Flacăra Iaşului, noiembrie 1962 (Anul 18, nr. 5026-5051)
1962-11-01 / nr. 5026
pog. S-a La G.A.S. Hălăuceşti Lucruri date uitării Luncaşi, Şcheia, Mogoşeşti, Mirceşti, Faşcani, sunt doar citeva din localităţile vizitate in acest an de formaţiile artistice ale G.A.S. Hălăuceşti, raionul Faşcani şi fiecare spectacol prezentat a întrunit aprecieri unanime. Crescătoarele de păsări Sanda Podaru, Adela Barbet, Angela Herciu, strungarul Ludovic Cojocaru, tractoristul D-tru Clopoţel şi încă mulţi alţii s-au întrecut în cintece şi dansuri primind, drept răsplată, ropote de aplauze. Trebuie arătat faptul că fiecare membru al brigăzii artistice de agitaţie sau al formaţiei de dansuri este în acelaşi timp fruntat în muncă. Dar nu numai brigada artistică de agitaţie ţi-a adus contribuţia la formarea omului nou, ci şi alte forme ale activităţii culturale. La cele trei secţii ale gospodăriei există aparate de radio, fiecare lucrător este abonat la cite o publicaţie, iar mai mult de jumătate sunt abonaţi la revista „Uniunea Sovietică“. De multe ori, articolele mai importante, legate direct de activitatea gospodăriei se studiază în comun. In această direcţie la G.A.S. Hălâuceşti s-a format o obişnuinţă. Dar oare cele amintite mai sus sunt suficiente pentru a alcătui un ansamblu al muncii culturale pe măsura cerinţelor? Tov. Andrei Farcaţ, preşedintele comitetului sindicatului în orice discuţie despre munca culturală, revine automat la formaţiile artistice care au ocupat un loc fruntaş la faza raională a concursului formaţiilor artistice de amatori. Şi-o ţine una şi bună. Parcă în gospodărie n-ar exista şi bibliotecă, televizor, staţie de radioamplificare, care, nu ştim de ce au cam fost date uitării. La bibliotecă, de exemplu, care are aproape 1.000 de volume din cele mai variate domenii de activitate, se duce o slabă activitate. Tovarăşa bibliotecară, Viorica Naiman, abia aşteaptă să fie schimbată. I s-a promis incă de la începutul anului şi de atunci... nici o acţiune de popularizare a cărţii, nici o recenzie, nici o prezentare. Cititori? Treizeci şi şapte, dintre care cei mai mulţi au împrumutat cite o singură carte. Comitetul sindicatului cunoaşte această situaţie dar nu s-a preocupat de înlăturarea ei. Dealtfel, cunoaşteţi faptul că bibliotecile volante de la secţiile Mogoşeşti şi Muncelul de Sus s-au desfiinţat de mult, că bibliotecarii (Maria Iacob şi respectiv Vasîle Pistiniuc) aşteaptă zadarnic să-şi reia activitatea Despre staţia de radioamplificare nu se poate spune nimic fiindcă de prin luna aprilie n-a mai funcţionat. In prezent se repară instalaţia. Poate... mai ştii. Această situaţie îşi are originea sigură în slaba îndrumare din partea comitetului sindicatului gospodăriei. In planurile de muncă ale acestuia, activitatea culturală este ca şi inexistentă. De mult nu s-a analizat în cadrul comitetului munca culturală pentru a vedea lipsurile, pentru a analiza cauzele care au dus la existenţa lor şi a găsi cele mai bune metode pentru a te lichida. In această direcţie o parte din vină aveţi consiliul sindical raional care nu a dat îndrumările necesare. Trebuie arătat că nici biroul organizaţiei de bază din gospodărie (secretar, Mircea Marcoschi) nu a sprijinit comitetul sindicatului pentru îmbunătăţirea muncii culturale. Dacă munca culturală ar fi fost mai bine organizată, desigur că rezultatele puteau fi şi mai bune fiindcă există toate condiţiile. O treabă făcută pe jumătate nu poate să dea roadele dorite. Se cere deci ca şi în G.A.S. Hălăuceşti să se treacă la iniţiativă, organizîndu-se o activitate cultural-artistica multilaterală în raport cu condiţiile create, cu forţele care există acolo şi cu sarcinile actuale. D. MARIUJA Din nou în mijlocul spectatorilor ieşeni Artista emerită Dorina Drăghici, Tanţi Căpăţînă, Sorina Dan, Maro Jandui, George Bunea, Mihai Kingsburg, Norocel Dimitriu sunt protagoniştii noului concert-spectacol al Teatrului satiric muzical „C. Tănase” din Capitală, realizat de I. Berg, H. Nicolaide şi G. Mihalache sub titlul „Muzica, bat-o vina“. Spectatorii ieşeni se pot reîntîlni cu apreciaţii cîntăreţi de muzică uşoară sîmbătă 4 şi duminică 5 noiembrie, la orele 17 şi 20:30, în sala Casei de cultură a sindicatelor, cind vor fi prezentate spectacolele cu premiera „Muzica, bat-o vina!“. Conducerea muzicală aparţine lui Edmond Deda. Formaţii artistice din regiunea noastră la faza interregională Sîmbătă va avea loc la Bacău faza interregională a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale“ la care vor participa şi formaţii artistice din regiunea noastră. Este vorba de echipa de teatru a Casei raionale de cultură Huşi care va prezenta piesa „îndrăzneala“ de Gheorghe Vlad, echipa de teatru a căminului cultural din Perieni-Bîrlad cu piesa „Soarele a răsărit la miezul nopţii“ de Victor Bîrlădeanu şi Teatrul de păpuşi al Casei raionale de cultură Paşcani care prezintă lucrarea „Răzvrătiţii“ de M. Georgescu. oOo-n Piese de teatru în pregătire Artiştii amatori, membri ai formaţiilor de teatru de la Casa raională de culturăVaslui sunt permanent preocupaţi de înnoirea repertoriului. Ei au început, nu de mult „lucrul“ la 3 piese noi: „Comisarul Guran“, „Taiga“ şi „Stupii cu pricina“. Se află de asemenea, în pregătire procesul literar „O tragedie americană“ după cunoscuta carte cu același titlu a lui Theodor Dreiser. Teatrul Naţional „VASILE ALECSANDRI“ Joi 8 noiembrie ora 19,30: FEBRE" seria de bilete 134 Vineri 9 noiembrie ora 19,30: „RAMAGNOLA" seria de bilete 135 Duminică 11 noiembrie ora 19,30: „SICILIANA" seria de bilete 136 Marţi 13 noiembrie ora 19,30: „FEBRE“ seria de bilete 137 Joi 15 noiembrie ora 19:30. „INSERTE MĂRGĂRITE” seria de bilete 138 Postul de corespondenţi voluntari de la Atelierele Paşcani ne informează: * In perioada lunii octombrie a.c., grupa de lăcătuşi frînă automată şi încălzire din cadrul secţiei a l-a vagoane călători a dobindit un nou succes în muncă. Este vorba de demontarea şi valorificarea capetelor de la tuburile flexibile de aer, acţiune prin care s-a adus întreprinderii o economie de 32.000 lei. Lăcătuşii I. Florescu, C. Holderbaum, D. Matei, E. Ionescu şi C. Apetrei sînt numai cîţiva dintre aceia care au contribuit din plin la obţinerea acestui succes. * Răspunzînd chemării organizaţiei U.T.M., tinerii din secţia a ll-a vagoane marfă (R.P.) participă cu însufleţire la acţiunile iniţiate în cadrul întreprinderii. In luna septembrie, de exemplu, pe lîngă colectarea unei însemnate cantităţi de metal vechi, ei au reparat prin muncă voluntară şi cu materiale recuperate un vagon marfă, economisind prin aceasta 5.000 lei. * In cadrul pregătirilor de iarnă care au fost întreprinse în cadrul Atelierelor, un accent deosebit s-a pus pe îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Printre lucrările efectuate în acest scop se numără şi instalarea unor luminatoare în secţiile întreprinderii. Aceste luminatoare care au fost construite pe plan local, contribuie la mărirea spaţiului de pătrundere a luminii cu peste 2 ori, creîndu-se astfel muncitorilor condiţii de lucru cu mult îmbunătăţite. * Acţiunea de colectare a metalelor vechi se bucură de o largă participare a muncitorilor din cadrul întreprinderii noastre. Astfel, în cele 9 luni care au trecut din acest an, a fost colectată şi trimisă furnalelor patriei cantitatea de 4.600 tone fier vechi. In fruntea acestei acţiuni s-au situat multor feji de la secţia a ll-a vagon G. IOSUB — şef de echipă V. HANCIUC - lăcătuş M. MARINESCU - maistru oOo“ Plantari de flori Activitatea lucrătorilor secţiei horticole a I.T.S. Iaşi nu a scăzut în intensitate acum toamna. Dimpotrivă, ei pot fi văzuţi în parcuri, grădini şi pe platbandele străzilor, lucrînd la înlocuirea unor flori cu specii mai rezistente în anotimpul acesta. Numai în luna curentă, s-au plantat 16.000 crizanteme (stufănele) 14.000 Miosotis, 15.000 Salvia, 12.000 pansele ș.a. FTSCARff IA$OiOf La G.A.S. Scînteia se fac ultimele finisări la construcţiile din cadrul complexului zootehnic modern ce s-a ridicat aici. Cele 6 grajduri pentru vaci au o capacitate de 650 capete iar cele 2 creţe vor adăposti 120 viţei. Foto: G. PAUL In fiecare G. A. C. — o temeinică organizare a muncii folosim tu tbilizatiR fo fosili de ajutorare !Gospodăria noastră agricolă colectivă şi-a creat în decursul anilor, fonduri de ajutoare pentru asigurarea bătrîneţii colectiviştilor, pentru acordarea de ajutoare invalizilor, colectiviştii lor care temporar şi-au pierdut capacitatea de muncă, familiilor cu posibilităţi restrînse de muncă, pentru ajutoare de naştere, deces, etc. Statutul model prevede pentru crearea şi alimentarea fondului de ajutorare, să se repartizeze din totalul produselor vegetale şi animale obţinute de gospodăria colectivă în decursul anului, o cotă a cărei mărime să nu depăşească limita de 2 la sută din valoarea brută a producţiei în natură şi în bani. In scopul de a da posibilitatea gospodăriilor colective să dispună de un volum mai mare de fonduri, din care să fie satisfăcute mai deplin nevoile de ajutorare ale colectiviștilor, Plenar; la C.C. al P.M.R. din 16—17 iu- lie 1956 a recomandat gospodăriilor colective să prevadă în statutul lor ca fondul de ajutorare să fie sporit de la 2 la sută la maximum 4 la sută din valoarea brută a producţiei in natură şi în bani. Ţinînd seama de prevederile statutului şi de recomandările Plenarei C.C. al P.M.R, adunarea generală a gospodăriei noastre colective a hotărît anul trecut, bunăoară, să reţinem pentru fondul de ajutorare 3,2 la sută din producţia de grîu şi 3 la sută din producţia de porumb. Reţinerea făcută, la care i s-a mai adăugat şi stocul rămas de la fondul de ajutorare din anul precedent, a ajuns la 27 000 kg. cereale. Pentru a asigura folosirea cit mai justă a mijloacelor alocate la fondul de ajutorare, consiliul de conducere al gospodăriei, împreună cu brigadierii, sub îndrumarea organizaţiei de partid, a stabilit să se acorde ajutoare materiale în primul rind, la următoarele categorii de colectivişti: bătrînilor şi învalizilor incapabili de muncă, pentru a le asigura existenţa în cit mai bune condiţii, bătrînilor cu o capacitate redusă de muncă, care deşi pot efectua unele munci mai uşoare în gospodăria colectivă, retribuirea muncii,nu le asigură existenţa, colectiviştilor care şi-au pierdut temporar capacitatea de muncă şi femeilor gravide, astfel ca ajutoarele acordate să contribuie la însănătoşirea şi refacerea capacităţii lor de muncă cit mai repede posibil. La acordarea ajutoarelor consiliul de conducere s-a orientat de la caz la caz. Astfel familiei bătrînilor Gh. Grigore i se dă din fondul de ajutoare 200 kg. grîu şi 300 kg porumb, familiei Victor Popa — 170 kg. grîu şi 100 kg. porumb etc. Sunt şi bătrîni care au depăşit cu mult vîrsta de 65 de ani, cum ar fi Gh. Ostroschi, V. Dorobanţu, V. Dănilă, Gh. Vieru şi alţii. Aceştia au primit ajutorul din par- tea gospodăriei. Totodată consiliul de conducere le-a creat posibilitatea să efectueze și zile muncă fiecăruia după puterea lui. Bătrînul Gh. Ostroschi, de pildă, fiind fierar de meserie, a lucrat la atelierul gospodăriei efectuînd peste 300 zile muncă. Bătrînul V. Dănilă a făcut și el 127 zile muncă, iar Gh. Vieru 118 zile muncă. Şi invalizilor, consiliul de con- ducere s-a orientat să le acorde ajutor după gradul lor de Invaliditate. Din fondurile de ajutorare i s-a acordat o importantă cantitate de cereale familiei Elena Dominte, care a avut un fecior în armată. De asemenea s-au dat şi 8 ajutoare de naştere femeilor Ana P. Ferenţ, Elena Sofian, Elena C. C. Popa, Maria V. Popa, Maria V. Radu, Clara Ciobanu, Elena Bostan şi Niţa P. Bartic. Pentru acordarea ajutorului de naştere s-au calculat zilele-muncă efectuate de fiecare colectivistă în ultimele 6 luni, după care s-a făcut media zilelor-muncă pe o lună, dîndu-se ajutor pentru două luni. Pentru fiecare zi muncă s-a dat ca ajutor de naştere cite 10 lei, 2.600 kg. grîu şi 5 kg. porumb. Pentru acest an s-a prevăzut în planul de producţie să reţinem pentru fondul de ajutorare 3,5 la sută din producţiile de grîu şi porumb cît şi 3 la sută din veniturile băneşti ce au fost planificate să ajungă la 1.940.631 lei. Reţinerile pentru fondul de ajutorare din valoarea brută a producţiei în natură şi în bani s-au făcut în tot timpul anului, odată cu celelalte fonduri statutare, pe măsura realizării veniturilor. Aceasta ne-a permis să acordăm ajutoare încă de la împărţirea avansului de 40 la sută la grîu, unor colectivişti îndreptăţiţi să primească ajutor. In această lună mai dăm şi un avans bănesc de 13.000 lei. La finele anului, cînd se face împărţirea veniturilor se va completa ajutorul bătrînilor etc. C-TIN OHREAC preşedintele G.A.C. „9 Mai‘* Mogoşeşti, Paşcani Rr. 5025 SPORT Campionatul regional de fotbal Progresul Vaslui — Ştiinţa I.M.F. 2-2 (1-1) Nu a lipsit mult ca Progresul Vaslui să piardă pe teren propriu. După informaţiile primite, Ştiinţa I. M. F. a făcut cel mai bun meci din actualul campionat. A dominat mai mult timp şi a avut conducerea în două rînduri: cu 1-0 şi 2-1. Oaspeţii puteau termina învingători dacă Vasiliu (Ştiinţa) n-ar fi introdus spre sfîrşitul jocului balonul în propria-i poartă, aducînd astfel egalarea (nesperată pînă atunci pen- tru gazde. Celelalte goluri au fost înscrise de Trandafir (?) pentru Ştiinţa I. M. F. şi de Popa pentru Progresul Vaslui. Constructorul Iaşi — Rapid Birlad 7-0 (4-0) Contrar aşteptărilor, Constructorul a avut jocul la discreţie, iar scorul putea lua proporţii şi mai mari. Rapid Bîrlad, care pînă acum se comportase foarte bine în jocurile susţinute la Iaşi (1-1 cu Dinamo şi 2-2 cu Moldova), a deziluzionat de această dată. Nu-i însă mai puţin adevărat că şi Constructorul, practicind un joc tehnic, în viteză, cu pase în adîncime şi-a „sufocat“ pur şi simplu adversarul. Au înscris Buzatu (2), Taranciuc (2), Căiuntu, Rusu şi Popescu. Moldova-Iaşi-Progresul-Huşi 4-0 (1-0) Moldova a avut jocul la dispoziţie şi, dacă nu a învins decit cu 4-0 (Cojocaru, Romila şi Gavrilă de 2 ori), aceasta se datoreşte, pe de o parte, numeroaselor ratări ale cvintetului ofensiv al ieşenilor, iar pe de altă parte, portarului Progresului Huşi, Popescu, care a apărat în prima repriză excelent. Deşi a cîştigat, Moldova nu a practicat nici de această dată un joc pe măsura posibilităţilor judecătorilor săi. Ţesătura Iaşi — Victoria Vaslui 0—3 Deşi pe teren, jocul s-a încheiat cu rezultatul de 3-1 (0-1) în favoarea Ţesăturii, totuşi el a fost omologat în 3-0 pentru Victoria Vaslui, deoarece textiliştii au folosit în formaţie 2 jucători fără drept de joc. G. VALUREANU coresp. Rulmentul Bîrlad — Progresul Iaşi 2—1 (2—0) Se pare că Rulmentul şi-a găsit scadenţa. In meciul cu Progresul Iaşi, metalurgiştii bîrlădeni au prestat ui joc bun. înaintarea de la Rulmentul a combinat frumos, a folosit cu succes schimburile de locuri şi a dominat cu autoritate pînă în minutul 53, cînd antrenorul Teodor Taldaris a operat o schimbare neinspirata (Schimschi II în locul lui Bădărău). Oaspeţii au fost un bun partener de joc. Ei au trecut cu uşurinţă din atac în apărare, au preluat balonul din viteză şi ceea ce este şi mai îmbucurător este faptul că Progresul Iaşi a fost un model de disciplină şi corectitudine în joc. Golurile au fost înscrise de: Niculescu (2) pentru Rulmentul și Balon — pentru Progresul.] E. SOLOMON - coresp. Institutul Pontetvn din Iaşi In întâmpinarea semicentenarului în curînd va avea loc un eveniment deosebit de important în viaţa cultural-ştiinţifică a oraşului nostru şi anume: sărbătorirea semicentenarului Institutului politehnic „Gheorghe Asaki“ Drumul parcurs în acest semicentenar de existenţă a învăţămîntului tehnic superior din Iaşi a cunoscut mari greutăţi în anii trecutelor regimuri care încercau adeseori să frineze procesul de formare a cadrelor de ingineri, devenind larg şi luminos abia după eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist în anii regimului democrat-popular, şcoala politehnică din Iaşi - transformată in Institut politehnic - s-a dezvoltat neîntrerupt şi multilateral, intr-un ritm viu şi necunoscut in trecut. Baza materială a institutului creşte puternic de la an la an, se deschid larg porţile institutului pentru fiii oamenilor muncii, creşte numărul studenţilor, facultăţilor şi secţiilor de specializare, se ridică necontenit nivelul învăţămîntului şi se amplifică munca de cercetare ştiinţifică. In perioada 1948-1962 au fost alocate fonduri pentru Investiţii şi reparaţii capitale de 69,7 milioane lei. Spre deosebire de anul 1948, cind institutul îşi desfăşura activitatea într-o singură clădire în curs de refacere, astăzi se dispune de patru clădiri spaţioase cu 17 amfiteatre, numeroase săli de seminarii şi proiecte. De la cele citeva laboratoare existente în 1946, se ajunge la 16 în anul 1948 şi in momentul de faţă, la 53 de laboratoare. Biblioteca institutului a fost creată în 1947 şi de atunci s-a dezvoltat continuu. Fondul de publicaţii al bibliotecii era de 12.700 cărţi şi reviste la 31 decembrie 1948 şi de 234.000 la 1 iunie 1962. Potrivit sarcinilor de pregătire a cadrelor inginereşti necesare economiei noastre naţionale — aşa cum a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în Expunerea sa la adunarea activului de partid din regiunea Iaşi din septembrie 1961 - s-a hotărît construirea in oraşul laşi a unui nou institut politehnic care să permită şcolarizarea unui număr de 5.500 studenţi. Construirea noii Politehnici dotată corespunzător cerinţelor bunei desfăşurări a învăţămîntului, va crea condiţii ca centrul universitar laşi să aducă o importantă contribuţie la formarea cadrelor de ingineri. Această hotărire a fost primită cu bucurie şi mincirie de către cadrele didactice şi studenţii noştri, în faţa cărora se deschid posibilităţi nelimitate de muncă şi creaţie. In anii regimului democrat popular s-au creat condiţii optime de cazare a studenţilor. De la cele 2 cămine cu 212 locuri din anul 1948 s-a ajuns astăzi la 7 cămine cu peste 2.600 de locuri. Cele cinci cămine noi au camere confortabile, holuri spaţioase şi aspect plăcut, căminele vechi au fost şi ele complet renovate. Posibilităţile de deservire a studenţilor de către cantinele institutului au sporit şi s-au îmbunătăţit an de an. Astăzi institutul are patru cămine care deservesc peste 2.000 de studenţi. Reforma învăţămîntului din 1948, act revoluţionar, inspirat şi condus de partid, marchează hotarul dintre şcoala veche burgheză şi şcoala nouă a regimului de democraţie populară. Au fost înfiinţate noi institute de învăţămînt superior şi au fost lărgite cele existente. Regimul nostru democrat popular a deschis larg porţile institutului de învăţămînt superior pentru fiii oamenilor muncii. înaintea reformei, institutul politehnic din Iaş avea patru facultăţi: Chimie industrială, electrotehnică, agronomie şi construcţii. Prin reforma învăţămîntului facultatea de agronomie este transformată şi-şi începe viaţa de sine stătătoare ca institut de agronomie. In cadrul institutului politehnic rămîn facultăţile de chimie industrială, electrotehnică şi construcţie şi primeşte o facultate nou înfiinţată - facultatea de mecanică. Numărul de facultăţi ale institutului se măreşte în 1955 prin primirea facultăţii industrie uşoară şi în 1962 a facultăţii de hidrotehnică. Numărul studenţilor este în continuă creştere - de la 811 studenţi în anul reformei-la 5.000 în momentul de faţă. Prin reforma din anul 1948 s-a dat învăţămîntului un conţinut ştiinţific, s-a deschis drumul legării organice a teoriei cu practica, întregul proces de invăţămînt este bazat pe planurile de învăţămînt şi pe programele analitice, îmbunătăţite periodic cu concursul cadrelor didactice de specialitate. Cadrele didactice ale institutului au continuat şi dezvoltat pe un plan superior tradiţia predării unor cursuri de înaltă ţinută ştiinţifică inaugurată de oamenii de ştiinţă care au pus bazele învăţămîntului tehnic din Iaşi. Pentru asigurarea conţinutului ştiinţific al cursurilor şi a celorlalte forme de învăţămînt, cadrele didactice din institut au depus şi depun o muncă stăruitoare pentru ridicarea nivelului lor ideologic şi politic, pentru însuşirea şi aplicarea politicii partidului. Elaborarea cursurilor programelor analitice, a cursurilor şi activitatea ştiinţifică este bazată pe concepţia materialist dialectică, despre natură şî societate. Cadrele didactice, folosesc din plin experienţa înaintată a institutelor de învăţămînt tehnic superior din U.R.S.S. In anii regimului democrat popular sub îndrumarea partidului, cadrele didactice au dus o muncă continuă, sistematică şi perseverentă în direcţia îmbunătăţirii nivelului cursurilor, prin tratarea problemelor de pe poziţiile ştiinţifice ale materialismului dialectic,prin lărgirea şi adîncirea documentării, prin grija corespunzătoare a tematicei ştiinţifice, prin menţinerea legăturii cu întreprinderile industriale, prin prezentarea celor mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii în domeniul respectiv. Conţinutul materialului predat la cursurile din institutul nostru este organic legat de sarcinile dezvoltării economiei noastre socialiste. Fiecare cadru didactic îşi are astăzi cursul scris şi depus într-un exemplar la biblioteca institutului. Aceeaşi importanţă s-a acordat în cadrul institutului nostru şi celorlalte forme de învăţămînt: seminarii, lucrări de laborator, proiecte şi practica în întreprinderi. Sunt numeroase cadre didactice în institut care au ajuns la desfăşurarea creatoare a seminariilor. Străduinţa de a mări continuu eficacitatea lucrărilor de laborator este o caracteristică a celor mai multe cadre de şefi de lucrări şi asistenţi din institutul nostru. In institutul nostru s-au purtat numeroase discuţii şi s-au elaborat îndrumări preţioase în ceea ce priveşte proiectul de an. Numeroase cadre didactice din institut au căpătat o bogată experienţă în acest domeniu şi au transformat proiectul de an într-o formă de învăţămînt deosebit de eficace. Practica în întreprinderi ca formă de învăţămînt şi-a confirmat pe deplin eficacitatea. La efectuarea acestei forme de învăţămînt participă asistenţi, şefi de lucrări, conferenţiari şi profesori. S-au creat legături trainice între studenţii practicanţi, cadrele didactice de îndrumare şi colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderi, legături care stimulează în acelaşi timp şi munca de cercetare ştiinţifică, orientînd-o spre rezolvarea unor probleme ale practicii industriale. Proiectul de diplomă este o latură specială a procesului de învăţămînt din institut şi anume, ultima etapă a pregătirii viitorilor ingineri în cadrul facultăţii. Comisiile examenului de stat, care au funcţionat în cadrul institutului nostru, au subliniat întotdeauna că pregătirea cadrelor în facultăţile noastre corespunde cerinţelor industriei şi că această pregătire se îmbunătăţeşte continuu, în conformitate cu cerinţele mereu mai mari ale industriei. Practica a demonstrat apoi că marea majoritate a cadrelor de ingineri, formate în institutul nostru, reuşesc să rezolve cu succes sarcinile de producţie. Numeroase sunt cadrele de ingineri formate în institut după 1948, care ocupă astăzi posturi importante, de răspundere în industria ţării noastre. Activitatea de pregătire a cadrelor de ingineri este organic legată,in institutul nostru, de munca de cercetare ştiinţifică. Trăsătura fundamentală a activităţii ştiinţifice, în plină dezvoltare, a cadrelor didactice din institut este orientarea hotărită spre necesităţile economiei naţionale, spre rezolvarea problemelor ştiinţifice şi tehnice pe care le ridică desăvîrşirea construirii socialismului în ţara noastră. Activitatea ştiinţifică, puternic frînată sub regimul burghezo moşieresc, cunoaşte adevărata sa dezvoltare abia în anii regimului democrat-popular. Acest lucru iese în evidenţă chiar numai prin compararea cantitativă a cercetării ştiinţifice. Numărul lucrărilor ştiinţifice publicate între anii 1912- 1948 este inferior celui al lucrărilor care se publică astăzi într-un singur an de către cadrele didactice ale institutului. In actuala sesiune ştiinţifică se vor prezenta 343 comunicări. Lucrările ştiinţifice ale cadrelor didactice se publică în „Buletinul Institutului din Iaşi“, cunoscut în ţară şi în străinătate, în publicaţiile Acade- miei R.P.R., în reviste de specialitate din U.R.S.S., din Italia, R.D.O. etc. Un rol important în dezvoltarea ac- tivităţii ştiinţifice îl au legăturile cu celelalte instituţii de învăţămînt superior din ţară concretizate în colabo-« rări, în comunicări comune, în parti- cipări la sesiuni ştiinţifice; legăturile cu alte ţări realizate prin vizite, corespondenţe, schimb de publicaţii, participări şi comunicări la congrese şi alte manifestări ştiinţifice internaţionale. In ultimul deceniu, 15 cadre didactice din institut au participat la congrese internaţionale şi numeroase cadre didactice au făcut vizite de informare ştiinţifică în U.R.S.S., R.P.U., R.S.C. R.D.G., Italia, Franţa etc. In anii regimului democrat-popular s-au înfiinţat şi s-au dezvoltat cercurile ştiinţifice studenţeşti. Această nouă şi eficace formă de activitate a studenţilor, sprijinită activ de cadrele didactice ale institutului nostru, s-a extins an de an, cuprinzind un număr mare de studenţi şi un conţi- nut tot mai valoros. De la 84 de studenţi organizaţi în 16 cercuri în anul 1954, s-a ajuns la 378 de studenţi şi 95 cercuri în anul 1959 şi în fine, la 590 studenţi şi 82 cercuri în 1961. Lucrările ştiinţifice ale studenţilor din institut au fost apreciate cu ocazia diferitelor sesiuni ştiinţifice studenţeşti şi seminarii naţionale, numeroase din ele primind premii şi menţiuni. Activitatea desfăşurată in cadrul In-stitutului Politehnic din Iaşi, în anii regimului democrat, sub conducerea partidului, este bogată şi multilaterală. Institutul nostru a cunoscut adevărata sa înflorire în aceşti ani şi această dezvoltare atît cantitativă, cît şi calitativă, pe care au putut-o visa vechii noştri profesori, face parte integrantă din marile realizări pe care le-au obţinut oamenii muncii din Re- publica noastră sub conducerea partidului. Prof. univ. ing. C. CALISTRU -1 i