Flacăra Iaşului, mai 1966 (Anul 22, nr. 6109-6133)

1966-05-17 / nr. 6121

r Gospodari şi risipitori ai minutelor Cum e folosit timpul la s.n.T.­urlie Huşi şi Podu­ Iloaiei Executarea unui volum sporit d de lucrări agricole şi reducerea preţu­lui de cost al acestora, depind în mare măsură de ponderea timpului productiv de lucru din totalul timpu­lui. Aceasta explică felul cum a fost organizată munca, calitatea repara­ţiilor executate la maşinile agrico­le şi la tractoare, disciplina dovedi­tă în muncă de mecanizatori, preo­cuparea unităţilor cooperatiste pen­tru asigurarea condiţiilor necesare astfel ca brigăzile S.M.T. să poată lucra din plin. In 1965, bunăoară, mecanizatorii de la S.M.T Huşi au executat peste prevederile planului 25.551 de hantri, preţul de cost al hantrului fiind sub cel prevăzut. Ia principalele lucrări agricole ca: a­­rat, semănat, prăşit mecanizat, recol­tat păioase au fost înregistrate cele mai mari depăşiri de plan. De exem­plu, prăşitul mecanizat a fost făcut pe aproape 20.000 de hectare, cu aceste 6.000 de hectare peste preve­derile iniţiale. Toate brigăzile aces­tui S.M.T. şi-au depăşit sarcinile de plan, cele mai bune rezultate înre­­gistrîndu-le brigăzile de la coopera­tivele agricole din Tîrzii, Stănileşti, Lunca Banului, Creţeşti, Epureni. Tov. ing. Roşu, directorul S.M.T.­­ului, a precizat că la înregistrarea acestor succese a contribuit, în mod deosebit, creşterea ponderii timpului productiv în brazdă. Acesta a repre­zentat, anul trecut, la S. M. T. Huşi, peste 92 la sută din fondul total de timp. Preocuparea pentru creşterea numărului de ore în brazdă din to­talul timpului se constată şi în ac­tuala campanie. Dovada cea mai e­­locventă o constituie faptul că la data de 10 mai, planul campaniei a­­gricole de primăvară a fost depăşit cu 22 la sută. La aceeaşi dată, 17 din cele 19 brigăzi aveau deja de­păşit planul pe campania de primă­vară. Şi mecanizatorii de la S.M.T. Podu- Iloaiei au obţinut rezultate frumoa­se în activitatea desfăşurată in 1905. D­e exemplu, ei au executat peste prevederile planului anual 3.818 ban­tri, preţul de cost fiind, de aseme­nea, sub cel planificat. Din analiza făcută asupra felului cum a fost fo­losit timpul rezultă, însă, că reali­zările nu reflectă posibilităţile exis­tente, o serie de importante rezerve rămînlnd nepuse în valoare. Aici, la S.M.T. Podu-Iloaiei, ponderea timpu­lui productiv de lucru din totalul timpului a fost de numai 65 la sută. De unde provine risipa la fondul de timp productiv ? Iată cîteva exem­ple : numărul orelor folosite pentru deplasarea tractoarelor şi maşinilor agricole din staţiune în cîmp se ri­dică la 42.500, în timp ce la S.M.T. Huşi acesta totalizează numai 8.548 de ore. De asemenea, numărul ore­lor nefolosite din lipsa pieselor de schimb şi datorită absenţelor nemo­tivate se ridică la S.M.T. Podu-Iloaiei la 12.585, pe cînd la S.M.T. Huşi, ele totalizează numai 1.558. Nefolosirea judicioasă a timpului explică de ce la S.M.T. Podu-Iloaiei şase brigăzi nu şi-au îndeplinit, în 1965, sarci­nile de plan. Risipa de timp este evidentă la S. M. T. Podu-Iloaiei şi în actuala campanie agricolă, mai ales din cau­za absenţelor nemotivate şi a de­fecţiunilor tehnice ivite între două îngrijiri (cauza din urmă dovedeşte, de altfel, calitatea necorespunzătoa­re a reparaţiilor executate la une­le tractoare). Bunăoară, tractorul U. 650, care în registrul de partizi figurează cu nr. 204, a lucrat în a­­ceastă campanie 176 de ore şi a stat 228 de ore (30 de ore din cauza ab­senţei tractoristului, 108 ore din cau­za defecţiunilor tehnice şi 90 de ore din cauza timpului nefavorabil). Din păcate, asemenea exemple sunt foar­te multe. In total, în campania de primăvară (pînă la 10 mai a. c.), nu­mărul orelor nefolosite din cauza ab­senţelor nemotivate se ridică la 3.477, iar cel din cauza defecţiunilor tehnice ivite între două îngrijiri, la 7.852. Rezultate : la data amintită sarcinile de producţie pe campania de primăvară ale S.M.T.-ului Podu­ Iloaiei, au fost îndeplinite în pro­porţie de numai 85 la sută. îndreptarea acestei situaţii trebuie să stea în atenţia conducerii S.M.T.­­ului Pd. Iloaiei (director, tov. Gh. Capră, şeful serviciului reparaţii, Ing. Virgil Săndulescu), întrucît per­sistenţa lipsurilor semnalate influen­ţează negativ asupra realizării sar­cinilor de plan, duc la întîrzierea lu­crărilor agricole şi la scumpirea lor. GH. STEJARU ­N LEGĂTURĂ CU SCHIMBAREA NUMERELOR DE ORDINE LA AUTOVEHICULE In aceste zile, în cadrul Serviciu­lui inspecţie auto şi circulaţie din Direcţia miliţiei regiunii Iaşi, au în­ceput operaţiunile de preschimbare a numerelor de circulaţie ale auto­­moto­vehiculelor, conform noilor norme privind circulaţia pe drumu­rile publice. In scopul înlesnirii efectuării a­­cestor operaţiuni, se stabileşte ca în­treprinderile şi instituţiile să depună la Direcţia miliţiei regiunii Iaşi, ta­bele, pe tipuri de autovehicule. O dată cu prezentarea acestor tabele, se vor elibera şi noile numere de circulaţie pentru ca acestea să poa­tă fi executate la cooperativa des­tinată acestui scop, urmind ca ope­raţiunea de schimbare a numerelor să se facă eşalonat, pe unităţi. In ce priveşte auto­vehiculele pro­prietate personală, în scopul distri­buirii în bune condiţiuni a noilor numere, s-au luat măsuri pentru prezentarea eşalonată a solicitanţi­lor. Astfel, posesorii de autoturisme care au în prezent numere de cir­culaţie de la 5.001—5.200 se vor pre­zenta la D.M.R. Iaşi pînă la data de 1 iunie a.c., de la 5.201—5.300, pînă la 1 iulie, de la 5.301—5.400 pînă la 1 august, de la 5.401—5.500 pînă la 1 septembrie şi de la 5.501—5.600 pînă la 1 octombrie 1966. In ce priveşte posesorii de moto­ciclete aceştia vor respecta ordinea următoare : cei care au în prezent numere de la 101—700 se vor pre­zenta la D.M.R. Iaşi pînă la data de 1 iunie a.c., de la 701—1.200, pînă la 1 iulie, de la 1.201—1.700, pînă la 1 august, de la 1.701—2.200, pînă la 1 septembrie și de la 2.201—2.600 pînă la 1 octombrie a.c. Posesorii de autoturisme şi moto­ciclete se vor prezenta în fiecare zi între orele 7,30—11,30 la D. M. R. Iaşi — Serviciul inspecţie auto şi circulaţie. PU­BL­I­CIT­ATE 23 mai -1 iunie 1966 Cadouri frumoase şi utile­ — jucării — carji — îmbrăcăminte — dulciuri găsiţi la magazinele cooperativelor de consum I. R. „COMBUSTIBILUL“—IAŞI aduce la cunoştinţă populaţiei că, începînd cu data de 16 mai a.c., se vînd zilnic între orele 7,30—14, de la Fabrica Burea, deşeuri de cherestea esenţă tare. Plata deşeurilor se face la fabrică în momentul livrării. Cu această ocazie se reaminteşte posesorilor de tichete că pot ridi­ca din toate depozitele I. R. „Combustibilul" din oraşul Iaşi şi regiu­ne întreaga cotă de combustibil cuvenită pe tichetul anului 1966. In oraşul Iaşi, transportul combustibilului la domiciliul consumatorilor se efectuează şi cu autocamioane la tariful de 25 lei/tonă, in care se include încărcarea şi descărcarea. Se reaminteşte Întreprinderilor şi instituţiilor, ca urmare a dispozi­­ţiunilor în vigoare, că trebuie să-şi ridice pînă la 30 iunie a. c. în întregime cotele de combustibil repartizate pe anul 1966. SPORT • SPORT • SP­ORT • SPORT FOTBAL categ. A ■ ........ ......^ —­C. S. M. S. — Universitatea Cluj 3—3 (1— 1) Un meci dramatic Să recunoaştem: a fost un meci pasionant, cu destule execuţii tehnice spectaculoase, cu multe goluri, cu un final din care n-a lipsit „lovitura de teatru“. Chiar dacă rezultatul nu re­flectă exact situaţia de pe teren, chiar dacă amărăciunea pierderii altui punct „acasă“ stăruie, chiar dacă arbitrajul n-a fost de loc strălucit, trebuie să admitem că o asemenea cantitate de... emoţii n-a fost ofe­rită spectatorilor ieșeni cam de mul­tişor. Dar să Încercăm, contabiliceşte, a înregistra la capitolele „activ“ şi „pasiv“ satisfacţiile şi insatisfacţiile prilejuite de meciul C.S.M.S. — U­­niversitatea Cluj. Remarcăm a clarvi­ziunea lui Matei, verva lui Cuperman, impetuozitatea lui Deleanu, subtilita­tea paselor distribuite de „mezinul“ Incze, activitatea laborioasă depusă de­­ Pexa şi Anca, incisivitatea­­ lui Bretan, evoluţia promiţătoare a lui Barbu. Regretăm a jocul şters şi lip­sit de fantezie prestat de Lupulescu, angrenarea ambelor echipe (repriza I) într-un fotbal „pe metru pătrat“, insuficienta folosire a extremelor (ob­servaţie valabilă pentru ambele for­maţii), greşelile comise de apără­torii ieşeni (greşeli care au facilitat înscrierea unor goluri „blajine“ şi neaşteptate), eclipsa de formă a lui Constantinescu, ratările ... spectacu­loase, numărul mic al şuturilor pe poartă. Şi bineînţeles, regretăm neîn­ţelegerile cauzate, în anumite mo­mente, de arbitrajul prestat de Marin Niţă, înainte de a încerca să des­prindem cîteva concluzii, un scurt şi necesar „film al partidei“. Repriza I : meci „static“, acţiuni purtate minute în şir în acelaşi loc, ca la rugbi. O singură fază cu adevărat entuzias­­mantă (filmată, ar fi putut constitui oricînd un document care să ateste frumuseţea fotbalului) : urmînd o traiectorie îndreptată ferm spre poar­tă, mingea a făcut scurte escale la Cuperman, Stoicescu, Deleanu, Şte­­fănescu, Matei, Cuperman, ultimul şutind necruţător in gol. Min. 23. C.S.M.S. — „U“ Cluj, 1—0. Peste 20 de minute, Bretan, şi el surprins de deruta apărării ieşene, se hotărăşte, totuşi, să şuteze . . . în gol: 1—1. Re­priza secundă debutează furtunos. In min. 50 Lupulescu ratează o ocazie mare, în min. 54 Stoicescu reia cu capul în gol un corner executat ma­gistral de Deleanu (scor, 2—1), iar în min. 70 V. Popescu are o inter­venţie un careu sancţionată cu... li metri. Transformă Adam şi scorul de­vine 2—2. Cuperman (n. 75) readuce conducerea echipei sale, pentru ca in ultimul minut clujenii să egaleze, profitînd de un alt moment în care apărarea ieşenilor medita. Probabil, la . . . turneul în R. P. Polonă. Mai menţionăm un henţ (clar) comis e­­vident în careu de către un apărător clujean. Hotărîrea arbitrului : lovi­tură de la 16 metri. In presia gene­rală , ieşenii au luat jocul cam ,,în uşor". După meci am stat de vorbă cu o veche cunoştinţă a noastră, simpa­ticul arbitru bucureştean Marin Niţă, întrebarea nr. 1 : „Aţi văzut 11 metri d­ar comis de V. Popescu?“ Răspuns: „Da. Adam scăpase singur, iar de­posedarea a fost făcută­­ nu numai cu ajutorul picioarelor, ci şi cu cel a i mtinilor. Popescu a împins în careu, deci 11 metri“. (Completarea observa­torului federal, prof. N .Roşculeţi N-a fost nici un fault. Adam a căl­cat pe minge !"), întrebarea nr. 2: „V-aţi consultat cu arbitrul de tuşă. Nu eraţi sigur de justeţea deciziei ?“ Răspuns : „Dimpotrivă. M-am îndrep­tat către colegul meu spre a-i cere concursul în potolirea jucătorilor“ (b­). întrebarea nr. 3: „Hentul co­mis de Anca a fost în careu sau a­­fară ?“ Răspuns: ,,A fost... ames­tecat. Anca se afla în careu, dar a întins mîna şi a lovit balonul în afara liniei de 16 metri“. L-am feli­citat pe arbitru pentru extraordina­rul său „ochi de Argus“ care i-a permis să observe rapid o fază atît de.. . nici nu ştim cum să-i spu­nem. Adevărul este că C.S.M.S., ju­­cind cu convingere şi elan, ar fi pu­tut cîştiga partida fără a apela la penalti-uri controversate. Nu este mai puţin adevărat însă că, de o bucată de vreme, soarta unor meciuri a în­ceput să depindă îngrijorător de mult de fatidicul punct văruit de la 11 metri şi de inspiraţia arbitrilor. Pă­­cat! Şi acum, să încercăm o concluzie. Meci inegal. Minute frumoase, mi­nute anoste. Rezultat inechitabil, a­­vînd în vedere mai îndelungata do­minare ieşeană. Surprize, palpita­ţii, goluri... din plin. Nivel tehnic mediu. Pe cînd un meci frumos de la A la Z ? Poate duminică, in compania piteştenilor, dacă ieşenii nu vor fi „osteniţi“ după partida din R. P. Polonă. In orice caz, noi le dorim succes ! MIRCEA RADU IACOBAN Cîteva secunde după ce Stoicescu a înscris golul, înaintașul ieșean îşi transmite bucuria coechipierilor, în timp ce portarul clujean se află încă la pămînt. Foto : G. Paul " CLASAMENTUL Siderurgistul 20 4 5 11 29—44 13 întreprinderea construcţii-montaj I­AŞI angajează pentru şantierele din Iaşi şi regiune, maiştri şi electricieni autorizaţi sau calificaţi. Solicitanţii se vor prezenta la sediul între­prinderii, din strada Republicii nr. 61 -Iaşi, serviciul mecanizare - biroul energetic, întreprinderea „Drumul socialismului“—Bîrlad angajează­­ — ingineri — ingineri principali proiec­tanţi şi tehnologi — economist principal. Angajările se fac conform H. G. M. 1053/60. Informaţii suplimentare se pot lua la întreprindere. bulevardul Primăverii nr. 8 execută pe bază de comenzi fer­me: - Panouri decorative, grafice, a­­vertizoare P.C.I.­ şi protecţia mun­cii - Birouri cu un corp - Birouri cu două corpuri - Dulapuri pentru arhivă - Biblioteci - Mobilier divers pentru birouri Informaţii suplimentare se pot ce­re zilnic între orele 7-15, telefon 461 sau 274 - Birlad. ATELIERELE „NICOLINA" IAȘI Fabrica de confecţii IAŞI strada Manta Roşie nr. 20 angajează de urgenţă — un şef serviciu administrativ Condiţii: conform HCM 1053 Autobaza nr. 1-Iaşi strada Aurel Vlaicu nr. 54 pune la dispoziţie grupurilor organizate din întreprinderi şi instituţii autobuze confortabile şi elegante de 28 şi 40 de locuri pentru excursii în ţară, la tarifuri avantajoase. Informaţii suplimentare la telefon 2818, autogara Iaşi sau la Agenţia O­N.T. Iaşi, telefon 5236. HANDBAL categ. A Joc frumos, victorie concludentă C. S. M. S. - C. S. M. Reşiţa 26-18 (13-7) Aşadar, nici autoritarul lider al cla­samentului, C.S.M. Reşiţa, nu a scă­pat cu „faţa curată" de la Iaşi fiind nevoit să se recunoască învins în faţa C.S.M.S, la scorul de 18—26 (7—13). Un meci fără istoric? După scor —da, după joc — nu. In ce priveşte jocul, atît învingătorii, cît şi învinşii au oferit o mostră de handbal în adevaratul înţeles al cu­­vîntului, cum nu ne-a fost dat să vedem de mult timp la Iaşi. Preo­cupaţi nu numai de adjudecarea vic­toriei, jucătorii celor două formaţii au folosit în egală măsură, fără res­tricţii, întregul lor bagaj de cunoş­tinţe furnizînd astfel multe mo­mente spectaculoase (contraatacuri foarte rapide, precise, şuturi din di­ferite poziţii încheiate cu goluri de toată frumuseţea etc.). De asemenea, nu trebuie scăpat din vedere şi un alt amănunt care a contribuit la ri­dicarea nivelului acestei partide : comportarea disciplinată a handba­­liştilor pe teren (nu a fost eliminat nici un jucător). După evoluţia scorului, meciul a fost echilibrat doar pînă în minutul 6: 2­2. Apoi, ieșenii au sprintat prelung, înscriind 9 goluri consecu­tiv fără a mai primi niciunul : l1—2 în minutul 18. Apoi, diferența a al­ternat în favoarea gazdelor între 6 și 11 goluri (în min. 54, C.S.M.S. a condus cu 26—15). .Victoria la acest scor a ieșenilor are la bază, în pri­mul rînd, precizia în loviturile pe poartă (oaspeţii s-au dovedit şi ei, într-un fel, buni ţintaşi , au nimerit de 8 ori, în prima repriză numai, barele porţii gazdelor), capitol la care s-a impus de departe Tăbăcaru. O confirmare a frumoasei evoluţii a ieşenilor în această confruntare ne-a dat-o, la sfîrşitul jocului, an­trenorul echipei ieşlţene, I. Kudle­­maier : „Sunt deplin satisfăcut de ca­litatea jocului. Comportarea echipei d-stră a marcat saltul calitativ fă­cut de componenţii ei în ultima pe­rioadă de timp. Am fost întrecuţi fără drept de apel. La buna desfă­şurare a meciului a contribuit în mare măsură şi arbitrul T. Curelea (Bucureşti) care, după părerea mea, a condus fără greşeală." In încheiere, amintim pe realiza­torii celor 44 de goluri : Tăbăcaru (8), Mirza şî Goia (cîte 4), Badea (3), Mraz, Niemesch (cîte 2), Fraenk, Tipu şi Matecîuc (cîte 1) — pentru C.S.M.S., Krubl (6), Jochman (4), Schena şî Barabas (cîte 3), Wilhelm şi Pecher (cite 1)­, OH, VASILIU RUGBI categ. A Rulmentul Birlad - C.S.Pr.S. 9-3 (6-0) BIRLAD (de la subredacţia ziaru­lui „Flacăra Iaşului“). Blocul i-a satisfăcut pe cei 3.000 de spectatori doar prin victoria meta­­lurgiştilor. Altfel, a fost o luptă e­­puizantă a celor două înaintări, cu superioritatea metalurgiştilor la gră­mezi şi a ieşenilor în jocul de mar­gine. Ambele echipe au rămas da­toare în privinţa jocului la mînă. În cursul celor 80 de minute s-au înre­gistrat doar trei (!) acţiuni ale trei­­sferturilor. Cîteva faze mai importante : în mi­nutul 4, metalurgiştii beneficiază de o lovitură de pedeapsă dintr-o poziţie fa­vorabilă, dar Călin ratează... In minutul 6, Florescu culege balonul la o gră­madă organizată în apropierea butu­rilor oaspeţilor, îl expediază către Roşea şi acesta deschide scorul prin­­tr-o lovitură de picior căzută. In minutul 36, Mihalaşcu e pe punctul de a culca balonul în terenul țintă al ieșenilor, dar e imobilizat. In ur­ma grămezii, Florescu trimite balo­nul lui Roşea. Cînd se pregătea Roş­ea să execute un drologol, arbitrul dictează lovitură de pedeapsă pentru Rulmentul, de la circa 10 m. de bu­turile ieșene. Dută transformă : 6—0. Irf minutul' 41 ieşenii creează o splen­didă acţiune pe trei sferturi, care ia sfîrşit insă la un metru de terenul de tintă bîrlădean. In minutul 70, Roşea realizează o încercare la cen­tru, transformarea fiind ratată de Dută : 9—0. In minutul 80, Popa (C.S.M.S.) reuşeşte o încercare în colţul terenului : 9—3. Arbitrul P. Niculescu — Bucureşti a condus cu multe scăpări. S. ELIADE Rezultatele concursului Pronosport din 15 mai 1966 1. Steaua — Petrolul 2 2. Crişul — Dinamo Bucureşti x 3. U.T.A. — Siderurgistul­­ x 4. Dinamo Piteşti — Rapid 1 5. Steagul Roşu — Sf. Craiova x 6. Politehnica Timişoara — Farul 1 7. C.S.M.S. Iaşi — „U“ Cluj x 8. Juventus — Bologna x 9. Isanerossi — Milan 1 10. Roma — Cagliari 1 11. Sampdoria — Napoli 1 12. Spăl — Fiorentina 2 13. Varese — Brescia 1 Cooperativa ff PRESTAŢII! NEAF-laşi Telefon 3796 execută prin unitatea din str. V. Ada­mache nr. 16 (Piaţa Halei) montări de antene colective de radio, confecţionări de tîmplărie metalică, grile armonice etc. M. P. - D. G. D. Baza de desfacere a produselor petrolifere-Iaşi angajează de urgenţă : — un şef serviciu plan şi organizarea muncii — un revizor contabil — doi magazineri pentru depozitul de petrol — doi mecanici motopompa — un electrician la sediul Bazei — un contabil la depozitul Iaşi . Cei interesaţi se pot adresa zilnic, la sediul Bazei din Iaşi, strada Zugravi nr. 24, serviciul personal şi învăţămînt. Direcţia regională drumuri şi poduri IAŞI angajează CONTABIL ŞEF Condiţiile de angajare, conform prevederilor H.C.M. 1053/1960. Informaţii suplimentare la D.R.D.P. Iaşi, str. Gh. Asachi nr. 19, biroul personal, telefon nr. 2610. Gospodăria agricolă de stat Copou — Iaşi are următoarele posturi vacante: — doi contabili II­­ — un planificator I financiar — un şofer. Condiţii de angajare : conform H.­­S. M. 769/1965. Doritorii­ se vor adresa la G.A.S. Copou — Iaşi, aleea M. Sadovea­­nu nr. 39. I iHac&râ îaWbî PĂeiNÂ 3 RADIO BUCUREŞTI MIERGSFRI, 18 MAI 1966 , PROGRAMUI. I. La orele 5 ; 6; 7; 10; 12 ; 14 ; 16; 18; 22; 23.52­­ buletine de ştiri şi radiojurnale ; 8.08 Program muzical de dimineaţă; 9.35 Suite Instrumentale de compozitori ro­mâni ; 10.15 „Dragă mi-e Oltenia" — muzică populară; 11 „Zi de mai" — muzică uşoară; 11.30 Concerto grosso nr. 9 In Fa ma­jor de Corelli ,­ Concertino în stil clasic de Dinu Lipatti; 12.10 Se­­lecţiuni din opereta „Anny" de Irving Berlin; 13.10 Peliculă so­noră ; 14.08 Pentru tine am ales aceste melodii; 15 Solişti şi for­maţii artistice de la sate; 16.20 Zece minute in compania trom­petei ; 17.20 Colegi de liceu ; 18.03 In jurul globului; 18.30 Tribuna radio; 19.20 Sport. Cele patru milioane; 19.40 „Dragi mi-i si satul meu" — cintece si jocuri populare ; 20 Radiogazeta de sea­ră ; 20.45 Noapte bună, copii; 21.15 Mărturisiri pe portativ ,­ 22.40 Gounod şi operele sale; 23.15 „Tu eşti visul meu" — mu­zică uşoară. PROGRAMUL II. La orele 7.30; 9; 11 ; 13; 15; 17 ;­ 19 ; 21 ; 23 ; 0.52 ; buletine de ştiri şi radiojurnale; 9.41 Mu­zică din operete interpretate de Vali Niculescu, Lili Duşescu, Nicolae Ţăranu şi Anton Negoi­­ţescu; 10.45 „Zi-i fluiere de ar­gint" — emisiune de melodii populare; 11.05 De toate pentru toţi (reluarea emisiunii din 15 mai); 12 Cintece închinate Re­publicii ; 12.10 Simfonia un sol mi­nor de Lalo ; 13.08 „Cu­iola" — muzică uşoară;­ 13.38 Un sărut... şi-o melodie; 14.30 Concert de prinz; 15.10 Cintece alese din muzica uşoară românească; 16.30 Roza vînturilor,- 17.20 Muzică interpretată de fanfară; 17.40 Sfa­tul medicului,- 18 Muzică uşoară cu Helen Shapiro,- 18.10 Jurnale celebre. Jurnalul lui Byron; 19.03 O mie de viori cîntă dragostea ; 20.30 Gaudeamus (emisiune pen­tru studenţi); 21.20 Gintă Lavinia Slăveanu • 22.30 Moment poetic­­ „In pragul casei părinteşti" 23.07 Melodii de Maurice Ravel. Ciclul „Povestiri din natură" pe texte de Jules Renard; 23.49 Alfabetul dragostei. RADIO IAŞI 1 pe 285 m. lungime de un­dă , MARŢI, 17 MAI 1966 17.30 Rubrica de informaţii u­­tilitare,- 17.35 Program de tan­guim ,- 18 Radio-informaţia,- 18.10 „Viaţa muzicală"; 18.30 Emisiu­nea : „Pe teme cetăţeneşti" ; 18.45 Mozaic pe portativ. TELEVIZIUNE MARŢI, 17 MAI 1966 19 Telejurnalul de seară; 19.15 Pentru copii: Filmul „Tăuraşul"; 19.35 Sport la... microscop; Tehnica jocului de fotbal ; 20 Colecţii, colecţionari, pasiuni; 20.15 întrebări la care s-a răs­puns ... întrebări la care nu s-a răspuns încă. Emisiune de ştiinţă; 21.20 Filmul : „A fost o dată un moş şi o babă" — producţie a studioului Mosfilm;­ 23.10 Tele­jurnalul de noapte; 23.17 Buleti­nul meteorologic. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „VASILI ALECSANDRI", marţi, 17 ma 1966, ora 19.30; „Doi mari irlan­dezi".­­ CINEMATOGRAFE: VICTORIA (orele 8.45; 11.20 15; 18. 21, şi la Teatrul de vară ora 20); „Corăbiile lungi" ; TI­NERETULUI (orele 9; 11; 15 17; 19; 21, şi la grădina de vari — Ripa Galbenă ora 20;15); „Hai Franţa!"; ARTA (orele 9; 11 15; 17; 19; 21); „Dansul etern" cinemascop,­ CASA DE CULTURA A SINDICATELOR (orele 10; 15; 17; 19; 21); „Muncile lui Her­­cule". In regiune : BIRLAD, cinema Victoria : „Răscoala", cinemascop ; cinema Baladul: „Cea mai fru­moasă" ; VASLUI: „Camera în formă de L";­ HUȘI: „Trecerea interzisă" PAȘCANI : „Căpita­nul Zero", cinemascop ; Clubul C.F.R. — Pașcani: „Nu plînge, Peter !", cinemascop. TIMPUL PROBABIL Vreme frumoasă cu cerul mai m­ic senin. Vîntul va sufla din sectorul estic. Temperatura în creştere uşoară; minimele vor­i cuprinse între 10 şi 14 grade, ar maximele între 22 şi 26 grade. I I ERATA in ziarul nr. 6120 din 15 mai 1966 explicaţia la fotografia din pagina I, de pe coloanele 4, 5 şi 6 se va citi: Fabrica de rulmenli Bîrlad. Controlul calităţii rulmen-I tilor este o preocupare principală a întregului colectiv de muncă I din secţia lii­e-rale. Maistrul Ion Păşcălin şi rectificatorul Vasile Savin, din fotografia de mai sus, rulare­a rulmenţilor.

Next