Flacăra Iaşului, noiembrie 1962 (Anul 18, nr. 5026-5051)

1962-11-01 / nr. 5026

pog. S-a La G.A.S. Hălăuceşti Lucruri date uitării Luncaşi, Şcheia, Mogoşeşti, Mirceşti, Faşcani, sunt doar citeva din localită­ţile vizitate in acest an de formaţiile artistice ale G.A.S. Hălăuceşti, raionul Faşcani şi fiecare spectacol prezentat a întrunit aprecieri unanime. Crescă­toarele de păsări Sanda Podaru, Ade­la Barbet, Angela Herciu, strungarul Ludovic Cojocaru, tractoristul D-tru Clopoţel şi încă mulţi alţii s-au în­trecut în cintece şi dansuri primind, drept răsplată, ropote de aplauze. Trebuie arătat faptul că fiecare mem­bru al brigăzii artistice de agitaţie sau al formaţiei de dansuri este în acelaşi timp fruntat în muncă. Dar nu numai brigada artistică de agitaţie ţi-a adus contribuţia la for­marea omului nou, ci şi alte forme ale activităţii culturale. La cele trei secţii ale gospodăriei există aparate de ra­dio, fiecare lucrător este abonat la cite o publicaţie, iar mai mult de ju­mătate sunt abonaţi la revista „Uniu­­nea Sovietică“. De multe ori, artico­lele mai importante, legate direct de activitatea gospodăriei se studiază în comun. In această direcţie la G.A.S. Hălâu­­ceşti s-a format o obişnuinţă. Dar oare cele amintite mai sus sunt sufi­ciente pentru a alcătui un ansamblu al muncii culturale pe măsura cerin­ţelor? Tov. Andrei Farcaţ, preşedinte­le comitetului sindicatului în orice dis­cuţie despre munca culturală, revine automat la formaţiile artistice care au ocupat un loc fruntaş la faza raio­nală a concursului formaţiilor artistice de amatori. Şi-o ţine una şi bună. Parcă în gospodărie n-ar exista şi bi­bliotecă, televizor, staţie de radioam­plificare, care, nu ştim de ce au cam fost date uitării. La bibliotecă, de exemplu, care are aproape 1.000 de volume din cele mai variate domenii de activitate, se duce o slabă activitate. Tovarăşa bi­bliotecară, Viorica Naiman, abia aş­teaptă să fie schimbată. I s-a promis incă de la începutul anului şi de a­­tunci... nici o acţiune de popularizare a cărţii, nici o recenzie, nici o pre­zentare. Cititori? Treizeci şi şapte, dintre care cei mai mulţi au împru­mutat cite o singură carte. Comitetul sindicatului cunoaşte această situaţie dar nu s-a preocupat de înlăturarea ei. Dealtfel, cunoaşte­ţi faptul că bi­bliotecile volante de la secţiile Mogo­­şeşti şi Muncelul de Sus s-au desfi­inţat de mult, că bibliotecarii (Maria Iacob şi respectiv Vasîle Pistiniuc) aş­teaptă zadarnic să-şi reia activitatea­ Despre staţia de radioamplificare nu se poate spune nimic fiindcă de prin luna aprilie n-a mai funcţionat. In prezent se repară instalaţia. Poa­te... mai ştii. Această situaţie îşi are originea si­gură în slaba îndrumare din partea comitetului sindicatului gospodăriei. In planurile de muncă ale acestuia, ac­tivitatea culturală este ca şi inexis­tentă. De mult nu s-a analizat în ca­drul comitetului munca culturală pen­tru a vedea lipsurile, pentru a analiza cauzele care au dus la existenţa lor şi a găsi cele mai bune metode pen­tru a te lichida. In această direcţie o parte din vină ave­ţi consiliul sin­dical raional care nu a dat îndrumă­rile necesare. Trebuie arătat că nici biroul orga­nizaţiei de bază din gospodărie (se­cretar, Mircea Marcoschi) nu a spri­jinit comitetul sindicatului pentru îm­bunătăţirea muncii culturale. Dacă munca culturală ar fi fost mai bine organizată, desigur că rezulta­tele puteau fi şi mai bune fiindcă e­­xistă toate condiţiile. O treabă făcută pe jumătate nu poate să dea roadele dorite. Se cere deci ca şi în G.A.S. Hălăuceşti să se treacă la iniţiativă, organizîndu-se o activitate cultural-ar­­tistica multilaterală în raport cu con­diţiile create,­ cu forţele care există acolo şi cu sarcinile actuale. D. MARIUJA Din nou în mijlocul sp­e­ct­at­oril­or ieşeni Artista emerită Dorina Drăghici, Tanţi Căpăţînă, Sorina Dan, Maro Jandui, George Bunea, Mihai Kingsburg, Noro­cel Dimitriu sunt protagoniştii noului concert-spectacol al Teatrului satiric muzical „C. Tănase” din Capitală, rea­lizat de I. Berg, H. Nicolaide şi G. Mihalache sub titlul „Muzica, bat-o vina“. Spectatorii ieşeni se pot reîntîlni cu apreciaţii cîntăreţi de muzică uşoară sîmbătă 4 şi duminică 5 noiembrie, la orele 17 şi 20:30, în sala Casei de cultură a sindicatelor, cind vor fi pre­zentate spectacolele cu premiera „Mu­zica, bat-o vina!“. Conducerea muzicală aparţine lui Edmond Deda. Formaţii artistice din regiunea noastră la faza interregională Sîmbătă va avea loc la Bacău faza interregională a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale“ la care vor par­ticipa şi formaţii artistice din regiunea noastră. Este vorba de echipa de teatru a Casei raionale de cultură Huşi care va prezenta piesa „îndrăzneala“ de Gheorghe Vlad, echipa de teatru a căminului cultural din Perieni-Bîrlad cu piesa „Soarele a răsărit la miezul nop­ţii“ de Victor Bîrlădeanu şi Teatrul de păpuşi al Casei raionale de cultură­ Paşcani care prezintă lucrarea „Răzvră­tiţii“ de M. Georgescu. ­oOo-n Piese de teatru în pregătire Artiştii amatori, membri ai formaţii­­lor de teatru de la Casa raională de cultură­­Vaslui sunt permanent pre­ocupaţi de înnoirea repertoriului. Ei au început, nu de mult „lucrul“ la 3 piese noi: „Comisarul Guran“, „Taiga“ şi „Stu­­pii cu pricina“. Se află de asemenea, în pregătire procesul literar „O tragedie americană“ după cunoscuta carte cu același titlu a lui Theodor Dreiser. Teatrul Naţional „VASILE ALECSANDRI“ Joi 8 noiembrie ora 19,30: FEBRE" seria de bilete 134 Vineri 9 noiembrie ora 19,30: „RAMAGNOLA" seria de bilete 135 Duminică 11 noiembrie ora 19,30: „SICILIANA" seria de bilete 136 Marţi 13 noiembrie ora 19,30: „FEBRE“ seria de bilete 137 Joi 15 noiembrie ora 19:30. „INSER­­TE MĂRGĂRITE” seria de bilete 138 Postul de corespondenţi voluntari de la Atelierele Paşcani ne informează: * In perioada lunii octombrie a.c., grupa de lăcătuşi frînă automată şi încălzire din cadrul secţiei a l-a va­goane călători a dobindit un nou succes în muncă. Este vorba de de­montarea şi valorificarea capetelor de la tuburile flexibile de aer, acţiune prin care s-a adus întreprinderii o e­­conomie de 32.000 lei. Lăcătuşii I. Florescu, C. Holder­baum, D. Matei, E. Ionescu şi C. A­­petrei sînt numai cîţiva dintre aceia care au contribuit din plin la obţine­rea acestui succes. * Răspunzînd chemării organizaţiei U.T.M., tinerii din secţia a ll-a va­goane marfă (R.P.) participă cu însu­fleţire la acţiunile iniţiate în cadrul întreprinderii. In luna septembrie, de exemplu, pe lîngă colectarea unei în­semnate cantităţi de metal vechi, ei au reparat prin muncă voluntară şi cu materiale recuperate un vagon marfă, economisind prin aceasta 5.000 lei. * In cadrul pregătirilor de iarnă care au fost întreprinse în cadrul A­­telierelor, un accent deosebit s-a pus pe îmbunătăţirea condiţiilor de mun­că. Printre lucrările efectuate în a­­cest scop se numără şi instalarea u­­nor luminatoare în secţiile întreprin­derii. Aceste luminatoare care au fost construite pe plan local, contribuie la mărirea spaţiului de pătrundere a lu­minii cu peste 2 ori, creîndu-se ast­fel muncitorilor condiţii de lucru cu mult îmbunătăţite. * Acţiunea de colectare a metale­lor vechi se bucură de o largă parti­cipare a muncitorilor din cadrul între­prinderii noastre. Astfel, în cele 9 luni care au trecut din acest an, a fost co­lectată şi trimisă furnalelor patriei cantitatea de 4.600 tone fier vechi. In­­ fruntea acestei acţiuni s-au situat multor feji de la secţia a ll-a vagon­ G. IOSUB — şef de echipă V. HANCIUC - lăcătuş M. MARINESCU - maistru ­oOo“ Plantari de flori Activitatea lucrătorilor secţiei horti­cole a I.T.S.­­ Iaşi nu a scăzut în intensitate acum toamna. Dimpotrivă, ei pot fi văzuţi în parcuri, grădini şi pe platbandele străzilor, lucrînd la înlocuirea unor flori cu specii m­ai re­­zistente în anotimpul acesta. Numai în luna curentă, s-au plantat 16.000 cri­zanteme (stufănele) 14.000 Miosotis, 15.000 Salvia, 12.000 pansele ș.a. FT­S­C­A­R­ff IA$OiOf La G.A.S. Scînteia se fac ultimele finisări la construcţiile din cadrul complexului zootehnic modern ce s-a ri­dicat aici. Cele 6 grajduri pentru vaci au o capacitate de 650 capete iar cele 2 creţe vor adăposti 120 viţei. Foto: G. PAUL In fiecare G. A. C. — o temeinică organizare a muncii folosim tu tb­ilizatiR fo fosili de ajutorare !Gospodăria noastră agricolă colectivă şi-a creat în decursul anilor, fonduri de ajutoare pen­tru asigurarea bătrîneţii colec­tiviştilor, pentru acordarea de ajutoare invalizilor, colectiviştii lor care temporar şi-au pierdut capacitatea de muncă, famili­­ilor cu posibilităţi restrînse de muncă, pentru ajutoare de naş­tere, deces, etc. Statutul model prevede pen­tru crearea şi alimentarea fon­dului de ajutorare, să se repar­tizeze din totalul produselor ve­getale şi animale obţinute de gospodăria colectivă în decursul anului, o cotă a cărei mărime să nu depăşească limita de 2 la sută din valoarea brută a producţiei în natură şi în bani. In scopul de a da posibilitatea gospodăriilor colective să dispu­nă de un volum mai m­are de fonduri, din care să fie satisfă­cute mai deplin nevoile de aju­torare ale colectiviștilor, Plenar; la C.C. al P.M.R. din 16—17 iu-­ lie 1956 a recomandat gospodă­riilor colective să prevadă în statutul lor ca fondul de aju­torare să fie sporit de la 2 la sută la maximum 4 la sută din valoarea brută a producţiei in natură şi în bani. Ţinînd seama de prevederile statutului şi de recomandările Plenarei C.C. al P.M.R, aduna­rea generală a gospodăriei noastre colective a hotărît anul trecut, bunăoară, să reţinem pentru fondul de ajutorare 3,2 la sută din producţia de grîu şi 3 la sută din producţia de po­rumb. Reţinerea făcută, la care i s-a mai adăugat şi stocul ră­mas de la fondul de ajutorare din anul precedent, a ajuns la 27 000 kg. cereale. Pentru a asigura folosirea cit mai justă a mijloacelor alocate la fondul de ajutorare, consiliul de conducere al gospodăriei, împreună cu brigadierii, sub în­drumarea organizaţiei de par­tid, a stabilit să se acorde a­­jutoare materiale în primul rind, la următoarele categorii de colectivişti: bătrînilor şi în­valizilor incapabili de muncă, pentru a le asigura existenţa în cit mai bune condiţii, bătrîni­­lor cu o capacitate redusă de muncă, care deşi pot efectua u­­nele munci mai uşoare în gos­podăria colectivă, retribuirea muncii,nu le asigură existenţa, colectiviştilor care şi-au pierdut temporar capacitatea de muncă şi femeilor gravide, astfel ca a­­jutoarele acordate să contribui­­e la însănătoşirea şi refacerea capacităţii lor de muncă cit mai repede posibil. La acordarea ajutoarelor co­n­siliul de conducere s-a orientat de la caz la caz. Astfel familiei bătrînilor Gh. Grigore i se dă din fondul de ajutoare 200 kg. grîu şi 300 kg porumb, familiei Victor Popa — 170 kg. grîu şi 100 kg. porumb etc. Sunt şi bă­­trîni care au depăşit cu mult vîrsta de 65 de ani, cum ar fi Gh. Ostroschi, V. Dorobanţu, V. Dănilă, Gh. Vieru şi alţii. Aceş­tia au primit ajutorul din par-­ tea gospodăriei. Totodată consi­­liul de conducere le-a creat po­­sibilitatea să efectueze și zile­ muncă fiecăruia după puterea lui. Bătrînul Gh. Ostroschi, de pildă, fiind fierar de meserie, a lucrat la atelierul gospodăriei efectuînd peste 300 zile mun­­că. Bătrînul V. Dănilă a făcut și el 127 zile muncă, iar Gh. Vieru 118 zile muncă. Şi invalizilor, consiliul de con-­ ducere s-a orientat să le acor­­de ajutor după gradul lor de In­validitate. Din fondurile de ajutorare i s-a acordat o importantă can­titate de cereale familiei Elena Dominte, care a avut un fecior în armată. De asemenea s-au d­at şi 8 ajutoare de naştere fe­meilor Ana P. Ferenţ, Elena So­­fian, Elena C. C. Popa, Maria V. Popa, Maria V. Radu, Clara Ciobanu, Elena Bostan şi Niţa P. Bartic. Pentru acordarea a­­jutorului de naştere s-au calcu­lat zilele-muncă efectuate de fiecare colectivistă în ultimele 6 luni, după care s-a făcut me­dia zilelor-muncă pe o lună, dîndu-se ajutor pentru două luni. Pentru fiecare zi muncă s-a dat ca ajutor de naştere cite 10 lei, 2.600 kg. grîu şi 5 kg. po­rumb. Pentru acest an s-a prevăzut în planul de producţie să reţi­nem pentru fondul de ajutora­re 3,5 la sută din producţiile de grîu şi porumb cît şi 3 la sută din veniturile băneşti ce au fost planificate să ajungă la 1.940.631 lei. Reţinerile pentru fondul de ajutorare din valoarea brută a producţiei în natură şi în bani s-au făcut în tot timpul anului, odată cu celelalte fonduri sta­­tutare, pe măsura realizării ve­­niturilor. Aceasta ne-a permis să acordăm ajutoare încă de la­ împărţirea avansului de 40 la sută la grîu, unor colectivişti îndreptăţiţi să primească aju­tor. In această lună mai dăm şi un avans bănesc de 13.000 lei. La finele anului, cînd se face împărţirea veniturilor se va completa ajutorul bătrînilor etc. C-TIN OHREAC preşedintele G.A.C. „9 Mai‘* Mogoşeşti, Paşcani Rr.­ 5025 S­PORT Campionatul regional de fotbal Progresul Vaslui — Ştiinţa I.M.F. 2-2 (1-1) Nu a lipsit mult ca Progresul Vaslui să piardă pe teren propriu. După informaţiile primite, Ştiinţa I. M. F. a făcut cel mai bun meci din actualul campionat. A dominat mai mult timp şi a avut conducerea în două rînduri: cu 1-0 şi 2-1. Oaspeţii puteau termina învingători dacă Vasiliu (Ştiinţa) n-ar fi introdus spre sfîrşitul jocului balonul în propria-i poartă, aducînd astfel egala­rea (nesperată pînă atunci­­ pen-­ tru gazde. Celelalte goluri au fost în­scrise de Trandafir (?) pentru Ştiinţa I. M. F. şi de Popa pen­tru Progresul Vaslui. Constructorul Iaşi — Rapid Bir­lad 7-0 (4-0) Contrar aşteptărilor, Constructorul a­ avut jocul la discreţie, iar scorul pu­tea lua proporţii şi mai mari. Rapid Bîrlad, care pînă acum se comportase foarte bine în jocurile susţinute la Iaşi (1-1 cu Dinamo şi 2-2 cu Mol­dova), a deziluzionat de această dată. Nu-i însă mai puţin adevărat că şi Constructorul, practicind un joc tehnic, în viteză, cu pase în adîncime şi-a „sufocat“ pur şi simplu adversarul. Au înscris Buzatu (2), Taranciuc (2), Căi­­untu, Rusu şi Popescu. Moldova-Iaşi-Progresul-Huşi 4-0 (1-0) Moldova a avut jocul la dispoziţie şi, dacă nu a învins decit cu 4-0 (Cojo­­caru, Romila şi Gavrilă de 2 ori), aceasta se datoreşte, pe de o parte, numeroaselor ratări ale cvintetului o­­fensiv al ieşenilor, iar pe de altă­ parte, portarului Progresului Huşi, Po­pescu, care a apărat în prima repri­­ză excelent. Deşi a cîştigat, Moldova nu a practicat nici de această dată un joc pe măsura posibilităţilor jude­cătorilor săi. Ţesătura Iaşi — Victoria Vaslui 0—3 Deşi pe teren, jocul s-a încheiat cu rezultatul de 3-1 (0-1) în favoarea Ţesăturii, totuşi el a fost omologat în 3-0 pentru Victoria Vaslui, deoarece textiliştii au folosit în formaţie 2 ju­cători fără drept de joc. G. VALUREANU coresp. Rulmentul Bîrlad — Progresul Iaşi 2—1 (2—0) Se pare că Rulmentul şi-a găsit s­cadenţa. In meciul cu Progresul Iaşi, metalurgiştii bîrlădeni au prestat ui­ joc bun. înaintarea de la Rulmentul a combinat frumos, a folosit cu succes schimburile de locuri şi a do­minat cu autoritate pînă în minutul 53, cînd antrenorul Teodor Taldaris a operat o schimbare neinspirata (Schim­schi II în locul lui Bădărău).­ Oaspeţii au fost un bun partener de joc. Ei au trecut cu uşurinţă din a­­tac în apărare, au preluat balonul din viteză şi ceea ce este şi mai îmbucurător este faptul că Progresul Iaşi a fost un model de disciplină şi corectitudine în joc. Golurile au fost înscrise de: Niculescu (2) pentru Rul­mentul și Balon — pentru Progresul.] E. SOLOMON - coresp. Institutul Pontetvn din Iaşi In întâmpinarea semicentenarului în curînd va avea loc un eveni­ment deosebit de important în viaţa cultural-ştiinţifică a oraşului nostru şi anume: sărbătorirea semicentenarului Institutului politehnic „Gheorghe Asaki“ Drumul parcurs în acest semi­centenar de existenţă a învăţămîntului tehnic superior din Iaşi a cunoscut mari greutăţi în anii trecutelor regi­muri care încercau adeseori să fri­­neze procesul de formare a cadrelor de ingineri, devenind larg şi luminos abia după eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist în anii regimului democrat-popular, şcoala politehnică din Iaşi - trans­formată in Institut politehnic - s-a dezvoltat neîntrerupt şi multilateral, intr-un ritm viu şi necunoscut in trecut. Baza materială a institutului creşte puternic de la an la an, se deschid larg porţile institutului pentru fiii oa­menilor muncii, creşte numărul stu­denţilor, facultăţilor şi secţiilor de specializare, se ridică necontenit ni­velul învăţămîntului şi se amplifică munca de cercetare ştiinţifică. In perioada 1948-1962 au fost a­­locate fonduri pentru Investiţii şi re­paraţii capitale de 69,7 milioane lei. Spre deosebire de anul 1948, cind institutul îşi desfăşura activitatea în­tr-o singură clădire în curs de re­facere, astăzi se dispune de patru clădiri spaţioase cu 17 amfiteatre, nu­meroase săli de seminarii şi proiecte. De la cele citeva laboratoare exis­tente în 1946, se ajunge la 16 în anul 1948 şi in momentul de faţă, la 53 de laboratoare. Biblioteca institutului a fost creată în 1947 şi de atunci s-a dezvoltat con­tinuu. Fondul de publicaţii al biblio­tecii era de 12.700 cărţi şi reviste la 31 decembrie 1948 şi de 234.000 la 1 iunie 1962. Potrivit sarcinilor de pregătire a ca­drelor inginereşti necesare economiei noastre naţionale — aşa cum a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în Expunerea sa la adunarea activului de partid din regiunea Iaşi din sep­tembrie 1961 - s-a hotărît construirea in oraşul laşi a unui nou institut po­litehnic care să permită şcolarizarea unui număr de 5.500 studenţi. Con­struirea noii Politehnici dotată cores­punzător cerinţelor bunei desfăşurări a învăţămîntului, va crea condiţii ca centrul universitar laşi să aducă o importantă contribuţie la formarea ca­drelor de ingineri. Această hotărire a fost primită cu bucurie şi mincirie de către cadrele didactice şi studenţii noştri, în faţa cărora se deschid po­sibilităţi nelimitate de muncă şi crea­ţie. In anii regimului democrat popular s-au creat condiţii optime de cazare a studenţilor. De la cele 2 cămine cu 212 locuri din anul 1948 s-a ajuns astăzi la 7 cămine cu peste 2.600 de locuri. Cele cinci cămine noi au ca­mere confortabile, holuri spaţioase şi aspect plăcut, căminele vechi au fost şi ele complet renovate. Posibilităţile de deservire a studenţilor de către cantinele institutului au sporit şi s-au îmbunătăţit an de an. Astăzi institu­tul are patru cămine care deservesc peste 2.000 de studenţi. Reforma învăţămîntului din 1948, act revoluţionar, inspirat şi condus de partid, marchează hotarul dintre şcoa­la veche burgheză şi şcoala nouă a regimului de democraţie populară. Au fost înfiinţate noi institute de învăţămînt superior şi au fost lărgite cele existente. Regimul nostru demo­crat popular a deschis larg porţile institutului de învăţămînt superior pen­tru fiii oamenilor muncii. înaintea reformei, institutul politehnic din Iaş­ avea patru facultăţi: Chimie industrială, electrotehnică, agronomie şi construcţii. Prin reforma învăţămîn­tului facultatea de agronomie este transformată şi-şi începe viaţa de sine stătătoare ca institut de agro­nomie. In cadrul institutului politehnic rămîn facultăţile de chimie industria­lă, electrotehnică şi construcţie şi pri­meşte o facultate nou înfiinţată - fa­cultatea de mecanică. Numărul de facultăţi ale institutului se măreşte în 1955 prin primirea facultăţii industrie uşoară şi în 1962 a facultăţii de hi­drotehnică. Numărul studenţilor este în continuă creştere - de la 811 studenţi în anul reformei-la 5.000 în momentul de faţă. Prin reforma din anul 1948 s-a dat învăţămîntului un conţinut ştiinţific, s-a deschis drumul legării organice a teoriei cu practica, întregul proces de invăţămînt este bazat pe planurile de învăţămînt şi pe programele analiti­ce, îmbunătăţite periodic cu concursul cadrelor didactice de specialitate. Cadrele didactice ale institutului au continuat şi dezvoltat pe un plan su­perior tradiţia predării unor cursuri de înaltă ţinută ştiinţifică inaugurată de oamenii de ştiinţă care au pus bazele învăţămîntului tehnic din Iaşi. Pentru asigurarea conţinutului ştiinţi­fic al cursurilor şi a celorlalte forme de învăţămînt, cadrele didactice din institut au depus şi depun o muncă stăruitoare pentru ridicarea nivelului lor ideologic şi politic, pentru însu­şirea şi aplicarea politicii partidului. Elaborarea cursurilor programelor a­­nalitice, a cursurilor şi activitatea şti­inţifică este bazată pe concepţia ma­terialist dialectică, despre natură şî societate. Cadrele didactice, folosesc din plin experienţa înaintată a insti­tutelor de învăţămînt tehnic superior din U.R.S.S. In anii regimului democrat popular sub îndrumarea partidului, cadrele di­­dactice au dus o muncă continuă, sis­tematică şi perseverentă în direcţia îmbunătăţirii nivelului cursurilor, prin tratarea problemelor de pe poziţiile ştiinţifice ale materialismului dialectic,­­prin lărgirea şi adîncirea documentă­rii, prin grija corespunzătoare a te­maticei ştiinţifice, prin menţinerea le­găturii cu întreprinderile industriale, prin prezentarea celor mai noi rea­lizări ale ştiinţei şi tehnicii în do­meniul respectiv. Conţinutul materia­lului predat la cursurile din institutul nostru este organic legat de sarcinile dezvoltării economiei noastre socia­liste. Fiecare cadru didactic îşi are astăzi cursul scris şi depus într-un exemplar la biblioteca institutului. Aceeaşi importanţă s-a acordat în cadrul institutului nostru şi celorlalte forme de învăţămînt: seminarii, lu­crări de laborator, proiecte şi practi­ca în întreprinderi. Sunt numeroase cadre didactice în institut care au ajuns la desfăşurarea creatoare a se­­minariilor. Străduinţa de a mări con­tinuu eficacitatea lucrărilor de labo­rator este o caracteristică a celor mai multe cadre de şefi de lucrări şi a­­sistenţi din institutul nostru. In institutul nostru s-au purtat nu­meroase discuţii şi s-au elaborat în­drumări preţioase în ceea ce priveşte proiectul de an. Numeroase cadre didactice din institut au căpătat o bogată experienţă în acest domeniu şi au transformat proiectul de an în­­tr-o formă de învăţămînt deosebit de eficace. Practica în întreprinderi ca formă de învăţămînt şi-a confirmat pe de­plin eficacitatea. La efectuarea aces­tei forme de învăţămînt participă a­­sistenţi, şefi de lucrări, conferenţiari şi profesori. S-au creat legături trai­nice între studenţii practicanţi, ca­­drele didactice de îndrumare şi co­lectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderi, legături care stimulează în acelaşi timp şi munca de cercetare ştiinţifică, orientînd-o spre rezolvarea unor probleme ale practicii industriale. Proiectul de diplomă este o latură specială a procesului de învăţămînt din institut şi anume, ultima etapă a pregătirii viitorilor ingineri în ca­drul facultăţii. Comisiile examenului de stat, care au funcţionat în cadrul institutului nostru, au subliniat întot­deauna că pregătirea cadrelor în fa­cultăţile noastre corespunde cerinţelor industriei şi că această pregătire se îmbunătăţeşte continuu, în conformi­tate cu cerinţele mereu mai mari ale industriei. Practica a demonstrat apoi că marea majoritate a cadrelor de ingineri, formate în institutul nostru, reuşesc să rezolve cu succes sarcinile de producţie. Numeroase sunt cadrele de ingineri formate în institut după 1948, care ocupă astăzi posturi im­portante, de răspundere în industria ţării noastre. Activitatea de pregătire a cadrelor de ingineri este organic legată,­in institutul nostru, de munca de cer­cetare ştiinţifică. Trăsătura fundamen­tală a activităţii ştiinţifice, în plină dezvoltare, a cadrelor didactice din institut este orientarea hotărită spre necesităţile economiei naţionale, spre rezolvarea problemelor ştiinţifice şi tehnice pe care le ridică desăvîrşirea construirii socialismului în ţara noas­tră. Activitatea ştiinţifică, puternic frî­­nată sub regimul burghezo moşieresc, cunoaşte adevărata sa dezvoltare abia în anii regimului democrat-popular. A­­cest lucru iese în evidenţă chiar nu­mai prin compararea cantitativă a cercetării ştiinţifice. Numărul lucrărilor ştiinţifice publicate între anii 1912- 1948 este inferior celui al lucrărilor care se publică astăzi într-un singur an de către cadrele didactice ale in­stitutului. In actuala sesiune ştiinţifică se vor­ prezenta 343 comunicări. Lucrările ştiinţifice ale cadrelor di­dactice se publică în „Buletinul Insti­­tutului din Iaşi“, cunoscut în ţară şi în străinătate, în publicaţiile Acade-­ miei R.P.R., în reviste de specialitate din U.R.S.S., din Italia, R.D.O. etc. Un rol important în dezvoltarea ac-­ tivităţii ştiinţifice îl au legăturile cu celelalte instituţii de învăţămînt supe­rior din ţară concretizate în colabo-« rări, în comunicări comune, în parti-­ cipări la sesiuni ştiinţifice; legăturile­ cu alte ţări realizate prin vizite, co­­respondenţe, schimb de publicaţii, par­­ticipări şi comunicări la congrese şi­ alte manifestări ştiinţifice internaţio­nale. In ultimul deceniu, 15 cadre di­­dactice din institut au participat la congrese internaţionale şi numeroase cadre didactice au făcut vizite de in­formare ştiinţifică în U.R.S.S., R.P.U., R.S.C. R.D.G., Italia, Franţa etc. In anii regimului democrat-popular s-au înfiinţat şi s-au dezvoltat cercu­rile ştiinţifice studenţeşti. Această nouă şi eficace formă de activitate a studenţilor, sprijinită activ de ca­drele didactice ale institutului nostru, s-a extins an de an, cuprinzind un număr mare de studenţi şi un conţi-­ nut tot mai valoros. De la 84 de studenţi organizaţi în 16 cercuri în anul 1954, s-a ajuns la 378 de studenţi şi 95 cercuri în anul 1959 şi în fine, la 590 studenţi şi 82 cercuri în 1961. Lucrările ştiinţifice ale studenţilor din institut au fost apreciate cu oca­zia diferitelor sesiuni ştiinţifice stu­­denţeşti şi seminarii naţionale, nu­­meroase din ele primind premii şi menţiuni. Activitatea desfăşurată in cadrul In-­­stitutului Politehnic din Iaşi, în anii regimului democrat, sub conducerea partidului, este bogată şi multilate­rală. Institutul nostru a cunoscut adevă­rata sa înflorire în aceşti ani şi a­­ceastă dezvoltare atît cantitativă, cît şi calitativă, pe care­­ au putut-o visa vechii noştri profesori, face parte in­tegrantă din marile realizări pe care le-au obţinut oamenii muncii din Re-­ publica noastră sub conducerea parti­­­dului. Prof. univ.­ ing. C. CALISTRU -1 i

Next