Flacăra Iaşului, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 6083-6108)
1966-04-01 / nr. 6083
Katar^ia$vlva pagina 2. Activităţi corespunzătoare anotimpului Experienţa ne-a arătat că in sezonul de primăvară trebuie găsite forme ale muncii cultural-artistice care să răspundă condiţiilor noi, cind ţăranii cooperatori sunt ocupaţi cu lucrările agricole şi nu au posibilitatea să frecventeze zilnic căminul cultural. Drept urmare, trebuie să punem la îndemîna 101 activităţi operative, menite să-i informeze asupra evenimentelor interne şi internaţionale, să-i ajute în aplicarea agrotehnicîi avansate, să le procure clipe de instructivă destindere. Aş vrea însă să menţionez că orientarea muncii culturale în vederea ajutorării ţăranilor cooperatori pentru efectuarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agricole de primăvară n-a fost o problemă de ultimă oră, ci a constituit mai de mult o preocupare a noastră. O primă grijă a Comitetului raional pentru cultură şi artă Vaslui a fost aceea a îndrumării unităţilor culturale asupra sarcinii de a se explica pe larg maselor necesitatea ca, încă din primul an al cincinalului, să se asigure o productivitate agricolă sporită, o aprovizionare tot mai bună a oraşelor şi satelor noastre. Cu prilejul popularizării documentelor de partid şi de stat s-a subliniat că asigurarea progresului şi modernizării agriculturii este una din problemele de bază ale desăvirşirii construcţiei socialiste şi că de rezolvarea acestui obiectiv depinde bunăstarea poporului, dezvoltarea şi înflorirea continuă a patriei socialiste. Paralel cu aceasta s-au arătat şi căile pentru Îndeplinirea sarcinii amintite, punîndu-se un accent deosebit pe răsplndirea regulilor agrotehnica Înaintate. Cum am procedat tn această direcţie? In primul rtnd, pornind de la specificul fiecărei comune şi de Ia problemele ce se ridică In cadrul fiecărei «»operative agricole de producţie. Astfel, brigăzile alcătuite din Iniţiativa şi sub îndrumarea Comitetului raional de partid pentru a controla şi sprijini munca culturală In mediul rural, au analizat atent printre altele şi felul care se desfăşoară propaganda agricolă. Ingineri agronomi şi alţi Intelectuali, membri al activului salariat şi obştesc al Comitetului raional pentru cultură şi artă au dat indicaţii precise pentru completarea tematicii conferinţelor pe teme agricole ce se ţin la căminele culturale. Astfel, la cooperativa agricolă de producţie Laza, unde ţăranii cooperatori şi-au propus dezvoltarea sectorului vid-pomicol, s-au inclus, la propunerea noastră, temele: cultura viţei de vie şi importanţa ei economică, îngrijirea livezilor tinere primăvara etc. la Costeşti, unde există de mai multă vreme un dezvoltat sector viti-pomicol am atras atenţia asupra necesităţii de a se completa cu exemple locale conferinţele care sufereau din acest punct de vedere. Mai mult, s-au acordat la îndemnul nostru consultaţii pe teme ştiinţifice privind cultura legumelor. Aici s-a încetăţenit şi tradiţia organizării zilei agronomului, zi în care cadre de specialitate dau sfaturi agrotehnice însoţite de filme documentare, fac demonstraţii practice sau interesante seri de calcul cum ar fi aceea despre avantajele semănatului la timp şi în bune condiţiuni. In general, folosirea documentarelor agricole ne-a preocupat îndeaproape şi împreună cu Consiliul agricol raional am stabilit necesarul de titluri legate de specificul raionului. Avem mulţumirea că filmele documentare au fost folosite în cele Scenă cu Bette Davis din filmul „Ce s-a întîmplat cu Baby Jane“, care rulează pe ecranul cinematografului „Victoria" din Iaşi, mai multe comune, contribuind la însuşirea temeinică a unor cunoştinţe bogate. Şi cartea de specialitate a fost utilizată mai mult în unele comune, ca urmare a faptului că Comitetul pentru cultură şi artă, analizînd activitatea bibliotecii raionale, a îndrumat colectivul ei metodic să întocmească liste de recomandare, planuri de lectură etc. De asemenea, s-au pregătit consfătuiri cu cititorii la Ivăneşti şi Soleşti, privind folosirea îngrăşămintelor chimice şi naturale, precum şi concursuri gen „Cine ştie cîştigă" la Albeşti şi Muntenii de Jos, pe teme referitoare la creşterea păsărilor. Nici activitatea artistică de masă nu constituie un simplu divertisment, ci ne-am preocupat ca, pe lingă rolul ei de a oferi momente de destindere, să aibă şi o puternică influenţă mobilizatoare şi educativă. Astfel, la unul din seminariile raionale s-a organizat un spectacol-lecţie cu brigada artistică din Pribeşti, comuna Codăieşti care a avut un puternic ecou, înfiinţîndu-se apoi asemenea formaţii artistice în multe localităţi. Astăzi brigăzile artistice din Pribeşti, Ivăneşti, Tanacu, Laza etc. au programe axate pe problemele fiecărei cooperative agricole de producţie şi contribuie la mobilizarea oamenilor muncii în desfăşurarea campaniei agricole de primăvară. Fără îndoială însă că nu peste tot s-a manifestat aceeaşi preocupare pentru educarea socialistă a ţăranilor cooperatori şi continua ridicare a nivelului lor profesional şi cultural. De pildă, la Puşcaşi, Pungeşti, Văleni etc., unităţile culturale nu au acordat suficientă atenţie propagandei agricole şi n-au folosit toate mijloacele ce Ie stau la indemină. In unele cămine nu se folosesc forme mai evoluate şi mai eficiente ale activităţii culturale, totul limitindu-se la repetiţii, audiţii la radio şi partide de şah. Şi în munca artistică, unde s-au înregistrat unele succese datorită impulsului dat de concursul regional, mai sunt totuşi formaţii care se prezintă la un nivel nesatisfăcător (Poeneşti, Ciorteşti, Deleni etc.. Cum menţionam mai sus, în perioada aceasta, toate unităţile culturale trebuie să desfăşoare acţiuni adecvate sezonului de primăvară. Comitetul raional de cultură şi artă va colabora mai strîns decît pînă acum cu Consiliul agricol raional şi cu Uniunea raională a cooperativelor agricole pe linia propagandei agricole. Prin comisia de răspîndire a cunoştinţelor culturalştiinţifice se vor da scurte consultaţii pe teme de economie agrară şi alte probleme ce interesează cadrele de conducere şi fruntaşii din cooperativele agricole de producţie. GH. BALAUŢA secretarul Comitetului raional de cultură şi artă Vaslui Doru Maximovici din clasa a XI-a, grupa B, de la Liceul de muzică și artă plastică, la o oră de modelaj. Pe marginea unor spectacole studenţeşti Reuşite dar şi inegalităţi Publicul spectator — în mare majoritate tineri, ca şi concurenţii de pe scenă — a urmărit cu viu interes desfăşurarea trecerii în revistă a formaţiilor de teatru din centrul universitar Iaşi. Cu acest prilej au fost prezentate spectacole cu piesele: „Cu cine mă bat" de A. Storin, „Fii cuminte, Cristofor" de Aurel Baranga, „Repetiţia" de A. Maltz, „Insula" de Mihail Sebastian şi „Priveşte Înapoi cu minte“ de John Osborne. Un repertoriu interesant şi variat, dacă-l judecăm în sine, dar deficitar la foarte importantul capitol al problemelor tineretului, în general, şi al tineretului nostru în special. Pentru că raţiunea existenţei formaţiilor artistice amatoare studenţeşti este şi aceea de a da posibilitatea tinerilor de a vorbi şi prin mijlocirea limbajului artei, despre problemele, aspiraţiile, frămîntările lor. Şi în acest domeniu, ca şi în acela al oganizării şi al nivelului spectacolelor, comisia culturală din cadrul C.U.A.S. din centrul universitar Iaşi trebuie să se considere în mod nemijlocit vizată. Regia spectacolelor aparţine unor actori ai Naţionalului ieşean: C. Dinulescu („Priveşte înapoi cu mînie" — Casa de cultură a tineretului), Teofil Vîlcu („Fii cuminte, Cristofor" — Institutul de medicină şi farmacie), Virgil Costin („Insula" — Universitatea „Al. I. Cuza"), Petre Ciubotaru („Repetiţia" — Institutul pedagogic), Boris Olinescu („Cu r.irua mi hat" — „„l. tehnic), Virgil Ralciu şi Al. Blehan („Cu cine mă bat" Casa de cultură a tineretului). Dintre spectacole, mai omogen şi vădind o atentă finisare, a fost „Priveşte înapoi cu mînie" (scenografia Virgil Leahu). Distribuţia a parcurs cu o bună intuiţie a nuanţelor dificilul text al lui Osborne. Regizorul a orientat jocul, în ansamblu, spre evidenţierea sensului furiei neconformistului Jimmy, a dezolării şi lipsei de orizont caracteristice unei lumi clădite pe absurde inechităţi. Un susţinut patos a însufleţit interpreţii spectacolului „Repetiţia". Formula originală a piesei a fost utilizată inteligent de regizor în sublinierea caracterului de pamflet al acesteia. Unele inegalităţi de interpretare s-au făcut simţite şi aici ca şiîn mod de-a dreptul surprinzător în „Fii cuminte, Cristofor", în care actul II şi mai cu seamă scenele revoltei lui Cristofor în faţa Interdicţiilor introduse de Erna sunt remarcabil susţinute. Cauza inegalităţii trebuie căutată într-o insuficient de atentă alcătuire a distribuţiei. O surpriză plăcută a constituit-o prezenţa în concurs a unui spectacol cu o piesă de Mihail Sebastian. Alegerea „Insulei” constituie un gest de real merit. Din păcate însă celor două acte rămase de la Sebastian nu li s-a găsit încă un al treilea, corespunzător (cu toate încercările onorabile întreprinse în această direcţie de diferiţi scriitori). Spectacolul prezentat de formaţia teatrală a Universităţii „Al. I. Cuza" ia în piept, cu curaj, dificultăţile unui atît de pretenţios text, realizînd momente de autentică poezie. Carenţele actului III au handicapat eforturile unui colectiv entuziast. O confruntare interesantă a constituit-o prezentarea, de către formaţia Casei de cultură a tineretului şi cea a Institutului politehnic a spectacolului cu piesa „Cu cine mă bat" de A. Storin. Caracterul improvizat al spectacolului Institutului politehnic a dezavantajat interpreţii l lunii cu reale posibilităţi. O trecere în revistă a tuturor prezenţelor scenice meritorii este practic imposibilă. Ne rezumăm deci a menţiona, în primul rînd, pe Mircea Daneliuc, deţinător al rolului principal din spectacolul „Priveşte înapoi cu mînie", rol pe care îl susţine cu tensiune dramatică, pe toată întinderea lui. Să o adăugăm pe Rodica Spoială, care a realizat cu naturaleţe şi autentică nuanţare afectivă rolurile Ema şi Anca, din noft. geta Leonties în Alison din „Priveşte înapoi cu mînie" (tristeţea tăcută a personajului fiind discret şi convingător redată), pe Florentina Costin în Nadia („Insula"), rol cu totul diferit de cel realizat de această interpretă anul trecut în „Domnişoara Nastasia". Ne-am fi oprit cu un explicabil interes şi la realizarea lui Dumitru Răducanu (Cristofor), dacă, pe lingă reuşitele obţinute de acesta în actul doi al spectacolului „Fii cuminte, Cristofor", n-ar exista şi insuficient de finisate scene din actul I şi III în care, fără voie, interpretul excelent al lui Ianke din „Take, Ianke şi Cadîr" transferă ticuri şi inflexiuni ale personajului lui Victor Ion Popa în interpretarea personajului lui Baranga. Problema finisării spectacolelor trebuie ridicată mai ales la acest capitol, al distribuţiilor. Subliniem aceasta deoarece s-a observat inegalitate în prezentarea unora dintre spectacole şi insuficienta omogenizare a respectivelor colective de Interpreţi. Fără îndoială că aceste deficienţe se datoresc şi timpului scurt de pregătire. Deficitar este şi capitolul scenografiei prin afară de „Priveşte înapoi cu mînjie", spectacol cu decor sugestiv, latent conceput şi realizat, celelalte s-au desfăşurat fie în ambianţe improvizate, aglomerate („Insula")), fie în diletantistice mobilări de 4 spaţii nedelimitate şi nevalorificate plastic. SPICUIRI DIN PROGRAMUL DE RADIO SIMBATA, 2 APRILIE 1966 PROGRAMUL 1. La orele 5; 6; 7; 10; 12; 14; 16; 18; 22; 23;52 , buletine de ştiri şi radiojurnale; 9.35 Fragmente din opera „La seceriş“ de Tiberiu Brediceanu; 11.00 Concertul nr. 2 în si minor pentru vioara şi orchestră „La Campanella" de Paganini; 12.41 Revista revistelor economice; 14.08 Răspunsuri muzicale iubitorilor de folclor; 11.41 Selecţiuni din opereta „Fetiţele din pădurea neagră" de Jessel; 16.30 Emisiune muzicală de la Moscova; 17.31 Din refrenele create de Aurel Giroveanu; 19.00 Formaţii care ne-au vizitat ţara : „The Federals“ ; 19.11 Sport; 20.00 Radiogazeta de seară ; 20.41 Noapte bună, copii; 21.11 Succese ale muzicii de dans; 23.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 7.30; 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21; 23; 0.52; 1.52: buletine de ştiri şi radiojurnale ; 10.30 Viers și joc; 11.07 Buchet de melodii din operete; 12.30 Itinerar folcloricmuzical; 14.00 Pagini din opera „Freischütz" de Weber; 11.30 Din muzica popoarelor; 16.30 De ce ! De unde ? De cînd ? ; 16.10 Intîlnire cu muzica ușoară ; 17.30 Oameni de seamă din istoria culturii: George Enescu; 19.03 Melodii nepieritoare — program de muzică populară; 20.41 Scriitori la microfon ; 21.20 Invitați-vă partenerele la dans; 23.07 Din creația mozartiană; 23.16 Pentru cei ce iubesc ritmul — muzică de dans. RADIO IAȘI pe 281 m. lungime de undă VINERI, 1 APRILIE 1966 17.30 Rubrica de informaţii utilitare ; Muzică de estradă; 18 Radioinformaţia; Program muzical susţinut de solişti şi formaţii artistice de amatori ; 18.30 Emisiunea : „Fiecare zi —urcuş în grafic" ; Muzică din opere ; 19 Emisiunea : „Pămintul — izvor nesecat de avuţie"; In încheiere, un recital de muzică uşoară. TELEVIZIUNE VINERI, 1 APRILIE 1966 19.00 Telejurnalul de seară ; 19.15 Pentru cei mici; 20.00 Săptămîna ; 21.00 Avanpremieră ; 21.10 Folclor bihorean; 21.40 Teleglob ; 22.01 Muzică... de 1 aprilie. Emisiune de microvarietăţi; 22.40 Telejurnalul de noapte; 22.10 ,detinut meteorologic. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI“, vineri 1 CINEMATOGRAFE: VICTORIA (orele 9; 11.30; 15; 18. 21): „Ce s-a întîmplat cu Baby Jane?" ; TINERETULUI (orele 9. 11; 14.30; 16.45; 19; 21.15): „Calea Victoriei sau cheia visurilor"; ARTA (orele 9; 11; 11; 17; 19; 21) : „Evadatul". IN REGIUNE: la BIRLAD, cinema Victoria : „Trageţi în Stanislas !“ ; cinema Bîrladul : „învăţătotorul din Vigevano“; VASLUI: „Cartierul veseliei" ; HUŞI: „Amintiri din copilărie" ; PAŞCANI: „Ultimul miliardar"; Clubul C.F.R.PAȘCANI: „Saşa". FOTBAL CATEG. A Politehnica Galati - C.S.M.S. 6-0 (1-0) (Prin telefon de la trimisul nostru special). Plumb în picioare şi 6 goluri In poartă. S-au intîlnit, pe stadionul „Dunărea" din Galaţi, două tactici total opuse: prima, a echipei Politehnica (fostă Siderurgistul) s-a caracterizat prin multă simplitate în trimiterea balonului pe drumul cel mai scurt, în adîncime şi printr-o continuă mişcare. A doua, cea a echipei ieşene, prin folosirea unor complicate ţesături, pase — laterale, înapoi — şi printr-un joc static. Tactica gălăţenilor a fost dublată de o puternică dorinţă de a învinge cea a ieşenilor , de o comportare greu de explicat. In primele 10 minute, trei goluri II Paradoxal, dar tocmai în partea de dominare ieşeană. Aici se află cheia învingerii categorice a fotbaliştilor de la C.S.M.S. Neţinînd seama de starea proastă a terenului, ei au jucat prea descoperiţi în apărare. In plus, de această dată, jucătorii ieşeni s-au mişcat foarte greu, iuţii şi viguroşii lor adversari reuşind să-l depăşească în numeroase rînduri. Aproape orice contraatac din prima repriză s-a soldat cu gol. Am fi tentaţi să dăm vina numai pe apărători. Dar nu ar fi drept, înaintaşii s-au complăcut intr-o stare de apatie care a îngreuiat activitatea fundaşilor. Minutul 4 a adus primul gol: mingea trimisă înainte de gălăţeni este preluată de Voinea care , ex peaprilie, ora 19.30: „Sfîntul Mitici Blajinu'; TEATRUL DE PĂPUŞI, ora 11! „Căţeluşul albastru"; FILARMONICA DE STAT, ora 20: Concert simfonie, diază către Stătescu. Aflat în calea ei, Vornicu luftează şi Stătescu şutează sec. Un minut mai tîrziu, Adam, lansat pe stingă, centrează, Constanttinescu respinge pînă... în picioarele lui Voinea care majorează scorul. Două goluri în două minute ! Dar greşelile de apărare ale ieşenilor aveau să continue. In min. 10 este rîndul lui Romila să degajeze greşit şi Adam înscrie. Trei contraatacuri, trei goluri. Pînă la sfîrşitul reprizei, deci 35 de minute, ieşenii au purtat balonul pîn şi au ameţit, dar la poartă nu au tras. Un neavizat ar fi crezut că oaspeţii conduc. A venit repriza a II-a şi, cu ea, Încă trei goluri în poarta lui Constantinescu. In minutul 74 Vornicu greşeşte din nou, ceilalţi apărători sunt prost plasaţi, Voinea centrează şi Stătescu înscrie imparabil. In min. 77, acelaşi Stătescu majorează scorul la 5—0 pentru ca Voinea să pecetluiască rezultatul final în min. 86gol complet gratuit, căci balonul depăşise linia de fund înainte de a fi centrat. Dar, ce mi-e Baba Radu... Echitatea ne obligă să spunem că în această repriză Politehnica Galaţi a jucat mai bine ca în prima, a supus apărarea ieşeană la multe încercări grele. Gazdele au fost o revelaţie pentru proprii lor susţinători. S-au dăruit cu ardoare jocului (cîte o dată chiar prea mult), au făcut o mare risipă de energie, au speculat la maximum mişcările greoaie ale adversarilor lor. La Ieşeni nu a strălucit nimeni. Dimpotrivă, aproape toţi au jucat submediocru. S-a resimţit lipsa lui Guperman (acuză • durere la un picior). De asemenea, Vornicu nu a putut da randamentul aşteptat datorita nerestabilirii sale complete. Alte scuze nu mai căutăm. Ni-i sfătuim şi pe fotbaliştii C.S.M.S. să nu caute. Au jucat foarte slab. Se poate să fi existat şi o doză de subapreciere a adversarilor. Oricum, înfrîngerea catastroală de la Galati trebuie să constitue tema unei serioase analize în secţia de fotbal, căci nu este admis (ba este ruşinos chiar) ca echipi cu pretenţii ca G.S.M.S. să piardă la un asemenea scor. In încheiere, fonaţiile: POLITEHNICA: Florea (din min 86 Enache) — Valcan, Costache, Voicu, Velea — Ioniţă, Adam - Bretan, Voinea, Stătescu, Ciocănar (din min. 82 Cojocaru), C.S.M.Î. Constantinescu — Popescu, Ghehe (din min. 57 Malschi), Vornicu, Deleanu — Ștefănescu, Romila - Matei, Pop, Humă, Stoicescu, GH. MATEI Nepotriviri mărunte cu însemnătate mare Oraşul Iaşi a cunoscuit in anii construcţiei isocivliste a dezvotari urbanistico-edilitară Iară precede PC Noile cartiere de locuinţe cu o arhitectură modernă şi de ! Cromatică variata, cu largi bulevardeţi luminate Huorescent şi cu vaste spaţii er zi au schimbat rhical infăţişarea orşului. Or, atlt locuitori oraşului nostru, '.it şi cei ce ne vizitiză se izbesc Ins, de un aspect pe d de mărunt in aparent, pe atît de impaant din punct dt vriere practic şi cere,de ani de zile, nu se ezolud de către secţia de resort a Sfatului popular. Este voba te tăbliţele in scatore de străzi, (sea e este mal ciudt e ct „tradiţia" se contimu3 nestingheri si tu toile cartiere. Pretutideni, tn vechile sai noile cartiere, nu s-a finit seama cd In estetica străzii, trbuie să se integreze organic nu numai liftele, vitrinele, elinentele de reclamă e., ci şi aceste lărţe indicatoare. EU au fost puse cu tul la intimplare. Pe străzile Dimitrov, Păcurari, Ştefan cel Mare etc. aceste plăţe sint aşezate dil mai sus cind mai jos, cind mai aproaie, cînd mai de parte, ajungindu-se, cum este cazul cartului Nilcolina să se pună una la parul unul bloc şi al la balconul de primul etaj al aici (Aleea Rozelor nr6, str. Nicolină n.5 etc.). In Piaţa i/rîi ele sint aşezaţi la trei înălţimi dific. In aceeaş situaţie sint In noile cartiere şi numerele de ordine, acolo unde au fost puse, bineînţeles, căci pe foarte multe blocuri ele lipsesc incă. Uneori, cum se intimplă pe str. Nicolina, numerele nu numai că, pe o porţiune a străzii, au fost aşezate toate prea sus, dar ele au fost fixate pe partea din ţaţă a blocului şi nu pe peretele de la stradă cum ar fi fost indicat (a se vedea numerele fără soţ). Supărător e şi faptul *wwww^*wwulwwyv Cititorii au cuvîntul câ blocurile acestor cartiere noi Încep a fi Împestriţate cu plăcuţe de mărimi şi culori diverse (b-dul D. Cantemir etc.). Se pare că s-a preconizat folosirea pentru noile cartiere, a tăbliţelor albe din material plastic. Dimensiunile mari, scrisul prea spaţiat cu litere subţiri, ca şi materialul din care sunt confecţionate le fac inestetice; ele nu sunt nici durabile (majoritatea s-au curbat, iar unele s-au şi rupt: str. Nicotină, str. Republicii etc.). In ceea ce priveşte numerele de ordine, se întilnesc, de foarte multe ori, pentru aceeaşi casă cite două-trei plăcuţe, fie albe, fie albastre, fie scrise (de către locatari) cu vopsea policoloră, fie, în sftrşit, de-a dreptul văruite. Această „varietate" e întregită şi de preocuparea pentru scrierea tăbliţelor. Identitatea străzii Nicolae Gane e marcată, de exemplu, la capătul dinspre Friedrich Engels, prin două tăbliţe alăturate, scrise diferit: N. Gane şi Nicolae Gane. Situata similare se intilnesc pe destule alte străzi. Pe str. Vasile Alecsandri a fost aşezată, recent (la loc nepotrivit insă,) o tăbliţă nouă, dar a fost lăsată şi cea veche, deşi numele poetului e ortografiat greşit (V. Alexandri). Apoi, pe str. Săulescu, printre plăcuţele indicatoare una e scrisă In ortografia latinizantă a secolului trecut (Săulescu). Numele lui Friedrich Engels a prescurtat F. (!) Engels, iar al lui Constantin Dobrogeanu — Gherea e scris D. Gherea (I). Cuvintul „alee’’ e ortografiat peste tot greşit: Aleia Decebal, Aleta Sadoveanu, Aleia Rozelor etc. „Bulevardul’’ e prescurtat cind „Bd.” cind „B-dula, deşi ultima formă e cea potrivită. (Numele b-dului D. Cantemir e scris neglijent, iar pe o tăbliţă a I.T.I. e prescurtat, nici mai mult nici mai puţin, D-tru Cantemir). La „Splai Bahlui", ar fi indicată folosirea articolului hotărit, adică „Splaiul Bahluiului". In sftrşit, str. Arcului e desemnată si prin str. Arcu. Lista neglijentelor ortografice, care ar putea continua, impune revizuirea sistemului de indicare a nomenclaturii stradale din Iași. 1. CAPROŞU cercetător la Filiala Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România I Sferturie de finală ale campionatului republican Cu partidele putate in runda a XI-a s-a incat prima parte a întrecerilor sfertior de finală ale campionatului reblican individual masculin. Urmeaz acum să se dispute cea de a lma parte, mult mai interesantă mai echilibrată: barajul pentru esemnarea celor doi semifinalişti, acest nou turneu iau parte, lipind de astăzi, şase jucători (ori doi clasaţi în cele trei serii al grupelor). Lupta pentru lparea primelor două locuri Inga a fost foarte dirză. Cu excepţiaandidatului de maestru Ad. Marcel şi a lui Z. Nagy, care are să-şi asigure calificarea fără mari emoţii, in rest lupta a deosebit de dirză, cei calificaţind cunoscuţi abia după epuizari ultimelor partide. Iată rezultatele iregistrate în ultima rundă: Bodea — Munteanu 0—1, Vasilescu — Iftimie 1/2—1/2, Pelican — Marcovici 0—1, Zaharia — Polingher 0—1, Aniculăesei — Sasu 0—1 (grupa I), Bozan — Cucoș 1/2—1/2, Nagy — Duda 1—0, Drangă — Fortună 1—0, Huiban — Aldea 1—0, Mariniuc — Băican 0— 1 (grupa a II-a), Nica — Schwartz 1— 0, Filipescu — Al. Ciochină 0—1, Nanu — Bohosievici 1—0, Ciortan — G. Ciochină 0—1, Ghirilă — Peiu 0—1. S-au calificat: A. Marcovici (9 pct.) și D. Sasu (8 pct.) din grupa I, G. Nagy (8 1/2 pct.) și Gh. Boza- 714 (7 1/2 pct.) din grupa a II-a, C* Ci°chină (8 pct.) și I. Nanu (7 1/2 pct.) din grupa a III-a. Grupa a IV-a, feminină, a fost cîștigată de Geta Dăscălescu (4 1/2 pct.). G. S. Cnpionatul regional de fotbal Sideruristul Iaşi din nou în frunte Cea mai importan partidă programată In primar a returului campionatului real s-a disputat la Vaslui întranstructorul şi Medicina Iaşi. ro de o factură tehnică ridicată a încheiat cu victoria pe deplineritată a studenţilor ieşeni cu ei (j_o). Insuficient puse lant cu condiţia fizică, gazdele, repriza a doua, in special, n-a mai putut face faţă jocului intimă mişcare al oaspeţilor şi fost net depăşite. Au înscris în ordine, Toma (Medicina), Stiru (Constructorul), Ailoaiei (dl m.) şi Giulu (ambii de Zarcina). Cîştigînd meciul cu mita Pd. Iloaiei cu 5—0 şi proi, totodată, de faptul că Gloria a jucat duminică, Siderurgistul a preluat şefia clasamentulu Alte rezultate: Feresturea— Stejarul Hirlău 6—2 2), Flacăra Murgeni — Str. Bîrlad 0—4 (0—2), Victoria Huşi — Ţesătura Iaşi 3—0 (intrucît Ţesătura s-a retras din campionat, toate echipele care au de susţinut jocuri cu această formaţie vor cîştiga cu 3—0). CLASAMENTUL Siderurgistul 12 10 0 2 Medicina Iaşi 12 9 12 Gloria Bîrlad 11 8 2 1 Foresta Ciurea 12 7 14 Constr. Vaslui 12 6 2 4 Bulm. Bîrlad 11 5 3 3 Victoria Huși 12 4 1 7 Strung. Bîrlad 12 4 1 7 Stej. Hîrlău 12 3 3 6 Ţesătura Iași 12 3 3 6 Viet Pd. II. 12 12 9 Fl. Murgeni 12 1 1 10 35-14-20 37—fl-ig 46— 7—18 31-14-15 25—16-14 24— 7-13 16—27— 9 14—27- 9 14-34- 9 16—36— 9 7-38- 4 4—38— 3 Etapa viitoare: Strungul Bîrlad Gloria Bîrlad, Medicina Iași , Victoria Huşi, Victoria Pd. Iloaiei Foresta Ciurea, Flacăra Murgeni — Rulmentul Bîrlad.