Flacăra Iaşului, iunie 1959 (Anul 15, nr. 3965-3989)

1959-06-02 / nr. 3965

Hr. 3969 ssel Gospodăria agricolă colectivă din com. Gugeşti, ra­ionul Huşi a obţinut anul trecut, din sectorul zootehnic, un frumos venit bănesc. In planul de producţie pe anul în curs, colectiviştii au prevăzut să mărească cu mult ferma de vaci şi ferma de oi. Acum gospodăria colectiva posedă 36 vaci de lapte şi IN CLIŞEU: Mulgătorul timpul prelucrării laptelui. 780 pi. low Profil şi ajutoarele sale In Caravana cinemato­grafică a Crucii Roşii la sate In regiunea Iaşi a sosit o caravană cinematografică a CC al Crucii Roşii, care timp de o lună va prezenta filme edu-­­cativ-sanitar­e şi artistice în comunele şi satele raioanelor Bîrlad, Iaşi şi Murgeni. Proiecţiile care au avut loc în comunele Puieşti, Voineşti şi satul Mărăşeşti cu filmele „Sîngele tău salvează vieţi“, „Cel de al patrulea concurs republican al grupelor sanita­re“, „Tabăra Crucii Roşii pen­tru pionieri şi elevi — Brea­za“, au făcut cunoscută ţără­nimii muncitoare activitatea Crucii Roşii pentru apărarea sănătăţii celor ce muncesc. BERMAN BURACH corespondent La întovărăşirea agricolă din Deleşti lu­ă sau io exista roni de istit? In toamna anului 1952, peste 85 la sută din numărul total al familiilor de ţărani munci­tori din Deleşti-Vaslui­ şi-au unit o parte din păminturi (mulţi dintre ei au venit cu toată suprafaţa) într-o­ întovă­răşire agricolă. Superioritatea muncii în comun a pămîntului s-a dovedit cu prisosinţă din primii doi ani. Reiese acest lu­cru din faptul că întovărăşiţii au scos mai mult la hectar de­cit ţăranii muncitori din sec­torul individual cu 420 kg. grîu şi cu peste 600 kg. porumb. A­­semenea sporuri de recoltă nu numai că au convins c« înto­vărăşiţi să-şi unească tot pă­­mîntul în tarlale mari, ci au atras toate familiile de ţărani muncitori din sat pe calea a­­griculturii socialiste. In toamna anului 1957 agricultura satului a fost cooperativizată. Din analiza cîtorva planuri de producţie şi a cîtorva dări de seamă se observă însă că e­­xistă o totală neatenţie faţă de crearea şi mărirea fondului de bază­ Cu toate că în trei ani la rînd s-a hotărit în a­­dunările generale încasarea ta­xei de înscriere — fixîndu-se şi suma ce trebuia plătită pen­tru fiecare hectar de teren — nu s-a făcut mai nimic: la o suprafaţă de cea. 400 ha. teren s-a încasat suma de numai 1020 lei. Aşa fiind, se pune întreba­rea: cine se face vinovat de nerespectarea hotărîrilor adu­nării generale şi a prevederi­lor statutului întovărăşirii agri­cole? Desigur că numai comi­­tetul de conducere al acesteia în frunte cu tov. C-tin Livada­­ru, preşedinte. Ce s-a făcut însă cu cei 1020 lei. Unde se află această su­mă? Nimeni nu ştie nimic. Nici secretarul — casier actual, tov. Petru Geantău, nici fostul secretar — casier, tov. Vasile Huţu. Se bănueşte doar că ba­nii respectivi ar fi depuşi la CEC din prima jumătate a a­­nului trecut. Totuşi, unde-i li­bretul CEC? Cineva trebuie să dea acest răspuns. Şi de bună seamă că îl va da. Ţinând seama de rezultatele deosebite obţinute de către o seamă de întovărăşiri agricole în dezvoltarea şi consolidarea lor, trebuie spus că întovără­şirea agricolă „7 Noiembrie’’ din Deleşti-Vaslui, dispunea de suficiente condiţii pentru a-şi fi procurat animale de muncă şi producţie, maşini şi unelte agricole şi chiar o magazie de cereale ce putea fi construită din resurse proprii. Din suma ce urma să fie strînsă Şi Prin contribuţia personală a mem­brilor, întovărăşirea putea să dispună azi de cel puţin 30 oi, sau de 2—3 maşini de semănat şi de o prăşitoare-două. Doar întovărăşiţii recunosc singuri acest lucru. Numai cele 30 oi puteau aduce într-un singur an un venit de cel puţin 4500 lei, plus meii de prăsilă. întovărăşirea agricolă ,,7 No­iembrie" din Deleşti nu s-a dezvoltat pe măsura posibili­tăţilor şi din cauză că nu s au introdus ramuri de producţie aducătoare de mari venituri. Este vorba de ramura legumi­colă şi de cultura plantelor tehnice. A te mulţumi numai cu semănatul unui hectar de cînepă şi a cîtorva hectare cu sfeclă de zahăr şi floarea soa­relui, înseamnă să negi avanta­jul deosebit de mare pe care îl prezintă cultura plantelor tehnice. Iată, aşadar, principalele ca­uze care au frînat într-un fel dezvoltarea multilaterală a în­tovărăşirii agricole din De­leşti. In expunerea sa făcută la Consfătuirea de la Constanţa, tov. Gh. Gheorghiu-Dej a ară­tat că: „Puterea întovărăşirii, capacitatea ei de dezvoltare e­­conomică in vederea creştem bunăstării intovărăşiţilor con­stă in bunurile procurate in comun şi în fondul de bază”... „Numai procurindu-şi în co­mun animale de muncă şi de producţie, plantînd pomi fruc­tiferi şi viţă de vie, cumpă­­rind In comun unele unelte a­­gricole şi îndeplinind cu fon­duri comune lucrări de irigări, de îndiguiri, de combaterea e­­roziunii solului, întovărăşiţii îşi pot crea ramuri diferite de producţie (creşterea animale­lor, vie, livezi), care sporesc producţia globală agricolă şi le aduc însemnate venituri”. Şi întovărăşiţii din Deleşti trebuie să ţină seama de a­­ceastă Preţioasă îndrumare mai cu seamă că în regiunea noastră există întovărăşiri a­­gricole cu un fond de bază de 22.000—100.000 lei investiţii în animale de muncă şi produc­ţie, în maşini şi unelte agrico­le, în construcţii. întovărăşirea agricolă „Grîu înfrăţit” din Munteni-Hîrlău, de pildă, care dispune de ult fond de bază de peste 100.000 lei, împarte an de an membrilor ei, pe lingă produse, şi bani, fiindcă aceas­ta creşte 120 oi, îngraşă porci, practică legumicultura şi cul­tura plantelor tehnice şi con­tractează cu statul vînzarea de cereale şi produse zootehnice în cantităţi din ce în ce mai sporite. Este necesar să amin­tim aici că condiţiile de care dispune întovărăşirea agricolă din Munteni, nu diferă cu mai nimic de acelea ale întovărăşi­rii agricole din Deleşti. Numai ci întovărăşiţilor din Deleşti li se cere mai mult spirit gos­podăresc şi organizatoric, o mai mare înţelegere a necesi­tăţii creării unui fond de bază puternic. De bună seamă că dacă va exista o atentă pre­ocupare şi îndrumare din par­tea comitetului comunal de partid, secretar tov. Şt. Popa, şi din partea comitetului exe­cutiv al sfatului popular co­munal, preşedinte tov. Şt. Bră­­dăţeanu, întovărăşirea agricolă din Deleşti se va dezvolta re­pede şi prine într-un timp rela­tiv scurt. Mai cu seamă că re­colta din acest an se anunţă destul de bună. Prin încasarea taxei d® înscri­ere de la toţi membrii, prin contribuţia personală a aces­tora cu cite 2—3 la sută din totalul veniturilor ce li se cu­vin, se va reuşi ca la sfîrşitul anului fondul de bază să fie mare şi să reprezinte animale de producţie, maşini şi unelte agricole. Oare toate acestea nu vor fi în interesul tuturor întovărăşi­ţilor? Desigur că da. VASILE ISTRATE Praşila I-a să fie grabnic terminată ! (Urmare din pag. l-a) şi cu tracţiune animală la prăşit—lucru consemnat de­altfel şi de procentele cres­cute între penultima şi ul­tima situaţia Privind insă cîmpul­­în foarte multe locuri se ob­servă o stagnare în creşte­rea plantelor din cauza nu­mărului mare de buruieni), trebuie spus că lucrările de prăşit în raioanele Vaslui, Bîrlad, Huşi, Murgeni ,­ şi în general pe întreaga re­giune n-i sînt mult răma­se în urmă. In raionul Bîr­­lad, de pildă, nu s-a prăşit decît: 21 la sută la porumb, 37,9 la sută la floarea soa­relui şi 42 la sută la sfec­la de zahăr — cu toate că timpul a fost favorabil în toate satele din raion. Mult sub posibilităţi sat şi raio­nul Vaslui, deşi e situat în partea de sud a regiunii în care însămînţatul a fost ter­minat mult mai timpuriu faţă de raionul Hîrlău. Din cele de mai sus reiese că în zilele ce urmează se impune luarea de măsuri concrete pentru antrenarea lucrătorilor de pe ogoare la grăbirea praşilei a I-a. Fie­care colectivist, întovărăşit şi ţăran muncitor cu gospo­dărie individuală, fiecare mijloc mecanizat să lucreze din plin la prăşit. Organiza­rea întrecerii socialiste în­tre brigăzi, echipe şi indivi­dual, depăşirea cu regula­ritate a vitezei zilnice de lucru, etc. s-re iată sarcina organelor şi organizaţiilor de partid, comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare rionale şi comunale, a tutu­ror conducerilor unităţilor agricole socialiste şi de SMT. Nu trebuie lăsat nici un fir de buruiană să crească, nici o cultură nerănită conform indicaţiilor agrotehnicii, nu trebuie pierdută fără rost nici o zi şi oră bună de lu­­­­cru. Deşi gospodăriile agricole de stat au înregistrat în ul­tima săptâmînă rezultate satisfăcătoare, se poate spu­ne că ele puteau fi şi mai mari dacă acestea foloseau mai chibzuit capacitatea de lucru a tractoarelor şi sa­pelor rotative. Au fost zile întregi cînd în gospodăriile agricole de stat Broşteni, Hălăuceşti, Crasna şi Tuto­­va, acestea au stat, sau au lucrat sub norma planifica­­tă.­­ Timpul este înaintat. Deci,­ să ieşim cu mic cu mare, ♦ să ne înzecim eforturile pen-t­­ru terminarea grabnică a­ praşilei a I-a şi la începerea ' — acolo unde culturile soli- ^ cită aceasta — celei de a­ Il-a praşilei * FEACÄRÄ­TASOBOI FOTBAL~]cat. B C. S. M. S. şi-a asigurat victoria în prima repriză Partida de duminică dintre CSMS Iaşi şi „Gloria“ Bistriţa a fost de­ o factură modestă. A învins pînă la ur­mă echipa ieşeană cu 3-1 (3-1), după un meci echilibrat în care e­chipa oaspe „Gloria“ Bistriţa a lăsat totuşi o impresie bună. După felul cum se începuse, jocul se anunţa disputat: în min. 2 porta­rul CSMS Lang plonjează în picioa­rele unui înaintaş bistriţean salvînd o situaţie critică. Nu trece decît un minut şi la un contraatac al ieșenilor Cruţiu îl deschide în careu pe Dram, care şutează plasat în gol: 1-0. In continuare se joacă într-un ritm vioi, ambele înaintări ratînd ocazii favorabile. In min. 12 portarul ieșe­nilor se evidenţiază din nou printr-un plonjon spectaculos ca, imediat, la un contraatac rapid al CSMS, Cruţiu şi Dram să producă panică la poar­ta apărată de Stamate. Ieşenii au o perioadă de dominare şi după ce în min. 26 Vasilescu trage fulgerător în bară, acelaşi jucător ridică în min. 27 scorul la 2-0 printr-un şut de la 20 m. La scorul de 2-0 se părea că jocul va fi complet la dis­creţia echipei gazdă. Dar treptat, bistriţenii echilibrează jocul şi în min. 33 reuşesc să reducă din han­dicap prin Vasile Gh. în urma unei lovituri indirecte. Surprinşi de aceas­tă ripostă, ieșenii revin cu forţe spo­rite in atac. In min. 42 tabela de marcaj arată 3-1 . Dram venit de pe extremă, pasează lui Vasilescu care şutează puternic, porta­rul Gloriei nu poate reţine şi Vasi­lescu, care urmărise faza, înscrie. Intr-adevăr în această repriză ie­șenii au jucat mai bine, au şutat la poartă mai mult. In cea de-a doua parte a întîlni­rii jocul îşi pierde din intensitate. După ce în min. 55 Dram şi Vasiles­cu produc panică la poarta adversă ratînd ocazii de a majora scorul, jo­cul devine lent. Echipa din Bistriţa joacă mai clar în cîmp avînd pe­rioade de dominare, ce dau pri­lej apărării ieşene de a se între­buinţa din plin. Rînd pe rînd, Păun, Buimistriuc şi în ultimă instanţă Lang salvează situaţii critice. Bistriţenii joacă mult pe aripi, conduc bine ba­lonul pînă în apropierea careului de 16 m, însă nu şutează la poartă. In schimb echipa ieşenilor acţionează confuz, dînd multe pase fără adresă în care excelează Munteanu. Abia spre sfîrşitul partidei echipa din Bis­triţa a încercat mai mult poarta, însă timid. Deşi învinsă şî ameninţată direct cu retrogradarea, echipa oaspe a lăsat o bună impresie. A jucat de la egal la egal cu adversarul, iar în cîmp s-a dovedit uneori superioară. A păcătuit prin aceea că n-a şutat mai mult la poartă. Arbitrul Macovei (Bacău) a condus satisfăcător. S-au evidenţiat: Lang, Don, Dram Păun şi Vasilescu de la CSMS şi Rădulescu, Firică şi Jimboreanu de la „Gloria’’. Raport de cornere: 6-5 pentru Glo­ria. A. I. Portarul duce balonul bistriţean în plasă­a plonjat inutil Vasilescu intro- Foto: G. PAUL Rulmentul Bîrlad şi-a consolidat poziţia în clasamentul seriei (Prin telefon) Bîrlădenii domină de-a lungul ce­lor 45 de minute ale primei reprize, timp care dă posbilitate portarului de la „Flacăra" să se evidenţieze. In cea de-a doua repriză tot bîrlă­­dentii sînt acei care domină. In mi­nutul 55, Schlunschi primeşte mingea de pe partea stingă­­ de la Banioty şi înscrie de la aproximativ 6 m. In continuare, cîteva minute aparţin oaspeţilor, dar acţiunile înaintaşilor sunt destrămate de apărarea birlă­­­deană şi jocul se retrage tot în ju­mn­ătatea de teren a celor de la Mo­­reni. In minutul 76, Istrate pecetluieş­te scorul întîlnirii: 2-0 pentru Rul­mentul. La acest scor portarul oas­peţilor se accidentează, părăseşte te­renul, iar oaspeţii se dedau la duri­tăţi (Banioty e accidentat şi pără­seşte terenul). Duminică „Rulmentul" Bîrlad a fă­cut în compania echipei din Moreni unul din cele mai frumoase meciuri din returul campionatului. S-a eviden­țiat întreaga formație. A condus corect și autoritar Gică Branda­bur-'(București). De ce a pierdut Unirea meciul la Galaţi In virtutea înrudirii seculare multor îndeletniciri, coechipierii Unirii, nepuşi încă la punct cu repetiţiile de rigoare, s-au străduit duminică să ofere gălăţenilor un spectacol ne­obişnuit pe terenurile de fotbal : un spectacol de „băiet". Incepîn­d cu Popa şi terminînd cu Ciurugă (da mai ales, aceşti doi) Unirea a făcut eforturi meritorii în acest sens — cu­cerind anumite „sufragii * interesul ale unei părţi a publicului. In ade­văr, atunci cînd te afli la 6 m. de portar şi-i expediezi, graţios, balo­­nul (Ciurugă, min. 6), cînd culeg fotogenic, o minge venită cu înceti­nitorul şi-o pierzi în corner (Popa, min. 26) sau cînd, la o centrare, mîngîi, elegant cu capul, balonul (Ciurugă, min. 90), fireşte, sînt unii care „aplaudă", nu fără ironie. De­geaba şi-au adus aminte fundaşii Dumitraşciuc şi Hess că un meci se cîştigă, totuşi, prin goluri­­ şi au tras şi ei la poartă într-o repriză (a ll-a) cînd ieşenii au fost, terito­rial, net superiori. Degeaba, fiindcă înaintaşii au făcut orice, de la schim­buri de locuri pînă la şuturi la 10 m. de bara laterală (Creangă), nu­mai mingi pe poartă n-au expediat. La rîndul său, arbitrul N. Constan­tinescu (Buc.), un monument al lip­sei de fermitate şi de consecvenţă, deşi a sancţionat de 17 ori pe gălă­­ţeni pentru infracţiunea de fault (U­­nirea a făcut 3 faulturi), a comis o gravă greşală. Incadrîndu-se, parcă, în atmosfera de balet a Unirii, el a anulat un gol înscris de Creangă (min. 40) după ce consfinţise acest lucru, indicînd repunerea mingii la centru. Şi-o fi zis, pesemne, precum unii dirijori : - Bunişor, dar să mai încercăm o dată...­­ Dar aşa recomandă textul, re­marcă unul. — Ce oameni ! ripostează dispreţu­itor dirijorul. Marea artă cere inter­pretare personală, nu însuşirea sco­lastică a literei textului... In timpul acesta, gălăţenii, care n-au trecut, limitele mediocrităţii au speculat de două ori, prin Dudaş şi Hulea, greşelile lui Hess şi Popa şi au înscris, mirîndu-se şi ei. Şi în 10 oameni (fundaşul Ştefănescu a fost eliminat pentru lovire intenţio­nată), gazdele au obţinut o victorie penibilă în faţa unui adversar naiv, pueril şi dezorientat­­ care s-a lă­sat îfieîntat de cîteva subtilităţi teh­nice reuşite şi de golul d e d­rept, spectaculos) lui Căruntu. HOCHEI pe iarbă Din primele minute, ieşenii atacă puternic, Odochia şi apoi Popescu încercînd poarta oas­peţilor, dar apărarea, atentă respinge. Deabia după 20 mi­nute de joc, dintr-o pasă pre­cisă a lui Odochia, Popescu, de la 5 m., înscrie primul gol. Du­pă 4 minute, acelaşi Popescu înscrie cel de-al doilea gol. După pauză, gazdele intră hotărîte să majoreze scorul. Intr-adevăr, în minutul 42, Lu­ca înscrie al 3-lea gol şi apoi tot Luca, într-o învălmăşeală la poarta oaspeţilor, urcă sco­rul.­­ Bun arbitrajul lui Gh. Frişu şi Marin Ţigă (Iaşi). P. CODREA corespondent Penicilina Iași Viitorul Săvinești 4-0 (2-0) Luptă înălțjită pentru minge. In pauza întîlnirii am solicitat pă­rerea tovarăşului M. Gheorghiu, de­legatul Federaţiei de Fotbal la acest meci, asupra golului ieșenilor­ anulat. El ne-a declarat lapidar :­­ A fost un gol valabil ! AL. CERBU Pag. 3-d O pasionantă com­petiţie sportiva Spartachiada pionierilor şî şcolarilor Sîmbătă şi duminică s-au des­făşurat în oraşul nostru întrecerile fazei de zonă în cadrul Sparta­­chiadei pionierilor şi şcolarilor, în­treceri care au reunit concurenţi din regiunile Galaţi, Bacău, Su­ceava şi Iaşi. Indiferent dacă concursurile s-au desfăşurat pe terenul de la Şcoala specială, Ţesătura ori A­­bator, ele au constituit adevărate dispute.­­ Hai, Suceava! Hai, Suceava! Un grup de „puşti“, din regiu­nea Suceava, îşi îndeamnă de zor colegii, care, deşi conduşi cu 1­­0 de cei din Ba­cău, nu se des­curajează şi atacă periculos, reu­şind chiar să ia conducerea cu 2- 1. Dincolo de gardul terenului de fotbal, jucătorii de oină din Su­ceava luptă cu ardoare pentru fiecare punct. Un ţînc aduce vestea celor de la fotbal: — Au cîştigat, au cîştigat ! îndată îşi fac apariţia victorio­şii. N-au aerul că au făcut un lu­cru deosebit. Totul s-a petrecut normal. Se aşează, îşi îndreaptă cravatele de pionier şi pălăriile şi privesc la fotbalişti. Vor merge la Bucureşti, dar nu fac zgomot în jurul acestui eveniment. — De unde-s? întrebă cineva care venise la teren pentru fotba­lul de „C“.­­ Dintr-un sat: Vorona - regiu­nea Suceava - Bravo lor I V. P. P. S Rezultatele tehnice ale în­trecerilor le vom publica într-unul din numerele viitoare. (Prin telefon) Deşi ambele echipe au pe­rioade egale de dominare, oas­peţii iau conducerea în minu­tul 20. Bîrlădenii forţează e­­galarea, nu reuşesc, astfel că prima repriză se termină cu scorul de 3-0 în favoarea bu­­cureştenilor. La reluare tot metalurgiştii au iniţiativa. Constructorii îşi revin, cîştigă cîteva grămezi şi se stabilesc în terenul advers. In minutul 53, gazdele inter­ceptează mingea, scoasă din grămadă, linia de trei sferturi funcţionează bine şi Puiu în­scrie. Călin transformă şi cu aceasta bîrlădenii preiau con­ducerea: 5-3. Localnicii, deşi au învins, n-au mulţumit pe deplin. Dacă ar fi prestat un joc deschis, re­zultatul era mai bun. A arbitrat corect B. Zamfir — Bucureşti, cu nu poate trece de fundaşul bu­­cureştean ratînd o mare ocazie. Treptat ieşenii încep să domine din ce în ce mai insistent. Ei cîştigă a­proape cu regularitate baloanele de grămezi, trimiterile în tuşe sunt din ce­­ în ce mai reuşite, treisferturile acţionează mai cu curaj. In min. 70 Rozemberg opreşte cu greutate un atac al Locomotivei. Nu după mult timp aceeaşi situaţie se repetă la botul bucureştenilor. In min. 80 fun­daşul ieşean­­ Rozemberg transfor­mă excelent o lovitură de pedeapsă şi scorul devine 5-3. De acum bucu­reştenii se vor apăra cu îndîrjire pentru a menţine rezultatul, lucru ce pînă la urmă le-a reuşit. Prin jocul prestat în cea de a doua repriză, echipa ieşeană s-a do­vedit o formaţie cu reale posibilităţi. S-au evidenţiat: Rotaru, Ţibuleac şi Moraru de la învingători şi Rozem­berg, Drobetă şi în parte Mănescu de la învinşi. Arbitrajul prestat de Georgescu V. (Bucureşti) satisfăcător. I. ARHIP RUGBI cat. AO comportare lăudabilă a echipei ieşene Partida de rugbi dintre CSMS Iaşi şi CFR Griviţa Roşie Bucureşti a sa­tisfăcut pe deplin pe amatorii jocu­lui cu balonul oval. A cîştigat pînă la urmă cu multe emoţii şi la limi­tă 5-3 (5-0) cam­pioana ţării — CFR Griviţa Roşie­­De­sigur că acest scor constituie o surpri­ză şi fără să exa­gerăm n-a lipsit mult ca liderul să părăsească terenul învins. Mai mult calm şi siguranţă la echipa ieşeană şi rezultatul ar fi putut fi altul. Du­pă cum a jucat în repriza l­a cînd şi-a asigurat de fapt victoria, CFR Griviţa Roşie pă­rea că va obţine o victorie comodă la un scor conclu­dent Intr-adevăr, campionii au asal­tat continuu butu­rile adverse, silind echipa ieșeană să se apere. Avind în Moraru un ex­celent conducător de joc, bucureşte­­nii acţionează peri­culos pe treisferturi şi ratează ocazii clare de a înscrie în min. 20, 23, 25. In min. 28 un contraatac pe treisfer­turi se soldează cu o încercare ob­ţinută de Rotaru şi transformată im­pecabil de Ţibuleac. Astfel repriza în­­tîia ia sfîrşit cu scorul de 5-0. In cea de a doua parte a jocului eram siguri că bucureştenii - cu o condiţie fizică mai bună — îşi vor mări avantajul. Dar pe teren lucruri­le au fost răsturnate complet. Echipa ieşeană acţionează cu mult curaj, punînd în repetate rînduri în derută pe campionii ţării. In min. 48 Măneş­ Constructorul Bîrlad—Metalul M. I. G. Bucureşti 5-3 (0-3) Un atac periculos al echipei bucureştene oprit Ungă but de ieşeni. Foto: p. AURIAN Fază din meciul de rugbi cîștigat de constructori.

Next