Flacăra Iaşului, martie 1963 (Anul 19, nr. 5128-5154)
1963-03-01 / nr. 5128
*oogl 2-I fies in vis Hin, artist al poporului al R. S. F. S. R. Zilele acestea, afişele filarmonicii ieşene ne-au anunţat doi oaspeţi sovietici: pe dirijorul Boris Harkin şi pe violonista Nina Beilina, laureată a Concursului internaţional „George Enescu“. In pauza uneia dintre repetiţii ne-am adresat dirijorului Boris Harkin : — Cum va ’simţiţi in ţarafoastră ? — Mă simt nespus de bine ,— a răspuns dirijorul sovietic .— ca acasă. In numeroase ţări, apropiate sau îndepărtate, sunt aşteptat de foştii mei elevi, de la Conservator, astăzi dirijori de formaţii simfonice sau de operă. Vă închipuiţi, aşadar, cum se simte un profesor la foştii săi elevi... — Deci şi la noi aveţi foştielevi... — Bineînţelesi. Unul din ele ile faţă, ne traduce acuim. El ie amfitrionul meu la Iaşi. îmi dau imediat seamfil că ieste vorba de George Vintilă,directorul filarmonicii ieşene, doritor, să ne înlesnească această plăcută discuţie cu Bo-» Iris Harkin, artist al poporuluidin R.S.F.S.R., laureat al Premiului de stat şi dirijor la teatrul Mare din Moscova. — Ce impresii aţi culeg, din ţara noastră? *— Meseria! î s-a reţinut mai tot timpul Ungă pupitru, aşa că impresiile mele, departe de a defini întreaga mişcare muzicală contemporană romînească, vor doar să sublinieze notele pregnante. O mulţime de filarmonici în ţară, cu orchestre simfonice şi de muzică popu-’ lară, teatre muzicale, mari colective muzicale? toate acestea, prin existenţa lor, dar, mai cu seamă, prin munca lor,m-au impresionat. Cu totul deosebită — atracţiaspre muzică a poporului dumneavoastră, cultura muzicală a publicului romînesc. Săli arhipline. Colective prestigioase. [Am dirijat, de pildă, cu multă plăcere, orchestra Radioteleviteiurii. Lucrind cu colectivul operei ieşene, în „Paust“, m-am gîndit la faptul, Îndeajuns verificat de mine, că fericirea artistului o rezolvă nu faima unui teatru, ci, mai cu seamă, stilul său de muncă. La opera ieşeană, cu o experienţă tînără, dar cu un colectiv foarte entuziast şi muzical, care poate irealiza lucruri interesante, am joules impresii bogate. — Cunoaşteţiceva din creaţia muzicală contemporană din ţara noastră ? — Cunosc Rapsodiile şi Sinkroniile lui Enescu. L-am ascultat la Moscovă, în 1946. Marele dispărut dintre noi e totuşi contemporanul nostru. A fost un inovator, iată de ce îl simţim şi acum alături.. Am ascultat, din interpretarea teatrului muzicali din Braşov, „Trandafirii Doftanei“ de Norbert Petri. Lucrarea aceasta mi-a plăcut prin noul ei stil, prin valoarea ei artistică, educativă. Doresc mult succes acestui interesant colectiv muzical. — Pentru că aţi vorbit de inovaţii, ce credeţi că aduce nou şi interesant mustea de operă contemporană ? — Nu vreau să teoretizez. Dau curşi doar, unor păreri personale. Cert este că opera contemporană se dezvoltă pe direcţii diferite, de la o ţară la alta, de la un compozitor la altul. Glinka spunea că „melodia este sufletul muzicii“. Bineînţeles nu ne putem limita doar la modalităţile înaintaşilor. Trebuie căutate forme noi. Dar nu cu orice preţ. Să se ţină cont că operele acestea se adresează maselor. Personal, m-am întîlnit cu astfel de opere novatoare, cu un bogat conţinut de idei, vii, mobilizatoare. — Citeva exemple... — „Război şi pace“ de Prokofiev, „Musa Djalil“ de Jiganov, „Mama“ de Hrennikov (ultimele două le-am pus în scenă la Teatrul Mare).. Creatorul contemporan, cred, trebuie să ţină cont de spusele lui Glinka, dacă vrea să aspire la succes... — De la Iaşi, plecaţi in U.R.S.S. — Da- Pregătesc, la Moscova, „Olandezul zburător“, apoi, pentru viitorul turneu, la Florenţa, — „Hovanşcina“ de Musorgski. BorisHarkin ne-a declarat, in incheierea interviului, că laşul ii place prin noile sale edificii moderne, prin nota sa intimă și totodată veselă ce i-o dă tineretul. VAL. GORIAN In librării „Ploaie de mai“, „Flăcăul de odinioară”, „Peisaj autumnal“, „Ambiţia”, „Doi la zero“, sînt numai citeva din titlurile lucrărilor cuprinse în volum. De curînd, a apărut în Editura tineretului volumul de nuvele şi schiţe „La fîntîna cu găleată“ de Ion Istrati. Işi alcătuiesc biblioteci personale din ultimă vreme, tot mai mulţi elevi de la şcolile de 8 ani şi medii din cuprinsul regiunii îşi alcătuiesc biblioteci personale. La şcolile dmpărti nr. 8 şi 20 din Iaşi, de pildă, elevii şi-au cumpărat cărţi în valoare totală de 3.000 lei. Rezultatedeosebite au fost înregistrate la şcoala mediei IfM. Kogălniceanu" din Huşi. In ultima vreme, elevii acestei şcoli şi-au format biblioteci personale în valoare de peste 8.000. lei. L FEKEXKIJ ÜCSÜKÜJ Corespondenţii voluntari ne informează despre activitatea culturală Program artistic dedicat alegerilor Recent, brigada artistică de agitaţie din Movileni s-a deplasat la Epureni, raionul Iaşi unde a prezentat un bogat program artistic dedicat alegerilor de la 3 martie. Pe lingă numeroase cîntece, programul a cuprins sceneta „Nicuţă votează“. Cei 150 de spectatori au răsplătit cu vii aplauze munca colectivului brigăzii artistice Dintre cei care s-au evidenţiat sînt tinerii Diaconu Petru, Constantin Mihai, Ursu Dumitru, Buraga Elena, şi alţii. CORNELIU ANDRIEŞdirectorul căminului cultural Pe scena căminului cultural In fiecareduminică, pe scena căminului cultural din satul Pîrcovaci, comuna Hîrlău, au loc programe artistice prezentate fie de echipa de teatru, fie de cor, sau de formaţia de dansuri şi brigada artistică. Echi-pa de teatru a prezentat în faţa ţăranilor colectivişti din satele Pîrcovaci şi Zagavia piesa „Ultima rădăcină“. Deosebit de talentaţi s-au dovedit tinerii Fotea I. Petru, Fotea I. Gheorghe, Curecheru Gh. C-tin şi Cernescu Elene, care, printr-o interpretare de bună calitate au cucerit simpatia spectatori- lor. Brigada artistică de agita-*ţie a prezentat programul „Sa-i tu-ntreg e-n sărbătoare“, dedi-icat alegerilor de la 3 martie. MIHAI PATRAŞ învăţător Spectacol în deplasare Formaţia de muzică uşoară de la Atelierele de reparat material rulant „Nicolina“ s-a deplasat de curînd în comuna Lungani, raionul Paşcani, unde în faţa a peste 300 de colectivişti a prezentat un frumos program de muzică uşoară şi populară romînească care a fost viu aplaudat. Se eviden-iţiază în mod deosebit Constan- tin Maeri, Dorina Budeanu, Salomeia Chitic, Dorin Juravlea şi Maria Roibu. VASILE DODU pruncitor: Ştafetă culturală In cadrul ştafetei culturale, echipa artistică a căminului din Schineni, raionul Bîrlad, a prezentat la Măluşteni un bogat şi frumos program artistic. In program au fost cuprinse cîntece despre partid, despre viaţa nouă a satului printre care amintim „Te cint partid“, „I-auzi cum mai cîntă satul“, „La gospodărie” şi altele. Formaţiile de dansuri ale celor trei generaţii au prezentat Jocuri populare locale, însoţite de strigături. Au fost mult apreciate dansurile „Floricica“, „Corăghiasca”, „Ciobănaşul”, „Sârba moldovenească” şi altele. Zilele acestea, echipa artistică a prezentat programul şi în satul Schineni. La început i s-a ţinut conferinţa intitulată „Realizări ale regimului democratpopular a* barei a fost ascultată cu viu interes. Spectatorii au apreciat mult şi programul artistic, aplaudînd îndelung pe artiştii amatori Ghiţă Vesel, Nică Lupu, Gheorghe Toderiţă, Ioan Bulgaru, Ionel Trif, Panainte Dumbravă precum şi pe tinerii Sava Ion, Mărioara Apostu, şi alţii. EMIL RUGINA directorul căminului cultural din Schineni — Bîrlad La G.A.S. Hălăuceşti In perioada de iarnă, echipa artistică din G.A.S. Hălăuceşti, în colaborare cu ansamblul artistic al şcolii profesionale de mecanici agricoli, a reuşit să prezinte programe bine închegate, primite cu multă căldură de publicul spectatorDe pildă, de o bună apreciere s-a bucurat programul dat la căminul cultural, program ce a cuprins dansuri populare romîneşti, recitări, cîntece patriotice. Acelaşi spectacol a fost dat în satul Muncelul de Sus din comuna Mogoşeşti. Corul este compus din 390 de corişti, echipa de dansuri are 6 perechi şi a înregistrat simţitoare progrese sub îndrumarea profesorului Ştefan Badea. ANDREI FARCAŞ mecanizator, Conferinţă De curînd, la căminul culturaldin comuna Floreşti, raionul Bîrlad, dr. Mircea Dumitrescu a ţinut o interesantă conferinţă pe teme medicale, după care echipa artistică a Spitalului din localitate a prezentat piesa „Stupii cu pricina“. Au interpretat Mircea Luca, Aurel Botezatu, Ştefan Scarlat, Ioan Stoica, Maria Vornicu şi alţii. Au urmat solişti vocali şi instrumentişti. Au participat 350 de oameni ai muncii. STERIAN BEJENARU, funcţionar. O muncă susţinută în difuzarea cărţii După cum ne relatează corespondentul V. Vasiliu, în luna cărţii la sate, conducerea cooperativei din Deleni, raionul Vaslui, a intensificat munca de difuzare a cărţii în rîndul ţăranilor colectivişti. S-au organizat echipe formate din elevi care au răspindit cartea la domiciliu, s-au expus cu multă grijă volumele noi, apărute. Difuzorii de carte şi-au adus o largă contribuţie. Ca urmare, pînă mai zilele trecute se vînduseră lucrări de peste 6.000 lei. In munca de răspîndire a cărţii se evidenţiază gestionarii Gh. Onofrei, St. Chirvase, Vasile N. Popa, Ecaterina Dragomir și alții. IE&hfffm^ ORIZONTAL : 1. Scopul unor... mărţişoare - Plic timbrat, ştampilat dar care nu e mărţişor ; 2. Sole de primăvară ; 3. Mărţişor — Simbolul ramurei de măslin ; 4. Mărţişor cu... greutate (pl.) - Ambalaj pentru mărţişoare ; 5. In frig I - Aşa cum e momentul acesta cînd se dau şi se primesc mărţişoare — Gol de dimensiuni mici in masa unui corp solid ; 6. Cînd e miniatural e mărţişor, iar la dimensiuni normale e instrument muzical - Comună lingă Satu-Mare - Mărţişor de la ... Bijuteria ; 7. Teze - Material pentru unele mărţişoare - In cutie I ; 8. Cu tărie — Meştereşte cariaţii mărţişorului . 9. Mărţişor hibernal nedorit în aceste zile - A dansa de bucurie ; 10. Mărţişorul... povestitorului - 1 martie; 11. Mărţişoare, mărţişoare (sing.). VERTICAL: Se spune pe note... 2. ...Izvorul mărţişoarelor ; 3. Fruct... de metal, cînd * mărţişor - Pronume ! Mărţişoare 4. Mărţişorul geografului... - i.şi al motociclistului cu familie ; 5. Mărţişoare văzute de un specialist O. C. L. — Cu el se prinde mărţişorul ; 6. Tiz... încurcat—Mărţişorul pînă la destinaţie; 7. Mărţişorul vînătorului... - In zodiac!; 8. Cel mai meşter dintre meşteri — Pe portativ - Din vioară ; 9. Fetiţă — La început de martie ! ; 10. Emotivitate la oferirea unui mărţişor — Aşa cum sunt unele mărţişoare ; 11. In cadrul felicitării ! 12. Personaje - Fluviu bivocalic ; 13. întreprindere auto. 1. BRADU er. 5126 Dezvoltarea învăţământului în regiunea Iaşi, în anii regimului democrat-popular In anii puterii populare, poporul nostru muncitor a înfăptuit uriaşe transormări revoluţionare in toate domeniile sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român. Alături de succesele obţinute pe tăvrâm politic şi economic stau şi victoriile realizate în cadrul revoluţiei culturale. Călăuzit de învăţătura marxist-leninistă că omul societăţii socialiste este înainte de toate omul unei înalte culturi, partidul şi guvernul nostru au acordat şi acordă o deosebită importanţă înfăptuirii cu succes a revoluţiei culturale. In anii puterii populare, şcoala noastră, călăuzită de partid, a contribuit şi contribuie la dezvoltarea economică şi culturală a patriei noastre, la asigurarea cadrelor medii şi superioare de specialişti, necesara dezvoltării industriei şi agriculturii »socialiste. In regiunea Iaşi, în aniiregimului democrat popular, învăţămîntul nostru a cunoscut realizări deosebite. Deşi in timpul regimului burghezo-moşieresc, invăţămintul primar de 4 ani era considerat obligatoriu şi gratuit, în realitate nu era accesibil tuturor copiilor de vîrstă şcolară, din cauza numărului insuficient de şcoli, a lipsei de cadre didactice, şi cu deosebire din cauza nivelului material scăzut al muncitorilor şi al ţărănimii. Lupta continuă dusă de partid pentru ridicarea nivelului material şi cultural al maselor largi muncitoare, creşterea importantă a reţelei de şcoli, au făcut posibilă, realizarea în practică a învăţămîntului elementar de 7 ani, general, gratuit şi obli-, gatoriu. Astfel, în 1962, întregul tineret de vîrstă şcolară a absolvit şcoala de 7 ani realizîndu-se unul din obiectivele importante stabilite la Congresul al lll-lea al P.M.R. şi marcîndu-se un moment deosebit de important al revoluţiei culturale ce se desfăşoară în patria noastră. In acelaşi timp, se realizează o altă măsură de importanţă istorică pentru şcoala noastră — trecerea treptată la invăţămintul general obligatoriu de 8 ani, durata şcolii de cultură generală ajungind astfel la 12 ani. Pentru obţinerea acestor rezultate, statul nostru democrat-popular s-a îngrijit permanent de asigurarea condiţiilor materiale necesare. In regiunea noastră, reţeaua de şcoli de 8 ani a crescut în anul 1962/63 ţia 508 unităţi, faţă de 32 unităţi care erau în anul 1938/1939. Dacă la acestea adăugăm şi cele 545 şcoli de 8 ani cu patru clase care funcţionează în satele mai mici, ne dăm seama de dezvoltarea învăţămintului, de grija partidului şi guvernului nostru pentru ridicarea nivelului cultural al maselor populare, pentru lichidarea înapoierii în care se găsea regiunea Iaşi. Paralel cu generalizarea învăţămîntului de 7 ani şi trecerea treptată la şcoala de 8 ani, în regiunea noastră, ca de altfel în întreaga ţară, s-a dezvoltat invăţămintul mediu de cultură generală şi învăţămintul pregătitor de cadre pentru economie şi sectoarele social-culturaie. -oOo^» Suprimînd opreliştii» care împiedicau pătrunderea copiilor oamenilor muncii in aceste şcoli, prin desfiinţarea totală a taxelor şcolare şi a cheltuielilor de şcolarizare, s-au creat posibilităţi de a urma şcoala medie pentru un mare număr de fii ai oamenilor muncii. Datorită acestui fapt, un număr din ce în ce mai mare de elevi sunt cuprinşi în clasele VIII-XI ale acestor unităţi şcolare din regiunea noastră. Dacă în 1938-1939 existau în toată regiunea 16 licee cu un număr de 2.329 elevi, în anul şcolar 1962/1963 funcţionează 24 şcoli medii de cultură generală cu un număr de 6.743 elevi, adică cu 4.414 elevi mai mult, în afară de cei cuprinşi în şcolile tehnice, tehnice de maiştri, de meserii, agricole şi profesionale. Una din problemele cele mai dificile a fost aceea a învăţămîntului special pentru orbi, surdo-muţi şi întîrziaţi mintal. Regimul burghezo- moşieresc nu a avut nici o preocupare pentru şcolarizarea şi pregătirea pentru muncă a acestor copii. Astăzi, In regiunea Iaşi, funcţionează 2 şcoli speciale pentru surdo-muţi, 2 şcoli speciale pentru orbi şi 2 şcoli speciale pentru copii cu anumite defecte intelectuale. In aceste şcoli speciale, creaţii ale regimului de democraţie populară se face şcolarizarea, educarea şi pregătirea pentru viaţă a acestor copii de către cadre didactice de specialitate, ceea ce dovedeşte grija partidului şi a statului nostru pentru om. Problema educaţiei copiilor orfani de ambii părinţi a fost de asemenea soluţionată prin înfiinţarea unei case de copii pentru şcolari şi preşcolari. Această casă este un adevărat cămin părintesc în care prin grija partidului şi a statului, se asigură copiilor orfani cele mai bune condiţii de dezvoltare, sanitare, de învăţătură şi educaţie. Pentru a îndruma educaţia copiilor din cea mai fragedă vîrstă, prin grija partidului şi a conducerii statului, reţeaua de instituţii preşcolare a fost mult lărgită. Dezvoltarea vertiginoasă a industriei, a agriculturii socialiste, a întregii noastre economii impune creşterea în acelaşi ritm a cadrelor de muncitori calificaţi. Ca urmare a aplicării directivelor partidului nostru şi pentru realizarea obiectivelor arătate de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în Expunerea făcută în faţa activului de partid din regiunea Iaşi, reţeaua şcolilor tehnice, tehnice de maiştri, profesionale, agricole şi de meserii s-a lărgit mult. Astăzi funcţionează, in regiunea noastră, 6 şcoli tehnice şi tehnice de maiştri, cu aproape 1.500 elevi, 5 şcoli tehnice agricole cu 1.590 elevi, 10 şcoli profesionale de mecanizatori agricoli cu 2.491 elevi, 7 şcoli profesionale de diferite profile cu aproape 2.500 elevi şi 5 şcoli de meserii cu 2.291 elevi. Irt total In regiunea Iaşi sunt cuprinşi în şcolile tehnice, agricole şi profesionale un număr de 10.372 elevi, adică de 4 ori mai mult decit în 1938/1939. Dezvoltarea învăţămîntului intr-un ritm nemaiîntîlnit a pus problema unei ample lărgiri a spaţiului de învăţămlnt. In scopul rezolvării acestei probleme s-au prevăzut sume importante pentru construcţii şcolare noi şi pentru amenajarea localurilor existente, potrivit noilor nevoi ale învăţămîntului. Numai în anul 1962, au fost date în folosinţă în regiunea noastră, 257 săli de clasă pentru şcolile medii şi de 8 ani. Paralel cu munca ce se desfăşoară pentru asigurarea spaţiului de şcolarizare a existat grija susţinută pentru rezolvarea problemei înzestrării şcolilor de mobilier şi material didactic. In anul şcolar 1961/1962, s-au alocat pentru nevoile învăţămîntului din regiunea noastră fonduri In valoare de 8.700.000 iei pentru mobilier şcolar şi 11.520.000 lei pentru material didactic Intuitiv. Laboratoarele şi cabinetele şcolare tot mai bine înzestrate, materialele didactice care se îmbogăţesc şi se perfecţionează mereu, înzestrarea şcolilor cu material sportiv, contribuie la dezvoltarea multilaterală a tineretului. Traducîndu-se un fapt Directivei Congresului al lll-lea al P.M.R. au fost acordate manuale şcolare gratuit tuturor elevilor din clasele I-VII, suma alocată pentru şcolile regiunii noastre atingînd cifra de 5.454.000 lei. Deosebită grijă au acordat şi acordă partidul şi guvernul asigurării necesarului mult sporit de cadre didactice. Drept urmare numărul lor s-a mărit considerabil, proporţional cu dezvoltarea învăţă-» mintului şi a instituţiilor de educaţie. De asemenea creşte continuu nivelul de pregătire ideologic, pedagogic şi de specialitate al cadrelor didactice. Astfel, dacă în anul 1938, 1939, în regiunea Iaşi, existau in invăţămintul preşcolar, elementar şi mediu 2.583 cadre didactice, în anul şcolar 1962/1963, funcţionează 7.289 cadre, însufleţite de preţuirea cu care sunt înconjurate, cadrele didactice din regiunea noastră slujesc cu pasiune ţelurilor spre care ne conduce partidul, străduindu-se să fie la înălţimea sarcinilor pe care acesta le trasează şcolii. Apropiindu-ne de ziua de 3 martie 1963, ziua alegerilor pentru sfaturile populare ale oraşelor raionale şi ale comunelor, este necesar să subliniem încă odată că marile rea-lizări ale regimului democrat-popular în domeniul învăţămîntului sînt o expresie a politicii înţelepte a partidului nostru pentru continua ridicare a nivelului de trai material şi cultural al maselor populare. PROF. V. MITROFAN Şeful Secţiei de învăţămînt a Sfatului Popular Regional Veşti de la depoul C.F.R. Paşcani Se pot remorca 249 trenuri Mecanicii şi fochiştii Depoului C.F.R. Paşcani acordă toată atenţia întreţinerii în bune condiţiuni a locomotivelor din punct de vedere termotehnic. Ca rezultat al acestei întreţineri, cit şi a remorcării trenurilor în parcurs folosind la maximum forţa vie a trenului, în funcţie de profilul liniei, ei au reuşit până acum să realizeze importante economii de combustibil convenţional faţă de norma tehnică. Aşa se face că cu cele 664,4 tone combustibil convenţional se pot remorca 249 trenuri pe distanţa Paşcani — Iaşi. Cele mai bune realizări în obţinerea de economii le-au obţinut echipele de pe locomotivele 230180, 50696 şi 50514 conduse de mecanicii Manciuc Vasile, Zadoina Dorina şi Darmanu Petru împreună cu fochiştii lor. Fier vechi pentru oielării Tineretul nostru acordă o atenţie deosebită colectării metalelor feroase şi neferoase. De la începutul anului şi pînă acum, sub îndrumarea permanentă a organizaţiei U.T.M., tinerii feroviari din Depou au reuşit să colecteze şi să expedieze 5.185 kg. metal vechi provenit din şpan, 1.100 kg. deblocări de compoziţie. De asemenea, s-au colectat şi urmează a fi expediate 10.000 kg. fontă. In fruntea acţiunii de colectare a metalelor feroase şi neferoase s-au situat tinerii Stroe Constantin, Bunduc dh., Enache Ilie, Pasat Alexandru, Tîrhescu Pavel, Bodoaşcă Mihai, Iuganu Gh. şi alţii. PRODOLEA VASILE mecanic d© locomotivă BURSUC NICOLAE Secretarul organizaţiei de bază U.T.M. „ Al nostru !Mai erau vreo două ceasuri pînă la amiază. Mutină ritmic băţul, după fiecare pas, moş Nicolae Rîpă, un colectivist din Dragalina, raionul Bîrlad, grăbea pe drumul ce taie întinderile de omăt dintre sat şi grajdurile colectivei. Băţul şi l-a luat moş Neculai, doar aşa, ca să aibă tovarăş de drum. Altminteri nu avea nevoie de el, că-i drept şi ager cu toţi cei peste 60 de ani pe care-i duce în spate. Pe la fermă, moş Neculai Rîpă trece aşa, în vizită, fără o treabă anume. De fapt el n-are, cum se spune, nici în clin nici în mînecă cu sectorul ‘ zootehnic. Acum însă, n-a venit el la grajduri chiar fără pricină., — Bună ziua, moş Neculai! II Intîrapină îngrijitorul Ion Dra-. gomir. ’ Moşul răspunse la bineţe. — Ce mai faci, moşuleî *■ Am ieşit să văd moşia. Ia te uită, măi Ioane — moşul desfăcu larg braţele cuprinzînd cimpul şi grajdurile şi tot — îmi crește inima ca un aluat pus la dospit, cină văd cit sint des avut... — Cit sintem. ■» Doar asta vroiam să spun — zise moşul zîmbind larg și lovindu-l cu mina peste umăr pe Ion Dragomir, cit de avut sint eu şi tu, noi toți... Au intrat apoi în grajd. ’Moşul se uită în lungul grajdului, nu însă ca un vizitator. Cercetă totul dintr-o privire. N-a obiectat nimic deoarece i s-a părut totul in bună orindinală. Apoi a rezemat băţul intr-un colţ, pentru că „vitele se feresc de băţ“ şi a intrat printre vaci. Pe cite una o dezmierda şi-i vorbea: „Ce te uiţi aşa, roşcatul... iţi place să te dezmierd, ai?... Plimbă apoi mîna de-a lungul spinării vacii şi se mută la alta. Poate ar fi repetat aşa la toate cele 100 de vaci din grajd. Dar de unde pînă acum pe faţa moşului stăruia un zîmbet şi era blind, deodată încruntă sprincenele şi strigă cu, voce, asprăt: — Ioane! L-a vino-ncoacel Cînd Ion Dragomir s-a apropiat, moş Neculai întrebă: — Vaca asta a mîncat azi ra- ţia de silozî — A mîncat, sigur? — Cum siguri ia te uită şi moşul arătă o grămăjoară de siloz de pe aşternutul de paie dintre vaci. — O fi căzut din coş cînd l-am, adus şi n-am observat. — N-ai observat. Dar ce pă-* zești aici? Făcînd o adevărată problemă ---------- din grămăjoara de siloz, moș Neculai ai arătat că colectiviștii au muncit din vară să adune hrană pentru vite, iar acum este părăduită fără grijă. In acest, timp Ion Dragomir adunase si-'lozul de jos și-l puse in iesle. Considering că a terminat „lecția“, moș Neculai trecu mai încolo și aruncînă privirile spre o fereastră a grajdului, văzu un ochi de geam spart. — cine l-a spart? întrebă el și mai mintos ca pînă acum. ■ Cred că vaca cu cornul, știu eu? Nu-i sectorul meu. — Nu-i sectorul tău. Dar vaca a cui este. Vine frigul peste ea că-i iarnă. Dacă răceşte?— Cine-i aici şef de grajd? — Ichim. — Cheamă-l numaidecit! Cînd apăru şeful de garaj, moş Neculai 11 luă în primire: “ De ce n-aţi pus geamul? —II punem, dar chiar azi a fost spart. — Şi pînă atunci nu l-aţi putut astupa altfel... Lasă că vă arăt eu cu degetul în adunare... Atit a mai spus moş Neculai Rîpă şi a pornit pe linia grajdului cu Ichim, Dragomir şi ceilalţi îngrijitori, care s-au adunat între timp, după el. Şeful de grajd a ieşit să-l petreacă, dar moşul s-a îndepărtat fără a spune „bună ziua“. Aşa se supără Neculai Ripă cînd vede o neglijenţă cit de mică în gospodăria lui colectivă, în averea obştească. [CV. SAVBi ÎNSEMNĂRI o «* O«*«3»o fi ~V A y K