Flacăra Iaşului, august 1964 (Anul 20, nr. 5567-5592)

1964-08-28 / nr. 5590

X A PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, NR. 5590 VINERI 28 AUGUST 1954 4 PAGINI 20 BANI Printre muncitorii de la Uzina de reparaţii din Iaşi, eviden­ţiaţi în întrecerea socialistă, se numără şi strungarul Constan­­tin Simion din clişeul de mai sus. Lunar el depăşeşte sarcinile de plan cu 10—15 la sută, realizînd lucru de bună calitate. Foto: V. BOTOŞANU JebCU’* IAȘI Inovaţii şi inovatori BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Metalurgiştii Fabricii de rulmenţi din Bîrladi desfăşoară o rodnică activi­tate pe linia Introducerii noului an tehnică, a modernizării utilajului şi mecanizării, a îmbunătăţirii procesului tehnologic de fabricaţie a rulmenţilor, a economisirii materialului etc. Ast­fel, de la începutul anului şi pînă în prezent, Inovatorii de la Fabrica de rulmenţi au depus la cabinetul teh­nic 107 propuneri de inovaţii, dintre care 58 au fost aplicate cu succes în producţie, realizîndu-se 2.593.214 lei economii post calculate. Făcind bilanţul muncii de Inovaţii de la Fabrica de rulmenţi, consta­tăm cu satisfacţie că cei 451 de Ino­vatori, dintre care 248 de muncitori, au depus la cabinetul tehnic, într-urn deceniu, 1.347 de inovaţii dintre care s-au aplicat in producţie 734 de Ino­vaţii. Valoarea economiilor post calcu­late se cifrează la 22.632.958 lei. Printre cei mai buni inovatori sunt : ing. Capiton Vintilă (18 inovaţii apli­cate), maistrul Mihai Asultanei (6), frezorul Gh. Darie (7), reglorul Ovidiu Mitrofan (5), termistul Vasile Mora­­ru (6) şi alţii. ELIADE SOLOMON UIA Ţesături şi fire de bumbac peste plan Antrenaţi în întrecerea socialis­tă in cinstea măreţei sărbători a eliberării patriei, textiliştii fabricii „Ţesătura" au realizat peste sar­cinile de plan, 105.000 m. p. pin­­zeturi şi 16.000 kg. fire de bum­bac. In fiecare zi din perioada premergătoare zilei de 23 August, a fost obţinută o producţie record. Continuînd cu acelaşi avînt în­trecerea socialistă, harnicele ţesă­toare menţin acest record în pro­ducţie. In numai două zile (25 şi 26 august), 4.800 m. p. ţesături şi 400 kg. fire de bumbac peste plan s-au mai adăugat la reali­zările textiliştilor ieşeni. După cum ne-a informat ingi­nerul şef, pînza ţesută peste plan de la începutul anului şi pînă a­­cum, pusă cap la cap, reprezintă o fîşie lată de 0,85 m. şi lungă de aproape 130 km. Totodată, de la începutul anului şi pînă acum,­­cupoanele au fost reduse faţă de procentul admis cu 12.300 m. p., iar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 169.000 m. p. Nu­mai pe seama micşorării număru­lui de defecte, a reducerii cape­telor şi fîşiilor s-au produs pînă a­­cum 26.000 m. p. ţesături de bună calitate. Fier vechi oţelăriilor patriei Dintr-o situaţie statistică întoc­mită­ zilele acestea la I.C.M. Iaşi, rezultă că de la începutul anului şi pînă in prezent­ s-au colectat, în cuprinsul regiunii, şi expediat oţelăriilor patriei 28.521 de tone de fier vechi, cu 2.207 tone peste prevederile planului. In acţiunea de colectare a fie­rului vechi s-au evidenţiat, în mod deosebit, colectivele de muncă CALITATEA PRODUCŢIEI VA FI TOT MAI BUNA Dacă ar fi să mă refer la sarcinile de plan cantitative, aş spune că în fiecare lună colectivul fabricii noas­tre a obţinut realizări bune. Pină in a il-a decadă a lunii august, valoa­rea producţiei globale obţinute pes­te plan s-a ridicat la 1.046.000 lei. Aprecieri asemănătoare aş putea fa­ce şi în legătură cu alţi indicatori. Se ştie însă că anul trecut şi în primele luni din 1964, calitatea con­fecţiilor noastre a lăsat de dorit. Spun, se ştie, pentru că atît in presă, cît şi cu alte prilejuri am fost criti­caţi pe bună dreptate. Deşi nu întot­deauna, totuşi multe din refuzurile cu care ne-au întîmpinat beneficiarii noş­tri au fost întemeiate. Şi cînd vii in contact cu un „judecător" atît de sen­sibil, receptiv la nou, exigent - cum­părătorul - este clar că nu trebuie să permitem ieşirea din secţii, pe poarta întreprinderii şi apoi să pă­trundă în reţeaua comercială, nici un produs cu nici un fel de greşeli teh­nologice. Ştiam asta şi mai înainte şi totuşi beneficiarii aveau uneori motive se­rioase să ne refuze produsele. De ce? Sunt mai multe cauze. înainte de toa­te, pe linia controlului existau oa­meni - şi din păcate unii cu expe­rienţă îndelungată in producţia de confecţii - care la recepţia pe faze sau finală spuneau uneori, cînd gre­şelile erau evidente, ceva cam în ge­nul acesta : „Nu-i nimic, ii dăm dru­mul c-o să meargă. Beneficiarii n-au să controleze fiecare produs în parte. Poate scapă şi ăsta". Bineînţeles că o asemenea mentalitate dăunătoare a fost combătută. Organizaţia de partid a luat unele măsuri politice pentru respectarea disciplinei tehnologice, pentru creşterea exigenţei verificatori­lor. Dar neputînd să punem lingă fiecare verificator un altul care să-l controleze pe primul, şi cum unii din­tre aceştia nu şi-au făcut datoria pînă la capăt, în mod firesc s-a întîmplat ca unele produse să fie insuficient călcate sau finisate de aţe, subdi­mensionate la anumite detalii, cu man­şetele şi beteliile necorespunzătoare sau cusute cu aţă neasortata la cu­loarea materialului etc. La aceste lipsuri de calitate au mai contribuit : aprovizionarea nerit­mică, în unele perioade, cu materii prime şî auxiliare, din care cauză se practica „asaltul" la sfîrşitul perioa­dei, dăunător calităţii; slaba preo­cupare pentru calificarea temeinică a muncitorilor mai vechi şi noi anga­jaţi. După părerea mea, comitetul sin­dicatului nostru ar fi putut să contri­­buie într-o largă măsură la îmbună­tăţirea calităţii. Avem sectoare şi în cadrul lor oa­meni cum ar fi : P. Ciută, Adela Ciu­­botaru, Maura Cicorschi, M. Manoliu, Sm­aranda Pintilie şi altele­­ munci­toare, Palaghia Ciulei, Elena Ghervan, E. Busuioc, Eleonora Popa — verifica­toare, cu o experienţă foarte bună, care dau lucru de calitate, care do­vedesc răspundere faţă de sarcinile La Fabrica de confecţii din Iaşi ce le revin. Alături de aceştia erau - mai sunt încă şi acum - alţii care, fie că nu cunoşteau destul de bine meseria, fie că lucrau neglijent. Stu­dierea şi extinderea experienţei bune este, după cite ştim, o sarcină a sin­dicatului. Dar această sarcină a fost neglijată. In ultimele 3-4 luni am fost spriji­niţi de diferite organe pentru îmbu­nătăţirea conduceţii şi organizării producţiei noastre interne. S-au luat unele măsuri foarte necesare, opor­tune, care au schimbat radical şi situaţia calităţii. De pildă, secţiile de producţie au fost împărţite în unităţi mai mici, cu circuite închise, în scopul creşterii răspunderii personale - pînă la ultimul muncitor - pentru rezul­tatele producţiei. S-a introdus o ope­raţie suplimentară - finisarea de aţe; sistemul de călcare a confec­ţiilor s-a îmbunătăţit prin executarea acestei operaţii pe ambele feţe ale manşetelor şi gulerelor la cămăşi; a început să se aplice un procedeu nou de confecţionare a beteliei la pantaloni etc. Aceste măsuri - pre­cum şi altele - au influenţat, intr-un timp relativ scurt, îmbunătăţirea cali­tăţii. Ne bucurăm cu toţii că, în ul­timul timp, refuzurile din partea be­neficiarilor producţiei noastre au fost lichidate aproape in întregime. Mai avem însă destul de lucru pen­tru îmbunătăţirea in continuare a ca­lităţii confecţiilor produse la Iaşi. A­­supra acestei probleme se pune un accent sporit, mai ales că volumul producţiei noastre este in continuă creştere. In prezent producţia este mai mare de 3 ori la costume - ta­­ioare, de 8 ori la cămăşi şi de peste 10 ori la pantaloni faţă de 1959, nu­mărul muncitorilor crescînd de peste 5 ori, în cea mai mare parte calificaţi în întreprindere. Această dezvoltare a avut loc în condiţiile reutilării cu u­­tilaje moderne, la nivelul tehnicii ac­tuale, ca de exemplu: maşini spe­ciale pentru cusături duble, de fes­­tonat diferite tipuri de butoniere, de cusut nasturi, prese de călcat etc. Condiţiile tehnice, creata prin grija partidului, au permis ca paralel cu creşterea producţiei să fie asigurate şi posibilităţi suficiente pentru îmbu­nătăţirea editaţii. In acest scop vom depune eforturi pentru folosirea mai bună şi mai largă a tehnicii existente, a tehnologiei moderne. In anul viitor va creşte producţia dar şi exigenţa faţă de editare, aceasta urmînd să sporească cu 0,2 la sută. Pentru a îndeplini aceste sarcini, ne pregătim temeinic încă de pe acum. Conducerea tehnico-administrativă a întreprinderii, îndrumată de organiza­ţia de partid şi cu sprijinul celor mai valoroase cadre tehnice din sec­toare, a stabilit un prim plan de mă­suri eficiente care vizează: îmbună­tăţirea sistemului de confecţionare şi călcare a manşetelor la pantaloni; montarea a trei piese rotative şi centralizarea finisatului la produsul pantaloni, aplicarea unui nou proces tehnologic, cu echilibrarea operaţiu­nilor­­ pe oameni­­ la secţia costu­me - taior, în vederea îmbunătăţirii calităţii; calificarea a 200 de munci­tori şi ridicarea calificării altor 150, cu care prilej se va lichida greşeala făcută pină acum, cînd se punea accent doar pe latura teoretică a pregătirii neglijîndu-se partea practi­că, adică ceea ce este mai impor­tant. In perioada care a mai rămas pînâ la sfîrșitul anului, vor fi luate toate măsurile care să ducă la ridi­carea prestigiului mărcii fabricii noas­tre, în primul rînd pe baza creşterii continue a calităţii la nivelul exigen­ţelor sporite de cumpărătorilor. Ing. MIRCEA DIONISIE Fabrica de confecţii Iaş) SUMARUL - Perspective privind stagiunea. 1964—1965 (De vorbă cu tov. ITe Grămadă, directorul Teatrului Na­ţional) - Chimia pătrunde adînc în tainele naturii pag. 2-a - Viaţa de partid : Pe primul plan — problemele producţiei - Din carnetul corespondentului: Popas la Mogoşeşti pag. 3-a - In Vietnamul de sud situația rămine confuză - Demonstrații împotriva scum­pete! în India pag. 4-a ale Uzinei metalurgice laşi, Fabri­cii de rulmenţi Bîrlad, Atelierelor Nicolna laşi şi altele. Creşte numărul cărţilor difuzate populaţiei de la sate De la începutul anului şi pînă în prezent, prin cele 56 raioane de librării din cadrul unităţilor cooperatiste şi prin două librării din raionul Bîrlad au fost difuza­te cărţi politice, agrotehnice, bele­tristice şi ştiinţifice cu peste 16.000 de lei mai mult faţă de plan şi cu peste 17.000 de lei mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. O nouă grădină — restaurant BIRLAD (de la subredacţia zia­rului „Flacăra Iaşului"). Zilele trecute, s-a deschis în o­­raşul Bîrlad, în strada Republicii (lingă poştă) o nouă unitate co­mercială , grădina-restaurant „Mi­oriţa". Grădina-restaurant, la amenaja­rea căreia s-a folosit doar fier, beton și sticlă în culori pastel, are o capacitate de peste 600 de locuri și este dotată cu mobilier modern. Flori si case noi In cartierul Socola. Foto: M. DUMITRIU nol construcţii pentru studenţi Zilele acestea, în complexul stu­denţesc ce se construieşte pe B-dul Mărăşti din Capitală, a apărut un nou şantier. Aici se va înălţa o can­tină cu 3.000 locuri pentru studenţii Institutului agronomic „Nicolae Băl­­cescu". Pe lingă sala de mese, spa­ţioasă şi luminoasă, cu pereţi de sticlă, cantina va dispune de încăperi de preparare a mesei pe specialităţi, de spaţii pentru depozitarea rezervelor de alimente şi utilaje perfecţionate. In afara clădirii cantinei, se vor mai construi o serie de clădiri auxiliare, printre care un grup pentru atelie­rele de întreţinere a parcului , auto,­­instalaţiilor şi agregatelor; un dormi­tor pentru muncitorii care lucrează la cîmpurile experimentale ale insti­tutului; depozite de materiale. In a­­cest an au fost date în folosinţă noi cantine şi pentru studenţii din Iaşi, Tg. Mureş, Braşov şi Bacău. In următorul an de în­văţămînt, la cele aproape 70 de carttine­ studen­ţeşti existente în ţară vor lua masa mai mult de 52.000 de studenţi. (Agerpres) Manuale pentru învățămîntul profesional şi tehnic Pentru anul de invăţămînt 1964 - 1965, s-au tipărit sau sînt în curs de tipărire aproximativ 170 de titluri de manuale pentru elevii din şcolile profesionale şi tehnice. Ţinîndu-se seama de specificul disciplinelor predate în aceste şcoli, se editează printre altele: „Matematici econo­mice", „Hidrogeologie și geologie tehnică", „Elemente de metodica instruirii practice a elevilor strun­gari", „Tehnologia materialelor re­fractare", „Tehnologia produselor cu­linare" etc. In urma consfătuirilor cu autorii de manuale pentru şcolile profesionale şi tehnice, cu autori de metodici de predare; unele din manualele di­fuzate elevilor în anul de invăţămînt precedent au fost îmbunătăţite prin completarea cu capitole noi care leagă mai strîns conţinutul lor de ultimele cuceriri ale ştiinţei şi tehni­cii contemporane. De asemenea, pre­zentarea grafică a manualelor este superioară prin sporirea numărului de planşe, scheme, desene şi grafice. Tirajul general al manualelor pen­tru învăţămîntul profesional şi teh­nic, destinate următorului an şcolar, este mai mare de 300.000. (Agerpres) Tabere—curs pentru cadre didactice Recent, s-a încheiat activitatea ta­berei a curs din staţiunea zoologică marină „Dr. I. Borcea“ de la Agigea (regiunea Dobrogea), organizată de Societatea de ştiinţe naturale şi geo­grafie din R. P. Romina Timp de 15 zile, profesori de spe­cialitate din şcolile de cultură gene­rală existente în diferite regiuni ale ţării, au audiat expuneri despre geo­logia, biologia şi hidrologia Mării Negre, Delta Dunării, despre flora şi fauna litoralului etc. Noţiunile teore­tice au fost completate cu aplicaţii practice. Alte şase tabere — curs organizate tot pentru ridicarea nivelului profe­sional al cadrelor didactice de spe­cialitate au mai funcţionat vara a­­ceasta în regiunile Banat, Braşov, Hu­nedoara, Maramureş, Oltenia şi Su­ceava. Participanţii la aceste tabere­­curs au vizitat întreprinderi şi obiecti­ve industriale de la Hunedoara, Re­şiţa, Braşov, Baia Mare, Bicaz; Săvi­­neşti; Roznov; Năvodari; Tulcea; pre­cum şi staţiuni de cercetări experi­mentale,­ monumente istorice şi şan­tiere arheologice din împrejurimi. (Agerpres). Toată atenţia lucrărilor agricole de sezon la G. C. Deleni—Hîrlău Din plin la desfundat In aceste zile, în gospodăriile colective se continuă cu însiloza­­tul furajelor, cu pregătirile pen­tru însămînţările de toamnă şi recoltatul culturilor tîrzii, se pun la punct adăposturile în vederea iernării în bune condiţiuni a ani­malelor. Colectiviştii din Deleni, raionul Hîrlău, de exemplu, în­drumaţi de comitetul de partid, au în vedere şi lucrările pentru extinderea sectorului vitipomicol. încă din anii trecuţi, ei au por­nit o vastă acţiune pentru a pune în valoare terenurile de coastă, improprii culturilor cerealiere, prin plantarea lor cu viţă de vie şi pomi fructiferi. Suprafaţa plantată cu viţă de vie pînă a­­cum este de 66 hectare, iar cea plantată cu pomi fructiferi de peste 80 de hectare. Numai în primăvara acestui an s-au plan­tat viţă de vie pe 11 hectare, şi pomi fructiferi pe 35 de hectare. Circa 80 la sută din plantaţia de vie este formată din soiuri producătoare de struguri pentru masă. La anul, vor intra pe rod primele 30 de hectare de vie plantate de gospodărie. Grija pentru extinderea viilor, pe terenurile de coastă, improprii culturilor cerealiere, este evidentă şi în prezent. Pentru anul viitor, colectiviştii din Deleni şi-au pro­pus să mai planteze viţă de vie pe încă 40 de hectare. In ultimul timp, terenul destinat viitoarei plantaţii este asaltat zilnic de sute de colectivişti. Pînă acum au şi fost desfundate aproape 20 de hectare. Lucrul se continuă în ritm susţinut. Colectiviştii sînt hotărîţi ca pînă la 1 octom­brie să termine desfundatul pe întreaga suprafaţă planificată de 40 de hectare. Materialul sădi­­tor necesar pentru înfiinţarea noii plantaţii de viţă de vie va fi ad­aigurat pe plan local. In acest an a fost înfiinţată o şcoală de viţe pe 8 hectare. Lucrările de întreţinere în şcoala de viţă s-au făcut la timp şi de bună calita­te. Pînă acum de exemplu,­­ a executat stropitul de 4 ori, cop­­citul de două ori etc. O activitate intensă pentru pregătirea din vreme a terenului unde se va planta în primăvara viitoare viţa de vie, există şi la alte gospodării colective din ra­ionul Hîrlău, printre care G.A.C.­­urile Frumuşica, Focuri. La Fru­muşica, bunăoară, au fost des­fundate pînă mai zilele trecute 25 de hectare din cele 30 de hec­tare planificate pentru vita de vie. In total, în raionul u­irlau, au fost desfundate 118 hectare, din 300 hectare planificate. Consiliul agricol raional, sub conducerea Comitetului raional de partid, trebuie să ia măsuri pentru a se impulsiona lucrările de desfundat şi săpatul gropilor în toate gospodăriile colective, care au prevăzut sa extindă sec­torul vitipomicol. Suprafeţele destinate noilor vii şi livezi tre­buie să fie pregătite pentru plan­tări încă din toamna acestui an. In acest scop, trebuie folosite din plin la desfundat şi la săpa­tul gropilor atît forţele gospodă­riilor colective, cît şi mijloacele mecanizate. GH. STEJARU Colectiviştii din Dumeşti, raionul Iaşi au dezvoltat în decursul anilor, alături de alte ramuri de producţie, şi sectorul zootehnic. Astăzi, el nu­mără 861 taurine din care 138 vaci cu lapte; 1.826 ovine, 287 porcine; 6.000 păsări. De la sectorul zootehnic se obţin venituri frumoase. In numai jumătate de an, venitul bănesc reali­zat In acest sector se ridică la peste 300.000 lei. Merită de subliniat faptul că producţiile zootehnice sunt în con­tinuă creştere. Aşa, bunăoară, îngri­jitorul de vaci Ion Gh. Dorneanu a obţinut în primul semestru din acest an, de la lotul său de 13 vaci, peste 10.500 litri lapte. Pentru a obţine producţii zooteh­nice sporite şi în perioada de stabu­­laţie, colectiviştii din Dumeşti, îndru­maţi de către comitetul de partid, au manifestat o grijă deosebită pen­tru asigurarea unei puternice baze fu­rajere, încă de la întocmirea pla­nului de producţie pe acest an, ei au prevăzut cultivarea a numeroase plante furajere pentru masa verde siloz şi fin. Lucrările de pregătire a terenu­lui şi de întreţinere a plantelor fu­rajere, executate la timp şi de bună calitate, au contribuit la obţinerea unor,, producţii sporite la ha. La timpul potrivit, consiliul de con­ducere, îndrumat de comitetul de partid, a organizat strîngerea fără pierderi a fînurilor naturale şi culti­vate. In prezent, sînt depozitate 90 tone borceag, 130 tone lucerna, 150 tone fînuri naturale, alte 100 tone di­ferite fînuri cultivate ca iarbă de Su­dan, sparceta etc. De asemenea, toate paiele provenite de la culturile cerealiere au fost depozitate, cu grijă. Pleava a fost şi ea strînsă şi depo­zitată într-o şiră. Aceasta se va ad­ministra în timpul iernii, în amestec cu alte furaje, după ce va fi pregă­tită sub diferite forme : opărită, sara­murată etc. Ca buni gospodari, co­lectiviştii din Dumeşti au pregătit încă de pe acum şi 23 tone făină de lu­cerna. După terminarea treierişului lucernei pentru sămînţă se vor mai face încă 7-8 mii kg. făină de lu­cerna. Concomitent cu strîngerea fînurilor naturale şi cultivate, s-a trecut şi la insilozarea diferitelor plante timpurii. Au fost însilozate peste 400 tone ro­­gozuri şi alte buruieni precum şi peste 200 tone de borceag, sparceta, lu­cerna, mazăre, măzăriche, sorg, iar­bă de Sudan. La coasa a doua a rogozurilor, se vor mai însiloza încă 100 tone. Planul de producţie prevede a se însiloza şi 1600 tone porumb. Acor­­dînd toată atenţia întreţinerii acestei culturi, colectiviştii au recoltat cite 50.000 kg. masă verde la hectar. Or­ganizez bine munca atelajelor, a unei combine speciale şi a trei tocă­tori, şi mobilizînd un număr suficient de colectivişti la lucru, s-a reuşit ca în fiecare zi să se însilozeze aproape 30 vagoane porumb. Porumbul din soiul H.D. 409 s-a însilozat în ames­tec cu soia, încă de la 22 august, planul de însilozare a porumbului fu­rajer a fost depăşit cu 200 tone. Activitatea în această direcţie nu se opreşte aici. Cultivînd dovleci prin porumb, colectiviştii au hotărît să mai însilozeze circa 2.000 tone dovleci in amestec cu porumb. De aseme­nea,­ ei au semănat şi 140 hectare cu culturi duble - porumb în amestec cu floarea-soarelui. Culturile duble s-au dezvoltat foarte bine. Dintre a­­cestea 40 hectare culturi duble sunt destinate administrării ca masă verde, restul pentru însilozare. Toate cele arătate mai sus dove­desc că la G.A.C. Dumeşti - Iaşi, se acordă o deosebită atenţie pentru asigurarea unei puternice baze fu­rajere. A. ALEXANDRU la G.A.C. Dumeşti Brijă deosebită pentru asigurarea bazei furajere Vedere generală a complexului zootehnic de la G.A.S. Galata. Foto: G. PAUL

Next