Flacăra Iaşului, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 6083-6108)

1966-04-01 / nr. 6083

K­atar^­ia$vlva pagina 2. Activităţi corespunzătoare anotimpului Experienţa ne-a arătat că in sezo­nul de primăvară trebuie găsite for­me ale muncii cultural-artistice care să răspundă condiţiilor noi, cind ţă­ranii cooperatori sunt ocupaţi cu lu­crările agricole şi nu au posibilita­tea să frecventeze zilnic căminul cultural. Drept urmare, trebuie să punem la îndemîna 101 activităţi o­­perative, menite să-i informeze asu­pra evenimentelor interne şi inter­naţionale, să-i ajute în aplicarea a­­grotehnicîi avansate, să le procure clipe de instructivă destindere. Aş vrea însă să menţionez că orien­tarea muncii culturale în vederea ajutorării ţăranilor cooperatori pen­tru efectuarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole de primăvară n-a fost o problemă de ultimă oră, ci a constituit mai de mult o preocupare a noastră. O primă grijă a Comitetului raio­nal pentru cultură şi artă Vaslui a fost aceea a îndrumării unităţilor culturale asupra sarcinii de a se ex­plica pe larg maselor necesitatea ca, încă din primul an al cincinalului, să se asigure o productivitate agri­colă sporită, o aprovizionare tot mai bună a oraşelor şi satelor noastre. Cu prilejul popularizării documente­lor de partid şi de stat s-a subliniat că asigurarea progresului şi moder­nizării agriculturii este una din pro­blemele de bază ale desăvirşirii con­strucţiei socialiste şi că de rezolva­rea acestui obiectiv depinde bună­starea poporului, dezvoltarea şi în­florirea continuă a patriei socialiste. Paralel cu aceasta s-au arătat şi căile pentru Îndeplinirea sarcinii a­­mintite, punîndu-se un accent de­osebit pe răsplndirea regulilor agro­tehnica Înaintate. Cum am procedat tn această di­recţie? In primul rtnd, pornind de la specificul fiecărei comune şi de Ia problemele ce se ridică In cadrul fiecărei «»operative agricole de producţie. Astfel, brigăzile alcătuite din Iniţiativa şi sub îndrumarea Co­mitetului raional de partid pentru a controla şi sprijini munca culturală In mediul rural, au analizat atent printre altele şi felul care se desfă­şoară propaganda agricolă. Ingineri agronomi şi alţi Intelectuali, mem­bri al activului salariat şi obştesc al Comitetului raional pentru cultură şi artă au dat indicaţii precise pen­tru completarea tematicii conferin­ţelor pe teme agricole ce se ţin la căminele culturale. Astfel, la coope­rativa agricolă de producţie Laza, unde ţăranii cooperatori şi-au pro­pus dezvoltarea sectorului vid­-po­­micol, s-au inclus, la propunerea noastră, temele: cultura viţei de vie şi importanţa ei economică, îngriji­rea livezilor tinere primăvara etc. la Costeşti, unde există de mai multă vreme un dezvoltat sector viti-pomicol am atras atenţia asu­pra necesităţii de a se completa cu exemple locale conferinţele care sufereau din acest punct de vedere. Mai mult, s-au acordat la îndemnul nostru consultaţii pe teme ştiinţifice privind cultura legumelor. Aici s-a încetăţenit şi tradiţia organizării zilei agronomului, zi în care ca­dre de specialitate dau sfaturi agro­tehnice însoţite de filme documen­tare, fac demonstraţii practice sau interesante seri de calcul cum ar fi aceea despre avantajele semăna­tului la timp şi în bune condiţiuni. In general, folosirea documenta­relor agricole ne-a preocupat îndea­proape şi împreună cu Consiliul a­­gricol raional am stabilit necesarul de titluri legate de specificul raio­nului. Avem mulţumirea că filmele documentare au fost folosite în cele Scenă cu Bette Davis din filmul „Ce s-a întîmplat cu Baby Jane“, care rulează pe ecranul cinemato­grafului „Victoria" din Iaşi, mai multe comune, contribuind la însuşirea temeinică a unor cunoş­tinţe bogate. Şi cartea de specialitate a fost u­­tilizată mai mult în unele comune, ca urmare a faptului că Comitetul pentru cultură şi artă, analizînd ac­tivitatea bibliotecii raionale, a în­drumat colectivul ei metodic să în­tocmească liste de recomandare, planuri de lectură etc. De aseme­nea, s-au pregătit consfătuiri cu ci­titorii la Ivăneşti şi Soleşti, privind folosirea îngrăşămintelor chimice şi naturale, precum şi concursuri gen „Cine ştie cîştigă" la Albeşti şi Muntenii de Jos, pe teme referitoa­re la creşterea păsărilor. Nici activitatea artistică de masă nu constituie un simplu divertis­ment, ci ne-am preocupat ca, pe lingă rolul ei de a oferi momente de destindere, să aibă şi o puterni­că influenţă mobilizatoare şi edu­cativă. Astfel, la unul din semina­­riile raionale s-a organizat un spec­­tacol-lecţie cu brigada artistică din Pribeşti, comuna Codăieşti care a avut un puternic ecou, înfiinţîndu-se apoi asemenea formaţii artistice în multe localităţi. Astăzi brigăzile ar­tistice din Pribeşti, Ivăneşti, Ta­­nacu, Laza etc. au programe axate pe problemele fiecărei cooperative agricole de producţie şi contribuie la mobilizarea oamenilor muncii în desfăşurarea campaniei agricole de primăvară. Fără îndoială însă că nu peste tot s-a manifestat aceeaşi preo­cupare pentru educarea socialistă a ţăranilor cooperatori şi continua ridi­care a nivelului lor profesional şi cul­tural. De pildă, la Puşcaşi, Pungeşti, Văleni etc., unităţile culturale nu au acordat suficientă atenţie propagan­dei agricole şi n-au folosit toate mijloacele ce Ie stau la indemină. In unele cămine nu se folosesc for­me mai evoluate şi mai eficiente ale activităţii culturale, totul limi­­tindu-se la repetiţii, audiţii la radio şi partide de şah. Şi în munca artis­tică, unde s-au înregistrat unele succese datorită impulsului dat de concursul regional, mai sunt totuşi formaţii care se prezintă la un ni­vel nesatisfăcător (Poeneşti, Cior­­teşti, Deleni etc.­. Cum menţionam mai sus, în pe­rioada aceasta, toate unităţile cul­turale trebuie să desfăşoare acţiuni adecvate sezonului de primăvară. Comitetul raional de cultură şi artă va colabora mai strîns decît pînă acum cu Consiliul agricol raio­nal şi cu Uniunea raională a coo­perativelor agricole pe linia propa­gandei agricole. Prin comisia de răspîndire a cunoştinţelor cultural­­ştiinţifice se vor da scurte consulta­ţii pe teme de economie agrară şi alte probleme ce interesează cadre­le de conducere şi fruntaşii din coo­perativele agricole de producţie. GH. BALAUŢA secretarul Comitetului raional de cultură şi artă Vaslui Doru Maximovici din clasa a XI-a, gru­pa B, de la Liceul de muzică și artă plasti­că, la o oră de mo­delaj. Pe marginea unor spectacole studenţeşti Reuşite dar şi inegalităţi Publicul spectator — în mare ma­joritate tineri, ca şi concurenţii de pe scenă — a urmărit cu viu interes desfăşurarea trecerii în revistă a formaţiilor de teatru din centrul universitar Iaşi. Cu acest prilej au fost prezentate spectacole cu piesele: „Cu cine mă bat" de A. Storin, „Fii cuminte, Cris­­tofor" de Aurel Baranga, „Repeti­ţia" de A. Maltz, „Insula" de Mihail Sebastian şi „Priveşte Înapoi cu mi­nte“ de John Osborne. Un reperto­riu interesant şi variat, dacă-l ju­decăm în sine, dar deficitar la foarte importantul capitol al problemelor tineretului, în general, şi al tineretu­lui nostru în special. Pentru că raţiu­nea existenţei formaţiilor artistice ama­toare studenţeşti este şi aceea de a da posibilitatea tinerilor de a vorbi şi prin mijlocirea limbajului artei, despre problemele, aspiraţiile, fră­­mîntările lor. Şi în ac­est domeniu, ca şi în acela al oganizării şi al nivelului spectacolelor, comisia cul­turală din cadrul C.U.A.S. din cen­trul universitar Iaşi trebuie să se considere în mod nemijlocit vizată. Regia spectacolelor aparţine unor actori ai Naţionalului ieşean: C. Dinulescu („Priveşte înapoi cu mî­­nie" — Casa de cultură a tinere­tului), Teofil Vîlcu („Fii cuminte, Cristofor" — Institutul de medicină şi farmacie), Virgil Costin („Insula" — Universitatea „Al. I. Cuza"), Petre Ciubotaru („Repetiţia" — In­stitutul pedagogic), Boris Olinescu („Cu r.irua mi hat" — „„l­. tehnic), Virgil Ralciu şi Al. Blehan („Cu cine mă bat" Casa de cultură a tineretului). Dintre spectacole, mai omogen şi vădind o atentă finisare, a fost „Priveşte înapoi cu mînie" (scenografia Virgil Leahu). Distribu­ţia a parcurs cu o bună intuiţie a nuanţelor dificilul text al lui Osborne. Regizorul a orientat jocul, în ansamblu, spre evidenţierea sen­sului furiei neconformistului Jimmy, a dezolării şi lipsei de orizont ca­racteristice unei lumi clădite pe ab­surde inechităţi. Un susţinut patos a însufleţit in­terpreţii spectacolului „Repetiţia". Formula originală a piesei a fost utilizată inteligent de regizor în sublinierea caracterului de pamflet al acesteia. Unele inegalităţi de inter­pretare s-au făcut simţite şi aici ca şi­­în mod de-a dreptul surprinzător­ în „Fii cuminte, Cristofor", în care actul II şi mai cu seamă scenele revoltei lui Cristofor în faţa Inter­dicţiilor introduse de Erna sunt re­marcabil susţinute. Cauza inegali­tăţii trebuie căutată într-o insufi­cient de atentă alcătuire a distri­buţiei. O surpriză plăcută a constituit-o prezenţa în concurs a unui spectacol cu o piesă de Mihail Sebastian. Ale­gerea „Insulei” constituie un gest de real merit. Din păcate însă celor două acte rămase de la Sebastian nu li s-a găsit încă un al treilea, corespunzător (cu toate încercările onorabile întreprinse în această di­recţie de diferiţi scriitori). Specta­colul prezentat de formaţia teatrală a Universităţii „Al. I. Cuza" ia în piept, cu curaj, dificultăţile unui atît de pretenţios text, realizînd mo­mente de autentică poezie. Caren­ţele actului III au handicapat efor­turile unui colectiv entuziast. O confruntare interesantă a con­stituit-o prezentarea, de către for­maţia Casei de cultură a tineretului şi cea a Institutului politehnic a spectacolului cu piesa „Cu cine mă bat" de A. Storin. Caracterul im­provizat al spectacolului Institutului politehnic a dezavantajat interpreţii l l­unii cu reale posibilităţi. O trecere în revistă a tuturor pre­zenţelor scenice meritorii este prac­tic imposibilă. Ne rezumăm deci a menţiona, în primul rînd, pe Mircea Daneliuc, deţinător al rolului prin­cipal din spectacolul „Priveşte îna­poi cu mînie", rol pe care îl sus­ţine cu tensiune dramatică, pe toată întinderea lui. Să o adăugăm pe Rodica Spoială, care a realizat cu naturaleţe şi autentică nuanţare a­­fectivă rolurile Ema şi Anca, din no­f­t. geta Leonties în Alison din „Pri­­veşte înapoi cu mînie" (tristeţea tă­cută a personajului fiind discret şi convingător redată), pe Florentina Costin în Nadia („Insula"), rol cu totul diferit de cel realizat de aceas­tă interpretă anul trecut în „Dom­nişoara Nastasia". Ne-am fi oprit cu un explicabil interes şi la rea­lizarea lui Dumitru Răducanu (Cris­tofor), dacă, pe lingă reuşitele obţi­nute de acesta în actul doi al spec­tacolului „Fii cuminte, Cristofor", n-ar exista şi insuficient de finisate scene din actul I şi III în care, fără voie, interpretul excelent al lui Ianke din „Take, Ianke şi Cadîr" transferă ticuri şi inflexiuni ale per­sonajului lui Victor Ion Popa în in­terpretarea personajului lui Baranga. Problema finisării spectacolelor trebuie ridicată mai ales la acest capitol, al distribuţiilor. Subliniem aceasta deoarece s-a observat ine­galitate în prezentarea unora dintre spectacole şi insuficienta omogeni­zare a respectivelor colective de Interpreţi. Fără îndoială că aceste deficienţe se datoresc şi timpului scurt de pregătire. Defici­tar este şi capitolul sceno­grafiei p­rin afară de „Priveşte înapoi cu mînjie", spectacol cu decor su­gestiv, l­atent conceput şi realizat, celelalte­ s-au desfăşurat fie în am­bianţe­­ improvizate, aglomerate („Insula")), fie în diletantistice mo­bilări de 4 spaţii nedelimitate şi ne­­valorificate plastic. SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO SIMBATA, 2 APRILIE 1966 PROGRAMUL 1. La orele 5; 6; 7; 10; 12; 14; 16; 18; 22; 23;52 , buletine de ştiri şi radiojurnale; 9.35 Fragmente din opera „La seceriş“ de Tiberiu Bre­­diceanu; 11.00 Concertul nr. 2 în si minor pentru vioara şi orchestră „La Campanella" de Paganini; 12.41 Revista revistelor economice; 14.08 Răspunsuri muzicale iubitori­lor de folclor; 11.41 Selecţiuni din opereta „Fetiţele din pădurea nea­gră" de Jessel; 16.30 Emisiune mu­zicală de la Moscova; 17.31 Din refrenele create de Aurel Girovea­­nu; 19.00 Formaţii care ne-au vi­zitat ţara : „The Federals“ ; 19.11 Sport; 20.00 Radiogazeta de sea­ră ; 20.41 Noapte bună, copii; 21.11 Succese ale muzicii de dans; 23.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 7.30; 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21; 23; 0.52; 1.52: buletine de ştiri şi radiojurnale ; 10.30 Viers și joc; 11.07 Buchet de melodii din operete; 12.30 Itinerar folcloric­­muzical; 14.00 Pagini din opera „Freischütz" de Weber; 11.30 Din muzica popoarelor; 16.30 De ce ! De unde ? De cînd ? ; 16.10 Intîl­­nire cu muzica ușoară ; 17.30 Oa­meni de seamă din istoria culturii: George Enescu; 19.03 Melodii ne­pieritoare — program de muzică populară; 20.41 Scriitori la micro­fon ; 21.20 Invitați-vă partenerele la dans; 23.07 Din creația mozar­­tiană; 23.16 Pentru cei ce iubesc ritmul — muzică de dans. RADIO IAȘI pe 281 m. lungime de undă VINERI, 1 APRILIE 1966 17.30 Rubrica de informaţii utili­tare ; Muzică de estradă; 18 Radio­­informaţia; Program muzical sus­ţinut de solişti şi formaţii artistice de amatori ; 18.30 Emisiunea : „Fie­care zi —urcuş în grafic" ; Muzică din opere ; 19 Emisiunea : „Pămin­­tul — izvor nesecat de avuţie"; In încheiere, un recital de muzică uşoară. TELEVIZIUNE VINERI, 1 APRILIE 1966 19.00 Telejurnalul de seară ; 19.15 Pentru cei mici; 20.00 Săptămîna ; 21.00 Avanpremieră ; 21.10 Folclor bihorean; 21.40 Tele­glob ; 22.01 Muzică... de 1 aprilie. Emisiune de microvarietăţi; 22.40 Telejurna­lul de noapte; 22.10 ,­detinut me­teorologic. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „VA­SILE ALECSANDRI“, vineri 1 CINEMATOGRAFE: VICTORIA (orele 9; 11.30; 15; 18. 21): „Ce s-a întîmplat cu Baby Jane?" ; TINERETULUI (orele 9. 11; 14.30; 16.45; 19; 21.15): „Ca­lea Victoriei sau cheia visurilor"; ARTA (orele 9; 11; 11; 17; 19; 21) : „Evadatul". IN REGIUNE: la BIRLAD, ci­nema Victoria : „Trageţi în Stanis­las !“ ; cinema Bîrladul : „învăţăto­­torul din Vigevano“; VASLUI: „Cartierul veseliei" ; HUŞI: „Amin­tiri din copilărie" ; PAŞCANI: „Ultimul miliardar"; Clubul C.F.R.­­PAȘCANI: „Saşa". FOTBAL CATEG. A Politehnica Galati - C.S.M.S. 6-0 (1-0) (Prin telefon de la trimisul nos­tru special). Plumb în picioare şi 6 goluri In poartă. S-au intîlnit, pe stadionul „Dunărea" din Galaţi, două tactici total opuse: prima, a echipei Po­litehnica (fostă Siderurgistul) s-a caracterizat prin multă simplitate în trimiterea balonului pe drumul cel mai scurt, în adîncime şi printr-o continuă mişcare. A doua, cea a echipei ieşene, prin folosirea unor complicate ţesături, pase — laterale, înapoi — şi printr-un joc static. Tactica gălăţenilor a fost dublată de o puternică dorinţă de a învin­ge­­ cea a ieşenilor , de o com­portare greu de explicat. In primele 10 minute, trei goluri II Paradoxal, dar tocmai în partea de dominare ieşeană. Aici se află che­ia învingerii categorice a fotbaliş­tilor de la C.S.M.S. Neţinînd seama de starea proastă a terenului, ei au jucat prea descoperiţi în apărare. In plus, de această dată, jucătorii ieşeni s-au mişcat foarte greu, iuţii şi viguroşii lor adversari reuşind să-l depăşească în numeroase rînduri. A­­proape orice contraatac din prima repriză s-a soldat cu gol. Am fi tentaţi să dăm vina numai pe apă­rători. Dar nu ar fi drept, înaintaşii s-au complăcut intr-o stare de apa­tie care a îngreuiat activitatea fun­daşilor. Minutul 4 a adus primul gol: min­­gea trimisă înainte de gălăţeni este preluată de Voinea care , ex pe­aprilie, ora 19.30: „Sfîntul Mitici Blajinu'; TEATRUL DE PĂPUŞI, ora 11! „Căţeluşul albastru"; FI­LARMONICA DE STAT, ora 20: Concert simfonie, diază către Stătescu. Aflat în calea ei, Vornicu luftează şi Stătescu şu­­tează sec. Un minut mai tîrziu, Adam, lansat pe stingă, centrează, Constanttinescu respinge pînă... în picioarele lui Voinea care majorea­ză scorul. Două goluri în două mi­nute ! Dar greşelile de apărare ale ieşenilor aveau să continue. In min. 10 este rîndul lui Romila să degaje­ze greşit şi Adam înscrie. Trei con­traatacuri, trei goluri. Pînă la sfîrşitul reprizei, deci 35 de minute, ieşenii au purtat balonul pîn şi au ameţit, dar la poartă nu au tr­as. Un neavizat ar fi crezut că oaspeţii conduc. A venit repriza a II-a şi, cu ea, Încă trei goluri în poarta lui Con­­stantinescu. In minutul 74 Vornicu greşeşte din nou, ceilalţi apărători sunt prost plasaţi, Voinea centrează şi Stătescu înscrie imparabil. In min. 77, acelaşi Stătescu majorează scorul la 5—0 pentru ca Voinea să pecetluiască rezultatul final în min. 86­­gol complet gratuit, căci balonul depăşise linia de fund înainte de a fi centrat. Dar, ce mi-e Baba Radu...­ Echitatea ne obligă să spunem că în această repriză Politehnica Galaţi a jucat mai bine ca în pri­ma, a supus apărarea ieşeană la multe încercări grele. Gazdele au fost o revelaţie pentru proprii lor susţinători. S-au dăruit cu ardoare jocului (cîte o dată chiar prea mult), au făcut o mare risipă de energie, au speculat la maximum mişcările greoaie ale adversarilor lor. La Ieşeni nu a strălucit nimeni. Dimpotrivă, aproape toţi au jucat submediocru. S-a resimţit lipsa lui Guperman (acuză • durere la un picior). De asemenea, Vornicu nu a putut da randamentul aşteptat datorita nerestabilirii sale complete. Alte scuze nu mai căutăm. Ni-i sfătuim şi pe fotbaliştii C.S.M.S. să nu caute. Au jucat foarte slab. Se poate să fi existat şi o doză de subapreciere a adversarilor. Oricum, înfrîngerea catastroală de la Galati trebuie să constitue tema unei se­rioase analize în secţia de fotbal, căci nu este admis (ba este ruşinos chiar) ca­­ echipi cu pretenţii ca G.S.M.S. să piardă la un asemenea scor. In încheiere, fonaţiile: POLITEH­NICA: Florea (din min 86 Enache) — Valcan, Costache, Voicu, Velea — Ioniţă, Adam - Bretan, Voinea, Stătescu, Ciocănar (din min. 82 Cojocaru), C.S.M.Î. Constantinescu — Popescu, Ghehe (din min. 57 Malschi), Vornicu, Deleanu — Ște­­fănescu, Romila - Matei, Pop, Hu­mă, Stoicescu, GH. MATEI Nepotriviri mărunte cu însemnătate mare Oraşul Iaşi a cu­­noscuit in anii con­strucţiei isocivliste a dezvo­tari urbanisti­­co-edilitară Iară pre­­cede PC­ Noile cartie­re de locuinţe cu o arhitectură modernă şi de ! Cromatică va­­riata, cu largi bule­­vardeţi luminate Huo­­resce­nt şi cu vaste spaţii er zi au schim­bat rh­ical infăţişa­­rea orşului. Or, atlt locuitori oraşului nostru, '.it şi cei ce ne vizi­tiză se iz­besc Ins, de un as­pect pe d de mărunt in aparent, pe atît de impaant din punct dt vrie­re prac­tic şi cere,de ani de zile, nu se ezolud de către secţia de resort a Sfatului popular. Este voba te tăbli­ţele in scatore de străzi, (sea e este mal ciudt e ct „tra­diţia" se contimu3 ne­­stingheri si tu toile cartiere. Pretutideni, tn ve­chile sai noile car­tiere, nu s-a finit seama cd In estetica străzii, trbuie să se integreze organic nu numai liftele, vitri­­nele, elinentele de reclamă e., ci şi a­­ceste lărţe indica­toare. EU au fost puse cu tul la in­­timplare. Pe străzile Dimitrov, Păcurari, Ştefan cel Mare etc. aceste plăţe sint a­­şezate dil mai sus cind mai jos, cind mai aproaie, cînd mai de parte, ajun­­gindu-se, cum este cazul cartului Nil­colina să se pună una la parul unul bloc şi al la bal­conul de primul e­­taj al aici (Aleea Rozelor nr­6, str. Nicolină n.5 etc.). In Piaţa i/rîi ele sint aşezaţi la trei înălţimi dific. In aceeaş situaţie sint In noile cartiere şi numerele de ordi­ne, acolo unde au fost puse, bineînţeles, căci pe foarte multe blocuri ele lipsesc in­­că. Uneori, cum se intimplă pe str. Nico­­lina, numerele nu nu­mai că, pe o porţiu­ne a străzii, au fost aşezate toate prea sus, dar ele au fost fixate pe partea din ţaţă a blocului şi nu pe peretele de la stradă cum ar fi fost indicat (a se vedea numerele fără soţ). Supărător e şi faptul *wwww^*wwulwwyv Cititorii au cuvîntul câ blocurile acestor cartiere noi Încep a fi Împestriţate cu plă­cuţe de mărimi şi cu­lori diverse (b-dul D. Cantemir etc.). Se pare că s-a pre­conizat folosirea pen­tru noile cartiere, a tăbliţelor albe din material plastic. Di­mensiunile mari, scri­sul prea spaţiat cu li­tere subţiri, ca şi ma­terialul din care sunt confecţionate le fac inestetice; ele nu sunt nici durabile (majo­ritatea s-au curbat, iar unele s-au şi rupt: str. Nicotină, str. Re­publicii etc.). In ceea ce priveşte numerele de ordine, se întilnesc, de foar­te multe ori, pentru aceeaşi casă cite două-trei plăcuţe, fie albe, fie albastre, fie s­crise (de către lo­catari) cu vopsea po­­licoloră, fie, în sftr­­şit, de-a dreptul vă­ruite. Această „varietate"­ e întregită şi de preocuparea pentru scrierea tăbliţelor. I­­dentitatea străzii Ni­­colae Gane e marca­tă, de exemplu, la ca­pătul dinspre Frie­drich Engels, prin două tăbliţe alăturate, scri­se diferit: N. Gane şi Nicolae Gane. Situata similare se intilnesc pe destule alte străzi. Pe str. Vasile Alec­­sandri a fost aşezată, recent (la loc nepo­trivit insă,) o tăbliţă nouă, dar a fost lă­sată şi cea veche, deşi numele poetului e ortografiat greşit (V. Alexandri). Apoi, pe str. Săulescu, prin­tre plăcuţele indica­toare una e scrisă In ortografia latinizantă a secolului trecut (Săulescu). Numele lui Friedrich Engels a prescurtat F. (!) En­gels, iar al lui Con­stantin Dobrogeanu — Gherea e scris D. Gherea (I). Cuvin­­tul „alee’’ e ortogra­fiat peste tot greşit: Aleia Decebal, Aleta Sadoveanu, Aleia Ro­zelor etc. „Bulevar­dul’’ e prescurtat cind „Bd.” cind „B-dula, deşi ultima formă e cea potrivită. (Nume­le b-dului D. Cante­mir e scris neglijent, iar pe o tăbliţă a I.T.I. e prescurtat, nici mai mult nici mai puţin, D-tru Cante­mir). La „Splai Bah­­lui", ar fi indicată fo­losirea articolului ho­­tărit, adică „Splaiul Bahluiului". In sftrşit, str. Arcului e desem­nată si prin str. Arcu. Lista neglijentelor ortografice, care ar putea continua, im­pune revizuirea siste­mului de indicare a nomenclaturii stradale din Iași. 1. CAPROŞU cercetător la Filiala Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România I Sferturie de finală ale campionatului republican Cu partidele putate in runda a XI-a s-a incat prima parte a întrecerilor sfertior de finală ale campionatului reblican individual masculin. Urmeaz acum să se dis­pute cea de a lma parte, mult mai interesantă mai echilibrată: barajul pentru esemnarea celor doi semifinalişti, acest nou tur­neu iau parte, lipind de astăzi, şase jucători (ori doi clasaţi în cele trei serii al grupelor). Lupta pentru lparea primelor două locuri In­ga a fost foarte dirză. Cu excepţiaandidatului de maestru Ad. Marcel şi a lui Z. Nagy, care a­­re să-şi asigure calificarea fără­­ mari emoţii, in rest lupta a­­ deosebit de dirză, cei calificaţind cunoscuţi abia după epuizari ultimelor par­tide. Iată rezultatele iregistrate în ultima rundă: Bodea — Munteanu 0—1, Vasilescu — Iftimie 1/2—1/2, Pelican — Marcovici 0—1, Zaharia — Polingher 0—1, Aniculăesei — Sasu 0—1 (grupa I), Bozan — Cu­­coș 1/2—1/2, Nagy — Duda 1—0, Drangă — Fortună 1—0, Huiban — Aldea 1—0, Mariniuc — Băican 0— 1 (grupa a II-a), Nica — Schwartz 1— 0, Filipescu — Al. Ciochină 0—1, Nanu — Bohosievici 1—0, Ciortan — G. Ciochină 0—1, Ghirilă — Peiu 0—1. S-au calificat: A. Marcovici (9 pct.) și D. Sasu (8 pct.) din grupa I, G. Nagy (8 1/2 pct.) și Gh. Boza- 714 (7 1/2 pct.) din grupa a II-a, C* Ci°chină (8 pct.) și I. Nanu (7 1/2 pct.) din grupa a III-a. Grupa a IV-a, feminină, a fost cîștigată de Geta Dăscălescu (4 1/2 pct.). G. S. Cnpionatul regional de fotbal Sideruristul Iaşi din nou în frunte Cea mai importan partidă pro­gramată In prima­r a returu­lui campionatului re­al s-a dis­putat la Vaslui întranstructorul şi Medicina Iaşi. ro de o fac­tură tehnică ridicată a încheiat cu victoria pe deplineritată a studenţilor ieşeni cu ei (j_o). Insuficient puse la­nt cu con­diţia fizică, gazdele, repriza a doua, in special, n-a mai putut face faţă jocului in­tim­ă miş­care al oaspeţilor şi fost net depăşite. Au înscris î­n ordine, Toma (Medicina), Stiru (Con­structorul), Ailoaiei (dl m.) şi Giulu (ambii de Za­rcina). Cîştigînd meciul cu mita Pd. Iloaiei cu 5—0 şi proi, totoda­tă, de faptul că Gloria a jucat duminică, Siderurgistul a pre­luat şefia clasamentulu Alte rezultate: Feresturea— Stejarul Hirlău 6—2 2), Fla­căra Murgeni — Str. Bîrlad 0—4 (0—2), Victoria Huşi — Ţe­sătura Iaşi 3—0 (intrucît Ţesătura s-a retras din campionat, toate e­­chipele care au de susţinut jocuri cu această formaţie vor cîştiga cu 3—0). CLASAMENTUL Siderurgistul 12 10 0 2 Medicina Iaşi 12 9 12 Gloria Bîrlad 11 8 2 1 Foresta Ciurea 12 7 14 Constr. Vaslui 12 6 2 4 Bulm. Bîrlad 11 5 3 3 Victoria Huși 12 4 1 7 Strung. Bîrlad 12 4 1 7 Stej. Hîrlău 12 3 3 6 Ţesătura Iași 12 3 3 6 Viet Pd. II. 12 12 9 Fl. Murgeni 12 1 1 10 35-14-20 37—fl-ig 46— 7—18 31-14-15 25—16-14 24— 7-13 16—27— 9 14—27- 9 14-34- 9 16—36— 9 7-38- 4 4—38— 3 Etapa viitoare: Strungul Bîrlad Gloria Bîrlad, Medicina Iași , Victoria Huşi, Victoria Pd. Iloaiei Foresta Ciurea, Flacăra Murgeni — Rulmentul Bîrlad.

Next