Flacăra Iaşului, iunie 1959 (Anul 15, nr. 3965-3989)
1959-06-02 / nr. 3965
Hr. 3969 ssel Gospodăria agricolă colectivă din com. Gugeşti, raionul Huşi a obţinut anul trecut, din sectorul zootehnic, un frumos venit bănesc. In planul de producţie pe anul în curs, colectiviştii au prevăzut să mărească cu mult ferma de vaci şi ferma de oi. Acum gospodăria colectiva posedă 36 vaci de lapte şi IN CLIŞEU: Mulgătorul timpul prelucrării laptelui. 780 pi. low Profil şi ajutoarele sale In Caravana cinematografică a Crucii Roşii la sate In regiunea Iaşi a sosit o caravană cinematografică a CC al Crucii Roşii, care timp de o lună va prezenta filme edu-cativ-sanitare şi artistice în comunele şi satele raioanelor Bîrlad, Iaşi şi Murgeni. Proiecţiile care au avut loc în comunele Puieşti, Voineşti şi satul Mărăşeşti cu filmele „Sîngele tău salvează vieţi“, „Cel de al patrulea concurs republican al grupelor sanitare“, „Tabăra Crucii Roşii pentru pionieri şi elevi — Breaza“, au făcut cunoscută ţărănimii muncitoare activitatea Crucii Roşii pentru apărarea sănătăţii celor ce muncesc. BERMAN BURACH corespondent La întovărăşirea agricolă din Deleşti luă sau io exista roni de istit? In toamna anului 1952, peste 85 la sută din numărul total al familiilor de ţărani muncitori din Deleşti-Vaslui şi-au unit o parte din păminturi (mulţi dintre ei au venit cu toată suprafaţa) într-o întovărăşire agricolă. Superioritatea muncii în comun a pămîntului s-a dovedit cu prisosinţă din primii doi ani. Reiese acest lucru din faptul că întovărăşiţii au scos mai mult la hectar decit ţăranii muncitori din sectorul individual cu 420 kg. grîu şi cu peste 600 kg. porumb. Asemenea sporuri de recoltă nu numai că au convins c« întovărăşiţi să-şi unească tot pămîntul în tarlale mari, ci au atras toate familiile de ţărani muncitori din sat pe calea agriculturii socialiste. In toamna anului 1957 agricultura satului a fost cooperativizată. Din analiza cîtorva planuri de producţie şi a cîtorva dări de seamă se observă însă că există o totală neatenţie faţă de crearea şi mărirea fondului de bază Cu toate că în trei ani la rînd s-a hotărit în adunările generale încasarea taxei de înscriere — fixîndu-se şi suma ce trebuia plătită pentru fiecare hectar de teren — nu s-a făcut mai nimic: la o suprafaţă de cea. 400 ha. teren s-a încasat suma de numai 1020 lei. Aşa fiind, se pune întrebarea: cine se face vinovat de nerespectarea hotărîrilor adunării generale şi a prevederilor statutului întovărăşirii agricole? Desigur că numai comitetul de conducere al acesteia în frunte cu tov. C-tin Livadaru, preşedinte. Ce s-a făcut însă cu cei 1020 lei. Unde se află această sumă? Nimeni nu ştie nimic. Nici secretarul — casier actual, tov. Petru Geantău, nici fostul secretar — casier, tov. Vasile Huţu. Se bănueşte doar că banii respectivi ar fi depuşi la CEC din prima jumătate a anului trecut. Totuşi, unde-i libretul CEC? Cineva trebuie să dea acest răspuns. Şi de bună seamă că îl va da. Ţinând seama de rezultatele deosebite obţinute de către o seamă de întovărăşiri agricole în dezvoltarea şi consolidarea lor, trebuie spus că întovărăşirea agricolă „7 Noiembrie’’ din Deleşti-Vaslui, dispunea de suficiente condiţii pentru a-şi fi procurat animale de muncă şi producţie, maşini şi unelte agricole şi chiar o magazie de cereale ce putea fi construită din resurse proprii. Din suma ce urma să fie strînsă Şi Prin contribuţia personală a membrilor, întovărăşirea putea să dispună azi de cel puţin 30 oi, sau de 2—3 maşini de semănat şi de o prăşitoare-două. Doar întovărăşiţii recunosc singuri acest lucru. Numai cele 30 oi puteau aduce într-un singur an un venit de cel puţin 4500 lei, plus meii de prăsilă. întovărăşirea agricolă ,,7 Noiembrie" din Deleşti nu s-a dezvoltat pe măsura posibilităţilor şi din cauză că nu s au introdus ramuri de producţie aducătoare de mari venituri. Este vorba de ramura legumicolă şi de cultura plantelor tehnice. A te mulţumi numai cu semănatul unui hectar de cînepă şi a cîtorva hectare cu sfeclă de zahăr şi floarea soarelui, înseamnă să negi avantajul deosebit de mare pe care îl prezintă cultura plantelor tehnice. Iată, aşadar, principalele cauze care au frînat într-un fel dezvoltarea multilaterală a întovărăşirii agricole din Deleşti. In expunerea sa făcută la Consfătuirea de la Constanţa, tov. Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că: „Puterea întovărăşirii, capacitatea ei de dezvoltare economică in vederea creştem bunăstării intovărăşiţilor constă in bunurile procurate in comun şi în fondul de bază”... „Numai procurindu-şi în comun animale de muncă şi de producţie, plantînd pomi fructiferi şi viţă de vie, cumpărind In comun unele unelte agricole şi îndeplinind cu fonduri comune lucrări de irigări, de îndiguiri, de combaterea eroziunii solului, întovărăşiţii îşi pot crea ramuri diferite de producţie (creşterea animalelor, vie, livezi), care sporesc producţia globală agricolă şi le aduc însemnate venituri”. Şi întovărăşiţii din Deleşti trebuie să ţină seama de această Preţioasă îndrumare mai cu seamă că în regiunea noastră există întovărăşiri agricole cu un fond de bază de 22.000—100.000 lei investiţii în animale de muncă şi producţie, în maşini şi unelte agricole, în construcţii. întovărăşirea agricolă „Grîu înfrăţit” din Munteni-Hîrlău, de pildă, care dispune de ult fond de bază de peste 100.000 lei, împarte an de an membrilor ei, pe lingă produse, şi bani, fiindcă aceasta creşte 120 oi, îngraşă porci, practică legumicultura şi cultura plantelor tehnice şi contractează cu statul vînzarea de cereale şi produse zootehnice în cantităţi din ce în ce mai sporite. Este necesar să amintim aici că condiţiile de care dispune întovărăşirea agricolă din Munteni, nu diferă cu mai nimic de acelea ale întovărăşirii agricole din Deleşti. Numai ci întovărăşiţilor din Deleşti li se cere mai mult spirit gospodăresc şi organizatoric, o mai mare înţelegere a necesităţii creării unui fond de bază puternic. De bună seamă că dacă va exista o atentă preocupare şi îndrumare din partea comitetului comunal de partid, secretar tov. Şt. Popa, şi din partea comitetului executiv al sfatului popular comunal, preşedinte tov. Şt. Brădăţeanu, întovărăşirea agricolă din Deleşti se va dezvolta repede şi prine într-un timp relativ scurt. Mai cu seamă că recolta din acest an se anunţă destul de bună. Prin încasarea taxei d® înscriere de la toţi membrii, prin contribuţia personală a acestora cu cite 2—3 la sută din totalul veniturilor ce li se cuvin, se va reuşi ca la sfîrşitul anului fondul de bază să fie mare şi să reprezinte animale de producţie, maşini şi unelte agricole. Oare toate acestea nu vor fi în interesul tuturor întovărăşiţilor? Desigur că da. VASILE ISTRATE Praşila I-a să fie grabnic terminată ! (Urmare din pag. l-a) şi cu tracţiune animală la prăşit—lucru consemnat dealtfel şi de procentele crescute între penultima şi ultima situaţia Privind insă cîmpulîn foarte multe locuri se observă o stagnare în creşterea plantelor din cauza numărului mare de buruieni), trebuie spus că lucrările de prăşit în raioanele Vaslui, Bîrlad, Huşi, Murgeni , şi în general pe întreaga regiune n-i sînt mult rămase în urmă. In raionul Bîrlad, de pildă, nu s-a prăşit decît: 21 la sută la porumb, 37,9 la sută la floarea soarelui şi 42 la sută la sfecla de zahăr — cu toate că timpul a fost favorabil în toate satele din raion. Mult sub posibilităţi sat şi raionul Vaslui, deşi e situat în partea de sud a regiunii în care însămînţatul a fost terminat mult mai timpuriu faţă de raionul Hîrlău. Din cele de mai sus reiese că în zilele ce urmează se impune luarea de măsuri concrete pentru antrenarea lucrătorilor de pe ogoare la grăbirea praşilei a I-a. Fiecare colectivist, întovărăşit şi ţăran muncitor cu gospodărie individuală, fiecare mijloc mecanizat să lucreze din plin la prăşit. Organizarea întrecerii socialiste între brigăzi, echipe şi individual, depăşirea cu regularitate a vitezei zilnice de lucru, etc. s-re iată sarcina organelor şi organizaţiilor de partid, comitetelor executive ale sfaturilor populare rionale şi comunale, a tuturor conducerilor unităţilor agricole socialiste şi de SMT. Nu trebuie lăsat nici un fir de buruiană să crească, nici o cultură nerănită conform indicaţiilor agrotehnicii, nu trebuie pierdută fără rost nici o zi şi oră bună de lucru. Deşi gospodăriile agricole de stat au înregistrat în ultima săptâmînă rezultate satisfăcătoare, se poate spune că ele puteau fi şi mai mari dacă acestea foloseau mai chibzuit capacitatea de lucru a tractoarelor şi sapelor rotative. Au fost zile întregi cînd în gospodăriile agricole de stat Broşteni, Hălăuceşti, Crasna şi Tutova, acestea au stat, sau au lucrat sub norma planificată. Timpul este înaintat. Deci, să ieşim cu mic cu mare, ♦ să ne înzecim eforturile pen-tru terminarea grabnică a praşilei a I-a şi la începerea ' — acolo unde culturile soli- ^ cită aceasta — celei de a Il-a praşilei * FEACÄRÄTASOBOI FOTBAL~]cat. B C. S. M. S. şi-a asigurat victoria în prima repriză Partida de duminică dintre CSMS Iaşi şi „Gloria“ Bistriţa a fost de o factură modestă. A învins pînă la urmă echipa ieşeană cu 3-1 (3-1), după un meci echilibrat în care echipa oaspe „Gloria“ Bistriţa a lăsat totuşi o impresie bună. După felul cum se începuse, jocul se anunţa disputat: în min. 2 portarul CSMS Lang plonjează în picioarele unui înaintaş bistriţean salvînd o situaţie critică. Nu trece decît un minut şi la un contraatac al ieșenilor Cruţiu îl deschide în careu pe Dram, care şutează plasat în gol: 1-0. In continuare se joacă într-un ritm vioi, ambele înaintări ratînd ocazii favorabile. In min. 12 portarul ieșenilor se evidenţiază din nou printr-un plonjon spectaculos ca, imediat, la un contraatac rapid al CSMS, Cruţiu şi Dram să producă panică la poarta apărată de Stamate. Ieşenii au o perioadă de dominare şi după ce în min. 26 Vasilescu trage fulgerător în bară, acelaşi jucător ridică în min. 27 scorul la 2-0 printr-un şut de la 20 m. La scorul de 2-0 se părea că jocul va fi complet la discreţia echipei gazdă. Dar treptat, bistriţenii echilibrează jocul şi în min. 33 reuşesc să reducă din handicap prin Vasile Gh. în urma unei lovituri indirecte. Surprinşi de această ripostă, ieșenii revin cu forţe sporite in atac. In min. 42 tabela de marcaj arată 3-1 . Dram venit de pe extremă, pasează lui Vasilescu care şutează puternic, portarul Gloriei nu poate reţine şi Vasilescu, care urmărise faza, înscrie. Intr-adevăr în această repriză ieșenii au jucat mai bine, au şutat la poartă mai mult. In cea de-a doua parte a întîlnirii jocul îşi pierde din intensitate. După ce în min. 55 Dram şi Vasilescu produc panică la poarta adversă ratînd ocazii de a majora scorul, jocul devine lent. Echipa din Bistriţa joacă mai clar în cîmp avînd perioade de dominare, ce dau prilej apărării ieşene de a se întrebuinţa din plin. Rînd pe rînd, Păun, Buimistriuc şi în ultimă instanţă Lang salvează situaţii critice. Bistriţenii joacă mult pe aripi, conduc bine balonul pînă în apropierea careului de 16 m, însă nu şutează la poartă. In schimb echipa ieşenilor acţionează confuz, dînd multe pase fără adresă în care excelează Munteanu. Abia spre sfîrşitul partidei echipa din Bistriţa a încercat mai mult poarta, însă timid. Deşi învinsă şî ameninţată direct cu retrogradarea, echipa oaspe a lăsat o bună impresie. A jucat de la egal la egal cu adversarul, iar în cîmp s-a dovedit uneori superioară. A păcătuit prin aceea că n-a şutat mai mult la poartă. Arbitrul Macovei (Bacău) a condus satisfăcător. S-au evidenţiat: Lang, Don, Dram Păun şi Vasilescu de la CSMS şi Rădulescu, Firică şi Jimboreanu de la „Gloria’’. Raport de cornere: 6-5 pentru Gloria. A. I. Portarul duce balonul bistriţean în plasăa plonjat inutil Vasilescu intro- Foto: G. PAUL Rulmentul Bîrlad şi-a consolidat poziţia în clasamentul seriei (Prin telefon) Bîrlădenii domină de-a lungul celor 45 de minute ale primei reprize, timp care dă posbilitate portarului de la „Flacăra" să se evidenţieze. In cea de-a doua repriză tot bîrlădentii sînt acei care domină. In minutul 55, Schlunschi primeşte mingea de pe partea stingă de la Banioty şi înscrie de la aproximativ 6 m. In continuare, cîteva minute aparţin oaspeţilor, dar acţiunile înaintaşilor sunt destrămate de apărarea birlădeană şi jocul se retrage tot în jumnătatea de teren a celor de la Moreni. In minutul 76, Istrate pecetluieşte scorul întîlnirii: 2-0 pentru Rulmentul. La acest scor portarul oaspeţilor se accidentează, părăseşte terenul, iar oaspeţii se dedau la durităţi (Banioty e accidentat şi părăseşte terenul). Duminică „Rulmentul" Bîrlad a făcut în compania echipei din Moreni unul din cele mai frumoase meciuri din returul campionatului. S-a evidențiat întreaga formație. A condus corect și autoritar Gică Brandabur-'(București). De ce a pierdut Unirea meciul la Galaţi In virtutea înrudirii seculare multor îndeletniciri, coechipierii Unirii, nepuşi încă la punct cu repetiţiile de rigoare, s-au străduit duminică să ofere gălăţenilor un spectacol neobişnuit pe terenurile de fotbal : un spectacol de „băiet". Incepînd cu Popa şi terminînd cu Ciurugă (da mai ales, aceşti doi) Unirea a făcut eforturi meritorii în acest sens — cucerind anumite „sufragii * interesul ale unei părţi a publicului. In adevăr, atunci cînd te afli la 6 m. de portar şi-i expediezi, graţios, balonul (Ciurugă, min. 6), cînd culeg fotogenic, o minge venită cu încetinitorul şi-o pierzi în corner (Popa, min. 26) sau cînd, la o centrare, mîngîi, elegant cu capul, balonul (Ciurugă, min. 90), fireşte, sînt unii care „aplaudă", nu fără ironie. Degeaba şi-au adus aminte fundaşii Dumitraşciuc şi Hess că un meci se cîştigă, totuşi, prin goluri şi au tras şi ei la poartă într-o repriză (a ll-a) cînd ieşenii au fost, teritorial, net superiori. Degeaba, fiindcă înaintaşii au făcut orice, de la schimburi de locuri pînă la şuturi la 10 m. de bara laterală (Creangă), numai mingi pe poartă n-au expediat. La rîndul său, arbitrul N. Constantinescu (Buc.), un monument al lipsei de fermitate şi de consecvenţă, deşi a sancţionat de 17 ori pe gălăţeni pentru infracţiunea de fault (Unirea a făcut 3 faulturi), a comis o gravă greşală. Incadrîndu-se, parcă, în atmosfera de balet a Unirii, el a anulat un gol înscris de Creangă (min. 40) după ce consfinţise acest lucru, indicînd repunerea mingii la centru. Şi-o fi zis, pesemne, precum unii dirijori : - Bunişor, dar să mai încercăm o dată... Dar aşa recomandă textul, remarcă unul. — Ce oameni ! ripostează dispreţuitor dirijorul. Marea artă cere interpretare personală, nu însuşirea scolastică a literei textului... In timpul acesta, gălăţenii, care n-au trecut, limitele mediocrităţii au speculat de două ori, prin Dudaş şi Hulea, greşelile lui Hess şi Popa şi au înscris, mirîndu-se şi ei. Şi în 10 oameni (fundaşul Ştefănescu a fost eliminat pentru lovire intenţionată), gazdele au obţinut o victorie penibilă în faţa unui adversar naiv, pueril şi dezorientat care s-a lăsat îfieîntat de cîteva subtilităţi tehnice reuşite şi de golul d e drept, spectaculos) lui Căruntu. HOCHEI pe iarbă Din primele minute, ieşenii atacă puternic, Odochia şi apoi Popescu încercînd poarta oaspeţilor, dar apărarea, atentă respinge. Deabia după 20 minute de joc, dintr-o pasă precisă a lui Odochia, Popescu, de la 5 m., înscrie primul gol. După 4 minute, acelaşi Popescu înscrie cel de-al doilea gol. După pauză, gazdele intră hotărîte să majoreze scorul. Intr-adevăr, în minutul 42, Luca înscrie al 3-lea gol şi apoi tot Luca, într-o învălmăşeală la poarta oaspeţilor, urcă scorul. Bun arbitrajul lui Gh. Frişu şi Marin Ţigă (Iaşi). P. CODREA corespondent Penicilina Iași Viitorul Săvinești 4-0 (2-0) Luptă înălțjită pentru minge. In pauza întîlnirii am solicitat părerea tovarăşului M. Gheorghiu, delegatul Federaţiei de Fotbal la acest meci, asupra golului ieșenilor anulat. El ne-a declarat lapidar : A fost un gol valabil ! AL. CERBU Pag. 3-d O pasionantă competiţie sportiva Spartachiada pionierilor şî şcolarilor Sîmbătă şi duminică s-au desfăşurat în oraşul nostru întrecerile fazei de zonă în cadrul Spartachiadei pionierilor şi şcolarilor, întreceri care au reunit concurenţi din regiunile Galaţi, Bacău, Suceava şi Iaşi. Indiferent dacă concursurile s-au desfăşurat pe terenul de la Şcoala specială, Ţesătura ori Abator, ele au constituit adevărate dispute. Hai, Suceava! Hai, Suceava! Un grup de „puşti“, din regiunea Suceava, îşi îndeamnă de zor colegii, care, deşi conduşi cu 10 de cei din Bacău, nu se descurajează şi atacă periculos, reuşind chiar să ia conducerea cu 2- 1. Dincolo de gardul terenului de fotbal, jucătorii de oină din Suceava luptă cu ardoare pentru fiecare punct. Un ţînc aduce vestea celor de la fotbal: — Au cîştigat, au cîştigat ! îndată îşi fac apariţia victorioşii. N-au aerul că au făcut un lucru deosebit. Totul s-a petrecut normal. Se aşează, îşi îndreaptă cravatele de pionier şi pălăriile şi privesc la fotbalişti. Vor merge la Bucureşti, dar nu fac zgomot în jurul acestui eveniment. — De unde-s? întrebă cineva care venise la teren pentru fotbalul de „C“. Dintr-un sat: Vorona - regiunea Suceava - Bravo lor I V. P. P. S Rezultatele tehnice ale întrecerilor le vom publica într-unul din numerele viitoare. (Prin telefon) Deşi ambele echipe au perioade egale de dominare, oaspeţii iau conducerea în minutul 20. Bîrlădenii forţează egalarea, nu reuşesc, astfel că prima repriză se termină cu scorul de 3-0 în favoarea bucureştenilor. La reluare tot metalurgiştii au iniţiativa. Constructorii îşi revin, cîştigă cîteva grămezi şi se stabilesc în terenul advers. In minutul 53, gazdele interceptează mingea, scoasă din grămadă, linia de trei sferturi funcţionează bine şi Puiu înscrie. Călin transformă şi cu aceasta bîrlădenii preiau conducerea: 5-3. Localnicii, deşi au învins, n-au mulţumit pe deplin. Dacă ar fi prestat un joc deschis, rezultatul era mai bun. A arbitrat corect B. Zamfir — Bucureşti, cu nu poate trece de fundaşul bucureştean ratînd o mare ocazie. Treptat ieşenii încep să domine din ce în ce mai insistent. Ei cîştigă aproape cu regularitate baloanele de grămezi, trimiterile în tuşe sunt din ce în ce mai reuşite, treisferturile acţionează mai cu curaj. In min. 70 Rozemberg opreşte cu greutate un atac al Locomotivei. Nu după mult timp aceeaşi situaţie se repetă la botul bucureştenilor. In min. 80 fundaşul ieşean Rozemberg transformă excelent o lovitură de pedeapsă şi scorul devine 5-3. De acum bucureştenii se vor apăra cu îndîrjire pentru a menţine rezultatul, lucru ce pînă la urmă le-a reuşit. Prin jocul prestat în cea de a doua repriză, echipa ieşeană s-a dovedit o formaţie cu reale posibilităţi. S-au evidenţiat: Rotaru, Ţibuleac şi Moraru de la învingători şi Rozemberg, Drobetă şi în parte Mănescu de la învinşi. Arbitrajul prestat de Georgescu V. (Bucureşti) satisfăcător. I. ARHIP RUGBI cat. AO comportare lăudabilă a echipei ieşene Partida de rugbi dintre CSMS Iaşi şi CFR Griviţa Roşie Bucureşti a satisfăcut pe deplin pe amatorii jocului cu balonul oval. A cîştigat pînă la urmă cu multe emoţii şi la limită 5-3 (5-0) campioana ţării — CFR Griviţa RoşieDesigur că acest scor constituie o surpriză şi fără să exagerăm n-a lipsit mult ca liderul să părăsească terenul învins. Mai mult calm şi siguranţă la echipa ieşeană şi rezultatul ar fi putut fi altul. După cum a jucat în repriza la cînd şi-a asigurat de fapt victoria, CFR Griviţa Roşie părea că va obţine o victorie comodă la un scor concludent Intr-adevăr, campionii au asaltat continuu buturile adverse, silind echipa ieșeană să se apere. Avind în Moraru un excelent conducător de joc, bucureştenii acţionează periculos pe treisferturi şi ratează ocazii clare de a înscrie în min. 20, 23, 25. In min. 28 un contraatac pe treisferturi se soldează cu o încercare obţinută de Rotaru şi transformată impecabil de Ţibuleac. Astfel repriza întîia ia sfîrşit cu scorul de 5-0. In cea de a doua parte a jocului eram siguri că bucureştenii - cu o condiţie fizică mai bună — îşi vor mări avantajul. Dar pe teren lucrurile au fost răsturnate complet. Echipa ieşeană acţionează cu mult curaj, punînd în repetate rînduri în derută pe campionii ţării. In min. 48 Măneş Constructorul Bîrlad—Metalul M. I. G. Bucureşti 5-3 (0-3) Un atac periculos al echipei bucureştene oprit Ungă but de ieşeni. Foto: p. AURIAN Fază din meciul de rugbi cîștigat de constructori.