitatea să se desfăşoare la voia întimplării, iar rezultatele să nu fie cele mai corespunzătoare. Se impune deci ca în fiecare GAC să se analizeze în mod temeinic posibilităţile de dezvoltare şi pe baza aceasta să se elaboreze planuri da perspectivă pentru următorii ani astfel ca pînă în 1960 să se realizeze în fiecare unitate sarcinile trasate de partid la cel de al II-lea Congres. In acest scop comitetele raionale de partid, sfaturile populare raionale, tehnicienii trebuie să ajute organizaţiile de partid, consiliile de conducere din (Continuare în pag. 3-a) că un număr tot mai mare de ţărani muncitori din regiunea noastră se conving de superioritatea agriculturii socialiste faţă de mica gospodărie individuală. G.A.C. şi Intovţi agricole 0 Data : Nr. _ Supraf. z unității Fara‘ ha 1 31.XXI. 1950 50 2.782 9.083 2 31.XII.1952 234 13.070 29.461 3 31.XII. 1955 387 17 922 43.459 4 31.XII.1956 812 39.480 33.159 5 30.IV.1957 989 57.039 97.402 1954 1955 1956 Sectorul ^------- -------------------- ___________ Gr,u rumb stj“[e* Grlj rumb s°“Je' Grlu rumb G.A.C. și In* tovărișiri agricole 930 875 650 1400 2085 1200 830 960 790 Individual 700 620 540 1200 1990 910 630 800 67) speranţI şi buc Dragostea pentru copii, cele mai gingaşe mlădiţe ale omenirii, grija pentru a Ie apăra viaţa, pentru a le asigura viitorul, se intilnesc la fiecare pas in patria noastră. Şi in regiunea Iaşi, ca peste tot în ţară, funcţionează numeroase creşe, grădiniţe şi cămine de zi. S-au deschis numeroase magazine cu articole speciale pentru copii. Grădinile, parcurile, spaţiile verzi din oraşe, excursiile, taberele de vară, cuprind mereu sute şi mii de copii. In clişee de la stingă la dreapta : 1. De la virsta de 3—4 ani copiii sunt ajutaţi să-şi formeze deprinderi de muncă. Aşa că, în programul de activitate al căminului de zi de la Direcţia Regională C.F.R. intră şi îngrijirea florilor, a porumbeilor, confecţionarea jucăriilor din plastilină, etc. lată pe micuţii Nicuşor şi Elena hrănind porumbeii adăpostiţi în colivie. 2. De-abia răsăriţi, copiii încep să cunoască şi să se bucure de tot ce-i frumos şi bun în viaţă. Priviţi-i. Sunt nedumeriţi în faţa aparatului de fotografiat. Micuţii care n-au depăşit cu mult personalului creşei de la faulis ,,"ţesătura”. ---- - .........,ii pentru copii au deseori de lucru cu micuţii cărora iu tru d. Radu Bogdaniei are numai 4 anişori, cu toate acestea, este foarte „pretenţios”. Degeaba incearcă tovnul central nr. 5, să-l lămurească că-i vine bine hăinuţa. In cele din urmă insă, şi-a găsit modelul preferat 4. E un spectacol obişnuit al oraşelor şi satelor noastre de astăzi, curtea unei case in care copii, foarte mulţi copii mici — preşcolari — îmbrăcaţi in şorţuieţe albe joacă intr-o horă veselă „şoarecele şi pisica” sau construiesc in sala de clasă căsuţe, fintini, etc. Fotoreporterul nostru a surprins pe micuţii de la grădiniţa de copii nr. il tocmai in momentul cind îşi ridicau din cuburi diferite construcţii. Aici, In unităţile preşcolare şi apoi în şcoli. In sufletele copiilor infloresc cele mai frumoase simţăminte, in mintea lor se nasc au an cresc şi prind puteri sub suprareală. Vînzătoarele de la magazinele de conici sint pe plac hăinuţele confecţionate pen- Elena Casian, vînzătoare la magazifele de viitor. * " ' - ~ ' ginduri mă-