Flacăra Iaşului, iulie 1965 (Anul 21, nr. 5851-5877)

1965-07-22 / nr. 5869

CENT ANUL XXI, Nr. 5869 J 0 I 22 IULIE 1965 6 PAGINI 25 BANI Lucrările Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român L­ucrările şedinţelor de miercuri dimineaţa ale celui de-al IX-lea Congres al Parti­dului Comunist Român au fost conduse de tovarăşii Petre Borilă şi Constantin Pîrvulescu. Intîmpinat cu vii şi puterni­ce aplauze, tovarăşul Gheorghe Apostol a prezentat Raportul cu privire la proiectul Statu­tului Partidului Comunist Ro­mân. Raportul a fost subliniat în repetate rînduri de aplauze puternice. In continuarea şedinţei, to­varăşul Petre Borilă a prezen­tat Congresului propunerea de a se alege comisia care să pregătească propunerile de candidaţi pentru membrii Co­mitetului Central al Partidului şi ai Comisiei centrale de re­vizie. Congresul a aprobat în unanimitate comisia alcătuită din tovarăşii: Nicolae Ceau­şescu, Chivu Stoica, Ion Gheor­ghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Ilie V­erdet, Bayerle Iosif, Berghianu Maxim, Cazacu Vir­­gil, Dănălache Florian, Dop Gheorghe, Drăgan Constantin, Drăgoi Stana, Fazekas Ludo­vic, Gere Mihai, Matei Nico­lae, Matei Stefan, Mihai Ni­colae, Militar Aldea, Pirvu­­lescu Constantin, Pogea Brin­­coveanu, Roşu Gheorghe, Stă­­nescu Ion, Stoica Gheorghe, Uglar Iosif, Vicu Vasile. S-a anunţat apoi că un nu­măr de persoane s-au adresat Congresului cu cererea de a li se reexamina situaţia de partid, şi s-a propus să se a­­leagă o comisie care să exami­neze aceste apeluri. Congresul a aprobat constituirea comi­siei. In urma consultării cu de­­legati din toate regiunile tării, tovarăşul Constantin Dăscă­­lescu, delegat al organizatiei regionale de partid Galati, a propus ca din comisia de ape­luri să facă parte tovarăşii: Guran Ion, Has Teodor, Popa Dumitru, Predescu Ion, Stoica Ion. Congresul a aprobat pe membrii comisiei. In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul tovarăşii Gheor­ghe Necula, delegat al orga­nizatiei regionale de partid Bucureşti, Ion Cetăţean III, de­legat al organizatiei regionale de partid Maramureş, Iosif Banc, delegat al organizatiei regionale de partid Mureş-Au­­tonomă Maghiară, Uie Murgu­­lescu, delegat al organizatiei regionale de partid Oltenia, Constantin Drăgan, delegat al organizatiei orăşeneşti de par­tid Bucureşti, Ilie Cişu, dele­gat al organizatiei regionale de partid Ploieşti, Virgil Ca­zacu, delegat al organizaţiei regionale de partid Iaşi. In cursul şedinţelor de di­mineaţă au rostit cuvîntări de salut tovarăşii Zenon Kliszko, membru al Biroului Politic, se­cretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc U­­nit Polonez; Dipa Nusantara Aidi­, președintele Comitetului Central al Partidului Comunist din Indonezia; Jeno Fock, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al­­Parti­­dului Muncitoresc Socialist Ungar, vicepreședinte al Con­siliului de Miniştri al Republi­cii Populare Ungare; Armando Cossutta, membru al Direcţiu­nii Partidului Comunist Ita­lian; Bohuslav Lastovicka, membru al Prezidiului Comite­tului Central al Partidului Co­munist din Cehoslovacia, pre­şedintele Adunării Naţionale a Republicii Socialiste Ceho­slovace; Le Duc Tho, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Parti­dului celor ce Muncesc din Vietnam, care a înmînat apoi Prezidiului mesajul adresat Congresului al IX-lea al P.G.R. de către C.C. al Partidului ce­lor ce Muncesc din Vietnam; Ramiz Alia, membru al Birou­lui Politic și secretar al Com­i­tetului Central al Partidului Muncii din Albania; Max Rei­­mann, prim-secretar al Comite­tului Central al Partidului Co­munist din Germania. Cuvîntările de salut ale con­ducătorilor delegaţiilor partide­lor comuniste şi muncitoreşti au fost subliniate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Con­­gres. Lucrările şedinţelor de după­­amiază ale Congresului au fost conduse de tovarăşii Ştefan Voitec şi Dumitru Coliu. Intîmpinat cu vii şi puternice aplauze a luat cuvîntul tovară­şul Alexandru Drăghici. La discuţii, în continuare, au luat cuvîntul tovarăşii Vasile Daju, delegat al organizatiei re­gionale de partid Banat, Gheor­ghe Mihoc, delegat al organi­zatiei orăşeneşti de partid Bucureşti, Mihail Florescu, de­legat al organizatiei regionale de partid Argeş, Ion Delcea, de­legat al organizatiei regionale de partid Oltenia, Ion Turcu, delegat al organizaţiei orăşe­neşti de partid Bucureşti, Wil­helm Georg Wagner, delegat al organizaţiei regionale de partid Braşov. In cursul şedinţelor de după­­amiază au rostit cuvîntări de salut tovarăşii Jeannette Thor­ez V­ermeersch, membru al Biroului Polit­ic al Comite­tului Central al Partidului Co­munist Francez, Damdinjavin Maidar, membru al Biroului Po­litic al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al Repu­blicii Populare Mongole ; Mau­rice Camara, delegatul Parti­dului Democrat din Guineea, ambasadorul Guineei la Mosco­va ; Manuel Yepe Menendez, delegatul Partidului Unit al Re­voluției Socialiste din Cuba, ambasadorul Republicii Cuba în Republica Populară Româ­nă ; Carl Winter, purtător de cuvînt al Partidului Comunist din S.U.A. ; Antonio Mije, membru al Comitetului Execu­tiv și secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Spania; Kostas Koh­annis, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia ; James Reid, mem­bru al Comitetului Politic al Partidului Comunist din Ma­rea Britanie ; Friedl Furnberg, membru al Biroului Politic și secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Austria; Jean Térivé, membru al Biroului Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist din Belgia ; Bruce Mag­­nuson, membru al Comitetului Executiv Naţional al Partidului Comunist din Canada ; Manuel Rodrigues da Silva, membru al Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Portughez. Cuvîntările de salut ale con­ducătorilor delegaţiilor partide­lor comuniste, muncitoreşti şi altor partide democratice au fost subliniate cu vii aplauze de delegaţii şi invitaţii la Con­gres. Lucrările Congresului conti­nuă. (Agerpres) In paginile 2-3: RAPORTUL CU PRIVIRE LA PROIECTUL STATUTULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN prezentat de tovarășul GHEORGHE APOSTOL Rigip Ratatului R.P. Româna, In 2U11 a desfășurării aelui de al IX-lea Qongres al Partidului Comunist Român.. i ÎN REGIUNE In zilele congresului Entuziasm, elan creator Suntem intr-una din cele mai mo­derne întreprinderi din oraşul Iași, Fabrica de antibiotice. Liniile teh­nologice de fabricație a zeci și zeci de sortimente, avind la bază un Înalt grad de automatizare, permit realizarea unor produse la un nivel calitativ ridicat şi in condiţiile unei productivităţi superioare. In aceste zile, cind In tara Întreagă toate for­­ţele se mobilizează mai mult, insu­­fletite de documentele prezentate la cel de al IX-lea Congres al parti­dului, avintul Întrecerii socialiste scoate la iveală noi şi însemnate realizări ale oamenilor muncii. Iată-l pe inginerul şef al fabricii, Pali Carmi!, in fata unei instalaţii automatizate de telespicher urmărind locurile importante de muncă din fabrică, dind răspunsuri şi indicaţii pentru fiecare sector de fabricație. De la el aflăm că delegaţii plecaţi din fabrică la Congres, au primit însărcinarea din partea colectivului de muncă să raporteze rezultatele deosebite obţinute in intimpinarea Congresului : o producţie globală In valoare de 13.588.000 lei şi o pro­ducţie marfă de 5.780.000 lei, mai mari decit prevederile planului : 2.000 000 lei economii la preţul de cost şi 1.600.000 lei beneficii supli­mentare „In frunte cu comuniştii, Întregul colectiv de muncă din întreprinderea noastră, ne spune tov. Pali Cormii, este hotărit să muncească cu ab­negaţie şi devotament pentru înde­plinirea măreţelor obiective prevă­zute în noul cincinal, pentru mnito­­rirea României socialiste. Colectivul nostru de muncă a primit cu vie sa­tisfacţie Raportul Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român prezentat Congresului de tovarăşul Nicolae Ceaușescu". Entuziasmul acestui colectiv vigu­ros ne întimpină la tot pasul. In sectorul I, Victor Apostol , opera­tor principal, ne conduce la apara­tele de luare a probelor pentru șarja de tetraciclină insămlntată în ziua deschiderii Congresului. „Colec­tivul sectorului nostru, ţinu el să precizeze, a hotărit ca această şarjă In toate fazele de prelucrare să dea rezultatele cele mai bune". Şi Intr-adevăr, In fiecare fază de fabricatie analizele Indică obţinerea unor rezultate foarte bune. Sarja nr. 78 este încă un lucru. In medie, s-a obtinut In prezent un miliard uni­­tati Internationale mai mult pe fie­care şarjă decit prevederile planu­lui. De asemenea, la penicilina V, faţă de angajamentul luat în în­trecere, s-au obţinut circa 13 miliar­de unităţi internationale pe şarjă, iar la penicilina G, 5 miliarde unităti Internaţionale pe şarjă mai mult. — Noi asigurăm Congresul — a completat inginerul Tudor Cobzaru, secretarul organizaţiei de bază din sector, că nu vom precupeţi efortu­rile pentru a obţine rezultate şi mai bune. In sectorul II de fabricaţie II in­­tilnim pe lăcătuşul Petru Sofinceanu care are aceeaşi vechime în produc­ţie ca şi fabrica. In decembrie a.c. împlineşte 10 ani. Discutînd despre Raportul Comitetului Central al P.C.R., prezentat la Congres de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, el ne de­clară: „Am fost profund impresio­nat de tabloul măreţ al realizărilor economice şi social-culturale pre­zentat în documentele Congresului. Oamenilor muncii din patria noastră le sunt create toate condiţiile dezvol­tării lor multilaterale. Zilele trecute printre muncitorii, inginerii, tehni­cienii, oamenii de ştiinţă care au primit distincţii pentru rezultatele muncii lor m-am­ numărat şi eu. Am primit „Ordinul Muncii" clasa Ill-a. Prevederile cincinalului ne mobili­zează la introducerea in continuare in producţie a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii. Alături de un grup de to­varăşi din sector studiez posibilita­tea unor adaptări pentru condiţiona­rea pe o cale mai economică, mai productivă a antibioticelor". Comunistul Nicolae Doleanu, Irun­­taş In întrecerea socialistă de mai bine de doi ani, de la sectorul III de fabricație, s-a oprit asupra sar­cinilor ce revin industriei chimice din ţara noastră. — Colectivul fabricii noastre, a­­parţinind acestei ramuri de activi­tate, este conştient de răspunderea ce-i revine. Lucrăm intr-o fabrică înzestrată cu tehnica modernă, cu in­stalaţii automatizate şi de aceea suntem­ hotăriţi să realizăm produse medicamentoase cu o activitate ri­dicată şi intr-o gamă de sortimen­te cit mai largă. In sectorul nostru s-au realizat In cursul lunii iunie a.c., primele şarje experimentale cu hormoni steroizi — două sortimen­te — care vor Intra in curtnd in fabricaţie. Sintem­ hotărtti să tradu­cem in fapte sarcinile sporite care ne revin in cincinal, conştienţi fiind că aceasta va contribui la ridica­rea continuă a nivelului de trai, al bunăstării fiecărui om al muncii din patria noastră. Şi in celelalte sectoare ale fabri­cii ca şi la statia de Insămintări ne-a intîmpinat acelaşi entuziasm, ace­laşi elan creator, aceeaşi hotărire unanimă de a munci mai spornic, de a traduce in fapte măreţele preve­deri cuprinse in Documentele celui de al IX-lea Congres al P.C.R T. ECONOMU pe calea arătată de partid Au sosit şi zilele mult aşteptate de întregul nostru popor, zilele Congresu­lui partidului. Am ascultat cu deosebi­tă atenţie sarcinile trasate în Raportul Comitetului Central al partidului nos­tru, prezentat de tov. Nicolae Ceau­şescu, precum şi măsurile ce tre­buie înfăptuite pentru traducerea în viaţă a acestora, izvorîte din Raportul asupra Directivelor Congresului al IX- lea al Partidului Comunist Român pri­vind planul de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1966-1970, pre­zentat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Imi creştea inima de bucurie cind auzeam vorbindu-se despre minu­natele înfăptuiri din patria noastră, toa­te dobîndite sub conducerea partidu­lui. Dar şi tr­ai mult îmi creştea ini­ma de bucurie cind auzeam care sunt direcţiile de dezvoltare ale României in următorii cinci ani în vederea con­tinuării desăvîrşirii construcţiei socia­lismului. Din aceste documente rezultă că partidul şi guvernul nostru au acordat şi acordă în continuare o atenţie de­osebită agriculturii. Noi, ţăranii, am urmat calea arătată de partid, şi mer­­gînd pe această cale, am ajuns astăzi să ne mîndrim că putem smulge pă­­mîntului rod bogat, că viaţa noastră este îmbelşugată. Partidul şi statul ne­­au îndrumat şi sprijinit pas cu pas, cu maşini agricole, cu credite, cu îngră­şăminte chimice, cu seminţe din soiuri de mare productivitate. Rezultatele ob­ţinute au contribuit la dezvoltarea şi consolidarea cooperativelor agricole de producţie. Averea obştească a coope­rativei noastre atinge aproape 4.000.000 lei ; am obţinut, an de an, producţii mari de cereale, deşi în unii ani au fost condiţii climaterice mai puţin fa­vorabile. Dealurile care mai înainte nu slujeau la nimic, sunt acum acoperite în mare parte cu vii şi livezi; avem şi un sector zootehnic dezvoltat. Bu­năstarea oamenilor muncii din Rîşeşti se vede din numărul mare de case noi, aparate de radio, mobilă nouă etc. Toate realizările acestea se da­­toresc faptului că am urmat cu încre­dere îndemnul partidului, acela de a intra în cooperativa agricolă de pro­ducţie. In Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu se arată că agri­cultura noastră trebuie să aducă un aport tot mai mare la progresul ţării, la ridicarea bunăstării poporului. Se arată că agricultura va primi din par­tea statului, în următorii cinci ani, in­vestiţii în valoare de 35 miliarde lei şi că o mare parte din aceste investiţii vor fi folosite pentru extinderea me­canizării agriculturii. M-am bucurat mult cind am auzit că s-au propus măsuri pentru îmbu­nătăţirea formelor de îndrumare şi con­ducere a cooperativelor agricole, prin crearea de organe intercooperatiste — Uniuni raionale şi regionale ale coope­rativelor agricole de producţie; că va fi rezolvată problema stabilirii regi­mului de pensionare a ţăranilor coope­ratori la bătrîneţe sau în caz de inca­pacitate de muncă. Avem siguranţa că măsurile prevă­zute de partid vor face ca în anii viitori dezvoltarea agriculturii să cunoască un avînt şi mai mare. Suntem­ şi noi, ală­turi de ceilalţi oameni ai muncii, mîn­­dri de perspectivele luminoase asigu­rate de partid pentru dezvoltarea în­tregii economii. Grija partidului pentru înflorirea patriei se vede o dată mai mult și in Raportul asupra Direc­tivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. privind planul de 10 ani pentru dez­voltarea energeticii, prezentat de tov. Chivu Stoica. Pentru înfăptuirea obiectivelor trasate de Congres se cere din partea noastră, a tuturor oamenilor muncii, să muncim mereu mai bine. In faţa noastră, a ţăranilor cooperatori, stau acum sar­cini şi mai mari. Noi, cei din Rîşeşti, nu vom precupeţi nici un efort pentru a traduce in viaţă sarcinile ce ne revin. In aceste zile, pe ogoare se dă bătălia pentru strîngerea recoltei şi pentru a pune baze trainice producţiei anului viitor. De aceea, ne-am orga­nizat temeinic munca, aşa incit am reuşit să terminăm recoltarea păioase­­lor, să aplicăm cite trei praşile la cul­tura porumbului şi a florii-soarelui. Toate forţele sunt îndreptate spre ter­minarea grabnică a treierişului. Nu pierdem din vedere buna desfăşurare a muncii în fiecare sector de activi­tate. Hotărîrea noastră, a tuturor, este de a traduce în viaţă sarcinile măreţe ce le avem pentru înflorirea agricul­turii, pentru creşterea continuă a bu­năstării. DUMITRU BURHUC preşedintele cooperativei agricole de producţie din Riseşti - raionul Huşi ÎN EDITURA POLITICĂ au apărut: ION GHEORGHE MAURER Raportul asupra Directivelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român privind planul de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1966—1970 CHIVU STOICA Raportul asupra Directivelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Roman privind planul de 10 ani pentru dezvoltarea energeticii Un puternic stimulent in activitatea ştiinţifică prof. ILIE MATEI membru corespondent al Academiei R.P. Române Citind rapoartele prezentate în ca-­ drul Congresului, am trăit clipe de adîncă emoţie, create atît de reali­zările de pînă acum în ţara noastră, cit şi de cele prevăzute pentru viitorul plan cincinal 1966—1970. Izvorît din realităţi şi din specificul naţional al României socialiste, vii­torul plan cincinal alcătuieşte­ un model de folosire a bogăţiilor ţării noastre, prin ştiinţă şi cultură, spre a asigura cit mai economic bunurile necesare pentru o viaţă îndestulată şi fericită a poporului muncitor. Ca profesor şi cercetător in do­meniul chimiei, apreciez la cel mai înalt grad măreţul program de dez­voltare a economiei şi culturii ce-l constituie Directivele Congresului şi mă bucură preţuirea acordată cercetă­rilor ştiinţifice, dovedită din nou, atît prin importantele fonduri alocate, cit şi prin înfiinţarea forului superior de coordonare a activităţii ştiinţifice. A­­tenţia deosebită acordată legăturii or­ganice dintre ştiinţă şi tehnică stimu­lează deopotrivă dezvoltarea tehnicii şi dezvoltarea ştiinţei. Numărul impresionant, 110.000 cadre de specialişti ce vor absolvi institutele de învăţămînt superior, în perioada 1966-1970, stă la baza progresului in ştiinţă pe plan intern şi mondial, cit şi la baza dezvoltării mai impetuoase a industriei ţării noastre, pîrghie a de­săvîrşirii construcţiei socialiste şi înfăp­­tuirii comunismului. In Raportul asupra Directivetor Con­gresului al IX-lea al Partidului Co­munist Român privind planul de dezvol­tare a economiei naţionale pe perioada 1966-1970, prezentat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, se arată printre al­tele că „In industria chimică există un număr însemnat de oameni de ştiinţă şi cadre de cercetători cu un înalt nivel de pregătire. In această ramură, mai mult decit în oricare alta, există posibilitatea de a elabora pro­cedee proprii de fabricaţie a unor produse valoroase. Cercetătorii ştiin­ţifici în domeniul chimiei au con­ceput procedeul de fabricaţie a a­­cetilenei de joasă presiune prin arc electric, procedee proprii de obţinere a detergenţilor din produse petroliere, a acizilor graşi din parafină şi de fa­bricare a polietilenei, precum şi nu­meroase alte procedee pentru fabri­carea unor sortimente de coloranţi şi medicamente. Asemenea realizări con­stituie pentru autori, ca şi pentru noi toţi, motiv de satisfacţie şi îndemn pentru noi înfăptuiri“. Este o apreciere care ne bucură şi, aşa cum s-a arătat, ne stimulează în activitatea noastră. Oamenii de ştiinţă urmăresc cu admiraţie şi încredere şi sprijină cu însufleţire munca eroică desfăşurată de întregul popor mun­citor, condus de P.C.R., pentru în­făptuirea societăţii socialiste şi în­făptuirea comunismului în patria noas­tră, pentru asigurarea păcii in în­treaga lurr­e. -

Next