Flacăra Iaşului, martie 1963 (Anul 19, nr. 5128-5154)

1963-03-01 / nr. 5128

*oogl 2-­I ­­­fi­es in­ vis Hin, artist al poporului al R. S. F. S. R. Zilele acestea, afişele filar­monicii ieşene ne-au anunţat doi oaspeţi sovietici: pe diri­jorul Boris Harkin şi pe vio­lonista Nina Beilina, laureată a Concursului internaţional „George Enescu“. In pauza u­­neia dintre repetiţii ne-am a­­dresat dirijorului Boris Har­­kin : —­ Cum va ’simţiţi in ţara­­f­oastră ? — Mă simt nespus de bine ,— a răspuns dirijorul sovietic .— ca acasă. In numeroase ţări, apropiate sau îndepărtate, sunt aşteptat de foştii mei elevi, de la Conservator, astăzi dirijori de formaţii simfonice sau de operă. Vă închipuiţi, aşadar­, cum se simte un profesor la foştii săi elevi... — Deci şi la noi aveţi foşti­­elevi... — Bineînţelesi. Unul din el­e ile faţă, ne traduce acuim. El ie amfitrionul meu la Iaşi. îmi dau imediat seamfil că ieste vorba de George Vintilă,­­directorul filarmonicii ieşene, doritor, să ne înlesnească a­­­ceastă plăcută discuţie cu Bo-» Iris Harkin, artist al poporului­­din R.S.F.S.R., laureat al Pre­miului de stat şi dirijor la teatrul Mare din Moscova. — Ce impresii aţi culeg, din ţara noastră? *— Meseria! î s-a reţinut mai tot timpul Ungă pupitru, aşa că impresiile mele, departe de a defini întreaga mişcare mu­zicală contemporană romîneas­­­că, vor doar să sublinieze no­tele pregnante. O mulţime de filarmonici în ţară, cu orchestre simfonice şi de muzică popu-’ lară, teatre muzicale, mari co­lective muzicale­? toate aces­tea, prin existenţa lor, dar, mai cu seamă, prin munca lor,­­m-au impresionat. Cu totul deosebită — atracţia­­spre muzică a poporului dum­neavoastră, cultura muzicală a publicului romînesc. Săli arhi­pline. Colective prestigioase. [Am dirijat, de pildă, cu multă plăcere, orchestra Radiotelevi­­teiurii. Lucrind cu colectivul o­­perei ieşene, în „Paust“, m-am gîndit la faptul, Îndeajuns ve­rificat de mine, că fericirea ar­tistului o rezolvă nu faima u­­nui teatru, ci, mai cu seamă, stilul său de muncă. La opera ieşeană, cu o experienţă tînără, dar cu un colectiv foarte en­tuziast şi muzical, care poate irealiza lucruri interesante, am joules impresii bogate. — Cunoaşteţi­­ceva din crea­­ţia muzicală contemporană din ţara noastră ?­ — Cunosc Rapsodiile şi Sink­roniile lui Enescu. L-am ascul­tat la Moscovă, în 1946. Marele dispărut dintre noi e totuşi con­temporanul nostru. A fost un inovator, iată de ce îl simţim şi acum alături.. Am ascultat­, din interpretarea teatrului muzicali din Braşov, „Trandafirii Doftanei“ de Nor­bert Petri. Lucrarea aceasta mi-a plăcut prin noul ei stil, prin valoarea ei artistică, edu­cativă. Doresc mult succes a­­cestui interesant colectiv muzi­cal. — Pentru că aţi vorbit de inovaţii, ce credeţi că aduce nou şi interesant mustea de o­­peră contemporană ? — Nu vreau să teoretizez. Dau curşi doar, unor păreri personale. Cert este că opera contemporană se dezvoltă pe direcţii diferite, de la o ţară la alta, de la un compozitor la al­tul. Glinka spunea că „melodia este sufletul muzicii“. Bineîn­ţeles nu ne putem limita doar la modalităţile înaintaşilor. Tre­buie căutate forme noi. Dar nu cu orice preţ. Să se ţină cont că operele acestea se adresează maselor. Personal, m-am întîl­­nit cu astfel de opere novatoare, cu un bogat conţinut de idei, vii, mobilizatoare. — Citeva exemple... — „Război şi pace“ de Proko­fiev, „Musa Djalil“ de Jiganov, „Mama“ de Hrennikov (ultimele două le-am pus în scenă la Teatrul Mare).. Creatorul contem­poran, cred, trebuie să ţină cont de spusele lui Glinka, dacă vrea să aspire la succes... — De la Iaşi, plecaţi in U.R.S.S.­­ — Da- Pr­egătesc, la Moscova, „Olandezul zburător“, apoi, pen­tru viitorul turneu, la Florenţa, — „Hovanşcina“ de Musorgski. Boris­­Harkin ne-a declarat, in incheierea interviului, că laşul ii place prin noile sale edificii moderne, prin nota sa intimă și totodată veselă ce i-o dă tineretul. VAL. GORIAN In librării „Ploaie de mai“, „Flăcăul de odi­nioară”, „Peisaj autumnal“, „Am­biţia”, „Doi la zero“, sînt numai citeva din titlurile lucrărilor cuprinse în volum. De curînd, a a­­părut în Editura tineretului volu­mul de nuvele şi schiţe „La fîntîna cu găleată“ de Ion Istrati. Işi alcătuiesc biblioteci personale din ultimă vreme­, tot mai mulţi elevi de la şcolile de 8 ani şi medii din cu­prinsul regiunii îşi alcătuiesc biblioteci personale. La şcolile d­­m­p­ărti nr. 8 şi 20 din Iaşi, de pildă, elevii şi-au cumpărat cărţi în valoare totală de 3.000 lei. Rezultate­­deosebite au fost înregistrate la şcoa­la mediei IfM. Ko­gălniceanu" din Huşi. In ultima vre­me, elevii acestei şcoli şi-au format biblioteci personale în valoare de peste 8.000. lei. L FEKEXKIJ Ü­CSÜKÜJ Corespondenţii voluntari ne informează despre activitatea culturală Program artistic dedicat alegerilor Recent, brigada artistică­ de agitaţie din Movileni s-a depla­sat la Epureni, raionul Iaşi unde a prezentat un bogat program artistic dedicat alegerilor de la 3 martie. Pe lingă numeroase cîntece, programul a cuprins sceneta „Nicuţă votează“. Cei 150 de spectatori au răsplătit cu vii aplauze munca colectivu­lui brigăzii artistice­ Dintre cei care s-au evidenţiat sînt tinerii Diaconu Petru, Constantin Mi­­hai, Ursu Dumitru, Buraga E­­lena, şi alţii. CORNELIU ANDRIEŞ­­directorul căminului cultural Pe scena căminului cultural In fiecare­­duminică, pe sce­na căminului cultural din satul Pîrcovaci, comuna Hîrlău, au loc programe artistice prezen­tate fie de echipa de teatru, fie­ de cor, sau de formaţia de dan­suri şi brigada artistică. Echi-­­pa de teatru a prezentat în faţa ţăranilor colectivişti din satele Pîrcovaci şi Zagavia piesa „Ul­tima rădăcină“. Deosebit de talentaţi s-au dovedit tinerii Fotea I. Petru, Fotea I. Gheor­­ghe, Curecheru Gh. C-tin şi Cernescu Elene­, care, printr-o interpretare de bună calitate au cucerit simpatia spectatori-­ lor. Brigada artistică de agita-*­ţie a prezentat programul „Sa-i tu-ntreg e-n sărbătoare“, dedi-i­cat alegerilor de la 3 martie. MIHAI PATRAŞ învăţător Spectacol în deplasare Formaţia de muzică uşoară de la Atelierele de reparat ma­terial rulant „Nicolina“ s-a de­plasat de curînd în comuna Lungani, raionul Paşcani, unde­ în faţa a peste 300 de colecti­vişti a prezentat un frumos program de muzică uşoară şi populară romînească care a­ fost viu aplaudat. Se eviden-i­ţiază în mod deosebit Constan-­ tin Maeri, Dorina Budeanu, Sa­­­lomeia Chitic, Dorin Juravlea şi Maria Roibu. VASILE DODU pruncitor: Ştafetă culturală In cadrul ştafetei culturale, echi­pa artistică­ a căminului din Schi­­neni, raionul Bîrlad, a prezentat la Măluşteni un bogat şi frumos program artistic. In program au fost cuprinse cîntece despre partid, despre viaţa nouă a sa­tului printre care amintim „Te cint partid“, „I-auzi cum mai cîntă satul“, „La gospodărie” şi altele. Formaţiile de dansuri ale celor trei generaţii au pre­zentat Jocuri populare locale, însoţite de strigături. Au fost mult apreciate dansurile „Flo­ricica“, „Corăghiasca”, „Ciobă­naşul”, „Sârba moldovenească” şi altele. Zilele acestea, echipa artisti­că a prezentat programul şi în satul Schineni. La început i s-a ţinut conferinţa intitulată „Rea­lizări ale­ regimului democrat­­popular a* barei a fost ascultată cu viu interes. Spectatorii au apreciat mult şi programul ar­tistic, ap­laudînd îndelung pe artiştii amatori Ghiţă Vesel, Nică Lupu, Gheorghe Toderiţă, Ioan Bulgaru, Ionel Trif, Pa­­nainte Dumbravă precum şi pe tinerii Sava Ion, Mărioara Apos­­tu, şi alţii. EMIL RUGINA directorul căminului cultural din Schineni — Bîrlad La G.A.S. Hălăuceşti In perioada de iarnă, echipa artistică din G.A.S. Hălăuceşti, în colaborare cu ansamblul ar­tistic al şcolii profesionale de mecanici agricoli, a reuşit să prezinte programe bine închega­te, primite cu multă căldură de publicul spectator­­De pildă, de o bună apreciere s-a bucurat programul dat la căminul cul­tural, program ce a cuprins dansuri populare romîneşti, re­citări, cîntece patriotice. Acelaşi spectacol a fost dat în satul Muncelul de Sus din comuna Mogoşeşti. Corul este compus din 39­0 de corişti, echipa de dansuri are 6 perechi şi a înre­gistrat simţitoare progrese sub îndrumarea profesorului Ştefan Badea. ANDREI FARCAŞ mecanizator, Conferinţă De curînd, la căminul cultural­­din comuna Floreşti, raionul Bîrlad, dr. Mircea Dumitrescu a ţinut o interesantă conferinţă pe teme medicale, după care echipa artistică a Spitalului din localitate a prezentat piesa „Stupii cu pricina“. Au inter­pretat Mircea Luca, Aurel Bote­­zatu, Ştefan Scarlat, Ioan Stoi­ca, Maria Vornicu şi alţii. Au urmat solişti vocali şi instru­mentişti. Au participat 350 de oameni ai muncii. STERIAN BEJENARU, funcţionar. O muncă susţinută în difuzarea cărţii După cum ne relatează corespon­dentul V. Vasiliu, în luna cărţii la sate, conducerea cooperativei din Deleni, raionul Vaslui, a intensificat munca de difuzare a cărţii în rîndul ţărani­lor colectivişti. S-au organizat echipe formate din elevi care au răspindit cartea la domiciliu, s-au expus cu multă grijă volumele noi, apărute. Di­­fuzorii de carte şi-au adus o largă contribuţie. Ca urmare, pînă mai zilele trecute se vînduseră lucrări de peste 6.000 lei. In munca de răspîndire a cărţii se evidenţiază gestionarii Gh. Onofrei, St. Chirvase, Vasile N. Popa, Ecaterina Dragomir și alții. IE&hfffm^ ORIZONTAL : 1. Scopul unor... măr­ţişoare - Plic timbrat, ştampilat dar care nu e mărţişor ; 2. Sol­e de pri­măvară ; 3. Mărţişor — Simbolul ramu­­rei de măslin ; 4. Mărţişor cu... greu­tate (pl.) - Ambalaj pentru mărţişoa­­re ; 5. In frig I - Aşa cum e momen­tul acesta cînd se dau şi se primesc mărţişoare — Gol de dimensiuni mici in masa unui corp solid ; 6. Cînd e miniatural e mărţişor, iar la dimensiuni normale e instrument muzical - Co­mună lingă Satu-Mare - Mărţişor de la ... Bijuteria ; 7. Teze­­ - Material pentru unele mărţişoa­­re - In cutie I ; 8. Cu tărie — Meştereşte ca­riaţii mărţişorului .­ 9. Mărţişor hibernal ne­dorit în aceste zile - A dansa de bucurie ; 10. Mărţişorul... po­vestitorului - 1 martie; 11. Mărţişoare, mărţi­şoare (sing.). VERTICAL:­­ Se spune pe note... 2. ...Iz­vorul mărţişoarelor ; 3. Fruct... de metal, cînd * mărţişor - Pronume ! Mărţişoare 4. Mărţişorul geografului... - i.şi al motociclistului cu familie ; 5. Mărţişoa­re văzute de un specialist O. C. L. — Cu el se prinde mărţişorul ; 6. Tiz... încurcat—Mărţişorul pînă la destinaţie; 7. Mărţişorul vînătorului... - In zodiac!; 8. Cel mai meşter dintre meşteri — Pe portativ - Din vioară ; 9. Fetiţă — La început de martie ! ; 10. Emotivitate la oferirea unui mărţişor — Aşa cum sunt unele mărţişoare ; 11. In cadrul felici­tării ! 12. Personaje - Fluviu bivoca­­lic ; 13. întreprindere auto. 1. BRADU er. 5126 Dezvoltarea învăţământului în regiunea Iaşi, în anii regimului democrat-popular In anii puterii populare, poporul nostru muncitor a înfăptuit uriaşe trans­ormări revoluţionare in toate domeniile sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român. Alături de succesele obţinute pe tăv­râm politic şi economic stau şi vic­toriile realizate în cadrul revoluţiei culturale. Călăuzit de învăţătura mar­­xist-leninistă că omul societăţii socia­liste este înainte de toate omul u­­nei înalte culturi, partidul şi guver­nul nostru au acordat şi acordă o deosebită importanţă înfăptuirii cu succes a revoluţiei culturale. In anii puterii populare, şcoala noastră, călăuzită de partid, a con­tribuit şi contribuie la dezvoltarea e­­conomică şi culturală a patriei noas­tre, la asigurarea cadrelor medii şi superioare de specialişti, necesara dezvoltării industriei şi agriculturii »socialiste. In regiunea Iaşi, în anii­­regimului democrat popular, învăţă­­mîntul nostru a cunoscut realizări deosebite. Deşi in timpul regimului burghe­­zo-moşieresc, invăţămintul primar de 4 ani era considerat obligatoriu şi gratuit, în realitate nu era acce­sibil tuturor copiilor de vîrstă şcola­ră, din cauza numărului insuficient de şcoli, a lipsei de cadre didac­tice, şi cu deosebire din cauza ni­velului material scăzut al muncitori­lor şi al ţărănimii. Lupta continuă dusă de partid pentru ridicarea nivelului material şi cultural al maselor largi muncitoare, creşterea importantă a reţelei de şcoli, au făcut posibilă, realizarea în practică a învăţămîntului elementar de 7 ani, general, gratuit şi obli-, gatoriu. Astfel, în 1962, întregul tineret de vîrstă şcolară a absolvit şcoala de 7 ani realizîndu-se unul din o­­biectivele importante stabilite la Congresul al lll-lea al P.M.R. şi marcîndu-se un moment deosebit de important al revoluţiei culturale ce se desfăşoară în patria noastră. In acelaşi timp, se realizează o altă măsură de importanţă istorică pen­­tru şcoala noastră — trecerea trep­tată la invăţămintul general obli­gatoriu de 8 ani, durata şcolii de cultură generală ajungind astfel la 12 ani. Pentru obţinerea acestor rezultate, statul nostru democrat-popular s-a îngrijit permanent de asigurarea con­diţiilor materiale necesare. In re­giunea noastră, reţeaua de şcoli de 8 ani a crescut în anul 1962/63 ţia 508 unităţi, faţă de 32 unităţi care erau în anul 1938/1939. Dacă la acestea adăugăm şi cele 545 şcoli de 8 ani cu patru clase care funcţionează în satele mai mici, ne dăm seama de dezvoltarea învăţă­mintului, de grija partidului şi gu­vernului nostru pentru ridicarea nivelului cultural al maselor popu­lare, pentru lichidarea înapoierii în care se găsea regiunea Iaşi. Paralel cu generalizarea învăţă­­mîntului de 7 ani şi trecerea trep­tată la şcoala de 8 ani, în regiunea noastră, ca de altfel în întreaga ţară, s-a dezvoltat invăţămintul me­­diu de cultură generală şi învăţă­­mintul pregătitor de cadre pentru e­­conomie şi sectoarele social-culturaie. -oOo^» Suprimînd opreliştii» care împiedi­cau pătrunderea copiilor oamenilor muncii in aceste şcoli, prin desfi­inţarea totală a taxelor şcolare şi a cheltuielilor de şcolarizare, s-au creat posibilităţi de a urma şcoala medie pentru un mare număr de fii ai oamenilor muncii. Datorită a­­cestui fapt, un număr din ce în ce mai mare de elevi sunt cuprinşi în clasele VIII-XI ale acestor uni­tăţi şcolare din regiunea noastră. Dacă în 1938-1939 existau în toată regiunea 16 licee cu un număr de 2.329 elevi, în anul şcolar 1962/1963 funcţionează 24 şcoli medii de cul­tură generală cu un număr de 6.743 elevi, adică cu 4.414 elevi mai mult, în afară de cei cuprinşi în şcolile tehnice, tehnice de maiştri, de meserii, agricole şi profesionale. Una din problemele cele mai di­ficile a fost aceea a învăţămîntului special pentru orbi, surdo-muţi şi întîrziaţi mintal. Regimul burghezo- moşieresc nu a avut nici o preocu­pare pentru şcolarizarea şi pregă­tirea pentru muncă a acestor copii. Astăzi, In regiunea Iaşi, funcţionează 2 şcoli speciale pentru surdo-muţi, 2 şcoli speciale pentru orbi şi 2 şcoli speciale pentru copii cu anu­mite defecte intelectuale. In aceste şcoli speciale, creaţii ale regimului de democraţie populară se face şcolarizarea, educarea şi pregătirea pentru viaţă a acestor copii de că­tre cadre didactice de specialitate, ceea ce dovedeşte grija partidului şi a statului nostru pentru om. Problema educaţiei copiilor orfani de ambii părinţi a fost de asemenea so­luţionată prin înfiinţarea unei case de copii pentru şcolari şi preşco­lari. Această casă este un adevă­rat cămin părintesc în care prin grija partidului şi a statului, se asigură copiilor orfani cele mai bune condiţii de dezvoltare, sanitare, de învăţătură şi educaţie. Pentru a în­druma educaţia copiilor din cea mai fragedă vîrstă, prin grija partidului şi a conducerii statului, reţeaua de instituţii preşcolare a fost mult lăr­gită. Dezvoltarea vertiginoasă a indus­triei, a agriculturii socialiste, a în­­tregii noastre economii impune creş­terea în acelaşi ritm a cadrelor de muncitori calificaţi. Ca urmare a aplicării directivelor partidului nostru şi pentru realizarea obiectivelor a­­rătate de tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, în Expunerea făcută în faţa activului de partid din regiunea Iaşi, reţeaua şcolilor tehnice, tehnice de maiştri, profesionale, agricole şi de meserii s-a lărgit mult. Astăzi funcţionează, in regiunea noastră, 6 şcoli tehnice şi tehnice de maiştri, cu aproape 1.500 elevi, 5 şcoli tehnice agricole cu 1.590 elevi, 10 şcoli profesionale de me­canizatori agricoli cu 2.491 elevi, 7 şcoli profesionale de diferite pro­file cu aproape 2.500 elevi şi 5 şcoli de meserii cu 2.291 elevi. Irt total In regiunea Iaşi sunt cuprinşi în şcolile tehnice, agricole şi profe­sionale un număr de 10.372 elevi, adică de 4 ori mai mult decit în 1938/1939. Dezvoltarea învăţămîntului intr-un ritm nemaiîntîlnit a pus problema unei ample lărgiri a spaţiului de în­văţămlnt. In scopul rezolvării aces­tei probleme s-au prevăzut sume importante pentru construcţii şcolare noi şi pentru amenajarea localurilor existente, potrivit noilor nevoi ale învăţămîntului. Numai în anul 1962, au fost date în folosinţă în regiu­nea noastră, 257 săli de clasă pentru şcolile medii şi de 8 ani. Paralel cu munca ce se desfă­şoară pentru asigurarea spaţiului de şcolarizare a existat grija sus­ţinută pentru rezolvarea problemei înzestrării şcolilor d­e mobilier şi material didactic. In anul şcolar 1961/1962, s-au alocat pentru nevo­ile învăţămîntului din regiunea noas­tră fonduri In valoare de 8.700.000 iei pentru mobilier şcolar şi 11.520.000 lei pentru material didactic Intuitiv. Laboratoarele şi cabinetele şcolare tot mai bine înzestrate, materialele didactice care se îmbogăţesc şi se perfecţionează mereu, înzestrarea şcolilor cu material sportiv, contri­buie la dezvoltarea multilaterală a tineretului. Traducîndu-se un fapt Directivei­ Congresului al lll-lea al P.M.R. au fost acordate manuale şcolare gra­tuit tuturor elevilor din clasele I-VII, suma alocată pentru şcolile regiunii noastre atingînd cifra de 5.454.000 lei. Deosebită grijă au a­­cordat şi acordă partidul şi guver­nul asigurării necesarului mult sporit de cadre didactice. Drept urmare numărul lor s-a mărit considerabil, proporţional cu dezvoltarea învăţă-» mintului şi a instituţiilor de educaţie. De asemenea creşte continuu ni­velul de pregătire ideologic, peda­gogic şi de specialitate al cadrelor didactice. Astfel, dacă în anul 1938, 1939, în regiunea Iaşi, existau in invăţămintul preşcolar, elementar şi mediu 2.583 cadre didactice, în a­­nul şcolar 1962/1963, funcţionează 7.289 cadre, însufleţite de preţuirea cu care sunt înconjurate, cadrele didactice din regiunea noastră slu­jesc cu pasiune ţelurilor spre care ne conduce partidul, străduindu-se să fie la înălţimea sarcinilor pe care acesta le trasează şcolii. Apropiindu-ne de ziua de 3 martie 1963, ziua alegerilor pentru sfaturile populare ale oraşelor raionale şi ale comunelor, este necesar să sub­liniem încă odată că marile rea-­­lizări ale regimului democrat-popu­­lar în domeniul învăţămîntului sînt o expresie a politicii înţelepte a par­tidului nostru pentru continua ridicare a nivelului de trai material şi cul­tural al maselor populare. PROF. V. MITROFAN Şeful Secţiei de învăţămînt a Sfa­tului Popular Regional Veşti de la depoul C.F.R. Paşcani Se pot remorca 249 trenuri Mecanicii şi fochiştii Depou­lui C.F.R. Paşcani acordă toată atenţia întreţinerii în bune con­­diţiuni a locomotivelor din punct de vedere termo­tehnic. Ca rezultat al­ acestei între­ţineri, cit şi a remorcării tre­nurilor în parcurs folosind la maximum forţa vie a trenului, în funcţie de profilul liniei, ei au reuşit până acum să realizeze importante economii de combustibil convenţional faţă de norma tehnică. Aşa se face că cu cele 664,4 tone com­­­bustibil convenţional se pot re­morca 249 trenuri pe distanţa Paşcani — Iaşi. Cele mai bune realizări în obţinerea de econo­mii le-au obţinut echipele de pe locomotivele 230180, 50696 şi 50514 conduse de mecanicii Manciuc Vasile, Zadoina Dori­na şi Darmanu Petru împreună cu fochiştii lor. Fier vechi pentru oielării Tineretul nostru acordă o a­­tenţie deosebită colectării me­talelor feroase şi neferoase. De la începutul anului şi pînă a­­cum, sub îndrumarea perma­nentă a organizaţiei U.T.M., ti­nerii feroviari din Depou au reuşit să colecteze şi să expe­dieze 5.185 kg. metal vechi pro­venit din şpan, 1.100 kg. deblo­cări de compoziţie. De aseme­nea, s-au colectat şi urmează a fi expediate 10.000 kg. fontă. In fruntea acţiunii de colec­tare a metalelor feroase şi ne­feroase s-au situat tinerii Stroe Constantin, Bunduc d­h., Ena­­che Ilie, Pasat Alexandru, Tîr­­hescu Pavel, Bodoaşcă Mihai, Iuganu Gh. şi alţii. PRODOLEA VASILE mecanic d© locomotivă BURSUC NICOLAE Secretarul organizaţiei de bază U.T.M. „ Al nostru !Mai erau vreo două ceasuri pînă la amiază. Mutină ritmic băţul, după fiecare pas, moş Nicolae Rîpă, un colectivist din Drag­alina, raionul Bîrlad, gră­bea pe drumul ce taie întinde­rile de omăt dintre sat şi graj­durile colectivei. Băţul şi l-a luat moş Neculai, doar aşa, ca să aibă tovarăş de drum. Alt­minteri nu avea nevoie de el, că-i drept şi ager cu toţi cei peste 60 de ani pe care-i duce în spate. Pe la fermă, moş Neculai Rîpă trece aşa, în vizită, fără o treabă anume. De fapt el n-are, cum se spune, nici în clin nici în mînecă cu sectorul ‘ zootehnic. Acum însă, n-a venit el la graj­duri chiar fără pricină., — Bună ziua, moş Neculai! II Intîrapină îngrijitorul Ion Dra-. gomir. ’ Moşul răspunse la bineţe. — Ce mai faci, moşuleî *■ Am ieşit să văd moşia. Ia te uită, măi Ioane — moşul des­făcu larg braţele cuprinzînd cimpul şi grajdurile şi tot — îmi crește inima ca un aluat pus la dospit, cină văd cit sint des avut... — Cit sintem­. ■» Doar asta vroiam să spun — zise moşul zîmbind larg și lo­­vindu-l cu mina peste umăr pe Ion Dragomir, cit de avut sint eu şi tu, noi toți... Au intrat apoi în grajd. ’Moşul se uită în lungul grajdului, nu însă ca un vizitator. Cercetă totul dintr-o privire. N-a obiectat ni­mic deoarece i s-a părut totul in bună orindin­ală. Apoi a re­zemat băţul intr-un colţ, pen­tru că „vitele se feresc de băţ“ şi a intrat printre vaci. Pe cite una o dezmierda şi-i vorbea: „Ce te uiţi aşa, roşcatul... iţi place să te dezmierd, ai?... Plim­bă apoi mîna de-a lungul spină­rii vacii şi se mută la alta. Poa­te ar fi repetat aşa la toate ce­le 100 de vaci din grajd. Dar de unde pînă acum pe faţa moşu­lui stăruia un zîmbet şi era blind, deodată încruntă sprin­­cenele şi strigă cu, voce, asprăt: — Ioane! L-a vino-ncoacel Cînd Ion Dragomir s-a apr­o­­piat, moş Neculai întrebă: — Vaca asta a mîncat azi ra-­ ţia de silozî — A mîncat, sigur? — Cum siguri ia te uită­­ şi moşul arătă o grămăjoară de siloz de pe aşternutul de paie dintre vaci. — O fi căzut din coş cînd l-am, adus şi n-am observat. — N-ai observat. Dar ce pă-* zești aici? Făcînd o adevărată problemă ---------- din grămăjoara de siloz, moș Neculai ai arătat că colectiviștii au muncit din vară să adune hrană pen­tru vite, iar acum este­ părăduită fără grijă. In acest, timp Ion Dragomir adunase si-'­­lozul de jos și-l puse in iesle. Considering că a terminat „lecția“, moș Neculai trecu mai încolo și aruncînă privirile spre o fereastră a grajdului, văzu un ochi de geam spart. — cine l-a spart? întrebă el și mai mintos ca pînă acum. ■ Cred că vaca cu cornul, știu eu? Nu-i sectorul meu. — Nu-i sectorul tău. Dar vaca a cui este. Vine frigul peste ea că-i iarnă. Dacă răceşte?— Ci­­ne-i aici şef de grajd? — Ichim. — Cheamă-l numaidecit! Cînd apăru şeful de garaj, moş Neculai 11 luă în primire: “ De ce n-aţi pus geamul? —II punem, dar chiar azi a fost spart. — Şi pînă­ atunci nu l-aţi putut astupa altfel... Lasă că vă arăt eu cu degetul în adunare... Atit a mai spus moş Neculai Rîpă şi a pornit pe linia graj­dului cu Ichim, Dragomir şi ceilalţi îngrijitori, care s-au a­­dunat între timp, după el. Şeful­ de grajd a ieşit să-l petreacă, dar moşul s-a îndepărtat fără a spune „bună ziua“. Aşa se supără Neculai Ripă cînd vede o neglijenţă cit de mică în gos­podăria lui colectivă, în averea obştească. [CV. SAVBi ÎNSEMNĂRI o «* O«*«3»o­ ­fi ~V A y K

Next