Flacăra Iaşului, august 1966 (Anul 22, nr. 6187-6211)
1966-08-02 / nr. 6187
FLACĂRA IAJULCI PAfilMA 2 Perfecţionarea invăţămlntului sub raportul conţinutului, al tehnicii didactice şi, implicit, al procesului de pregătire a viitorilor profesori, reprezintă una din principalele sarcini trasate şcolii şi pedagogiei de Congresul al IX- lea al P.C.R. Acţiune necesară şi de o extremă complexitate, perfecţionarea invăţămintului s-a declanşat, sub forma unor căutări, experimente şi măsuri, in toate ţările, fiind impusă de ritmul accelerat al prefacerilor sociale şi de progresul necontenit al ştiinţei. „Pretutindeni in lume, observă pedagogul Iugoslav Al. Banovitch, consilier al U.N.E.S.C.O.- ului, se înregistrează transformări profunde şi rapide pe plan socialeconomic şi politic, care se reflectă cu necesitate pe plan pedagogic“. Ceea ce acum 10—15 ani era o idee, susţinută de unii, contestată de alţii, a devenit astăzi o convingere: o ştiinţă modernă presupune o tehnică didactică modernă. Nu e vorba, cum bine observă şi previne o greşeală posibilă pedagogul francez Roger Gal, de a părăsi nejustificat toate principiile şi metodele clasice, sau de a face contrariul faţă de ceea ce am făcut pină in prezent, ci de a înnoi spiritul predării şi a spori eficienţa ei, prin intrebuintarea mijloacelor didactice moderne. In aceasta direcţie este nevoie de o mişcare, de o continuă stimulare a interesului pentru promovarea şi introducerea temeinică a noutăţilor; altfel, mijloacele moderne deja existente în şcoli sau facultăţi pot rămine încă mult timp neîntrebuinţate sau slab întrebuinţate. Nicăieri noutăţile nu dobîndesc locul meritat, dacă nu se declanşează un curent în favoarea lor şi dacă nu se examinează apoi cu luciditate rezultatele. Universitatea şi Institutul pedagogic s-au angajat cu seriozitate pe acest drum; articolul de faţă îşi propune să se ocupe numai de o latură a vastei acţiuni de perfecţionare a procesului de învăţămint — cea referitoare la pregătirea pedagogică practică a viitorilor profesori. In trei direcţii principale se orientează eforturile conducerii Universităţii şi ale Cabinetului pedagogic : 1) reorganizarea Cabinetului pedagogic şi dotarea lui in conformitate cu progresele tehnicii moderne ; 2) introducerea pe scară largă a mijloacelor audio-vizuale in desfăşurarea practicii pedagogice a studenţilor ; 3) stabilirea unei colaborări mai fecunde intre metodiştii Universităţii şi al Institutului pedagogic şi profesorii şcolilor de bază. 1) Pentru a se întruni mijloacele materiale şi eforturile cadrelor didactice ale celor două catedre de pedagogie, incepind din anul şcolar viitor vor functiona o singură catedră şi un singur cabinet pedagogic, cu o încadrare şi o dotare corespunzătoare. Pină la sftrşitul anului 1966, cabinetul pedagogic va dispune de un sistem de instalaţii şi amenajări care vor înlesni efectuarea unor experimente anticipative, folositoare deopotrivă practicii pedagogice şi invăţămintului mediu î o sală de înregistrări de lecţii, cursuri şi seminarii cu 40-45 de locuri, dotată cu toate instalaţiile ionice necesare. Ne propunem să trecem la înregistrări sistematice de lecţii de tipuri şi de specialităţi diferite, apelind la profesorii cu experienţă valoroasă din Iaşi şi din alte localităţi. Cabinetul va fi înzestrat cu o bandotecă realizată potrivit cerinţelor practicii pedagogice, care va putea servi la ilustrarea cursurilor de pedagogie şi de metodică, la pregătirea lecţiilor studenţilor practicanţi, la stimularea tinerelor cadre didactice. Vom înregistra şi activităţi universitare (cursuri, seminarii) cu scopul de a le studia sub raport pedagogic şi a le oferi apoi ca model. Vom amenaja o sală cu cabine înzestrate cu instalaţiile necesare audierii lecţiilor înregistrate, a discurilor folosite în predarea literaturii sau a limbilor străine. Studenţii îşi vor putea astfel pregăti lecţiile cu ajutorul efectiv al mijloacelor audiovizuale, îndeosebi al discurilor literare, recurgind, atunci cînd vor simţi nevoia şi la înregistrarea şi autoanalizarea lecţiei pe care o pregătesc. Se oferă astfel practicanţilor posibilitatea, nebănuit de preţioasă, de a se observa şi a se aprecia. Pentru anul şi anii viitori se proiectează montarea unor instalaţii mai complicate: o maşină pentru automatizarea verificării cunoştinţelor (propusă de lector D. Rimer), o instalaţie de televizare sau una de filmare a lecţiilor (propuse de lector A. Istrate, lector T. Malanca şi ing. I. Gheorghiu). Probabil, foarte curând, se va păşi la experimentarea unor noi formule didactice, care cer Perfecţionarea !» pregătirii pedagogice a viitori!«! profesori GEORGE VAIDEANU Prorector al Institutului pedagogic al Universităţii „Al. I. Cuza“ Iaşi o pregătire prealabilă vastă ■, în freest scop se va urmări întrunirea forţelor pedagogice ale oraşului Iaşi, apelindu-se atît la specialiştii I.P.C.D.ului şi al Filialei ieşene a Institutului de ştiinţe pedagogice, cit şi la toţi profesorii cu experienţă. Astfel, Cabinetul pedagogic va fi nu numai un for de organizare şi îndrumare a practicii pedagogice, ci un factor receptiv şi activ în cadrul procesului de perfecţionare a învăţământului mediu şi superior. 2) Introducerea mijloacelor audiovizuale în desfăşurarea practicii pedagogice este o iniţiativă mai veche care a luat anul acesta proporţii la Institutul pedagogic şi a condus la concluzii preţioase. Mai întii, au fost iniţiaţi în minutrea mijloacelor audio-vizuale toţi membrii catedrei de pedagogiei şi, în continuare, se va trece la iniţierea tuturor metodiştilor Institutului şi ai Universităţii. Lucrul era necesar intrucit, de citiva ani, se vorbeşte la cursuri de utilizarea tehnicii didactice moderne, fără să se păşească la cunoaşterea şi minuirea ei. In acelaşi scop, s-a început o acţiune de durată şi de proporţii: iniţierea tuturor studenţilor în folosirea magnetofonului, a picupului, a aparatului de filmat. Studenţii intimpină cu interes această pregătire tehnică, asigurîndu-ne, prin atitudinea lor că, ajunşi in şcoli, vor procura şi vor utiliza mijloacele audio-vizuale atit la lecţii, cit şi în activitatea socialculturală (organizlnd concerte-lectii, seri literare). Pe măsură ce Cabinetul pedagogic îşi va amplifica dotarea, un număr din ce in ce mai mare de lecţii ale studenţilor vor putea beneficia de sprijinul mijloacelor audio-vizuale. O direcţie nouă in care magnetofonul incepe să fie şi va fi întrebuinţat, o constituie înregistrarea lecţiilor studenţilor practicanţi, precum şi a analizelor de lecţii. Vom putea astfel puncta cu înregistrări şi apoi studia, evoluţia unor grupe sau a unor practicanţi. Cercetarea înregistrărilor de lecţii va constitui oricînd un material documentar preţios pentru elaborarea unor lucrări de doctorat sau a unor lucrări de gradul I sau de gradul II. Pe bază de înregistrări de lecţii şi analize s-ar putea studia, în mod riguros, densitatea lecţiilor (volumul cunoştinţelor transmise raportat la durata predării şi la vârsta elevilor), frecvenţa erorilor de formă, frecvenţa erorilor de conţinut, calităţile şi scăderile vorbirii practicanţilor etc. Astfel de cercetări întreprinse cu răbdare şi rigurozitate duc, în ultimul timp, la perfecţionarea promptă a metodicilor şi a cursurilor de pedagogie generală. 3) O colaborare între invăţămintul universitar şi cel mediu a fost întotdeauna dorită şi deseori şi înfăptuită. In ultimii ani ea devine din ce în ce mai necesară şi reciproc folositoare. Este extrem de interesantă şi fecundă judecarea invăţămintului mediu din perspectiva universităţii şi invers, a invăţămintului universitar din perspectiva celui mediu, care primeşte absolvenţii şi îi foloseşte. In scopul sprijinirii reciproce a acţiunii vaste de perfecţionare a invăţămintului, universitatea şi şcoala trebuie să se afle intr-o continuă comunicare. îmbunătăţirea practicii pedagogice pune insă şi probleme mai precise şi ele se află in atentia Cabinetului pedagogic. Pentru a asigura asimilarea temeinică a principiilor pedagogice noi, trebuie să asigurăm unitatea dintre cursurile de pedagogie generală şi cele de pedagogie practică (de metodică) şi, in continuare, unitatea dintre pregătirea teoretică furnizată de universitate şi cea obţinută în timpul practicii din şcoli. O comparaţie elementară intre aceste etape ale pregătirii pedagogice a studenţilor (pedagogie generală — pedagogie practică — practică pedagogică) ne convinge că, în această direcţie, unitatea de orientare se va obţine treptat şi pe baza unor eforturi reciproce. Ne propunem, de aceea, să angajăm profesorii şcolilor de bază in cercetările ştiinţifice întreprinse de Cabinetul pedagogic şi, in acelaşi timp, să stimulăm participarea metodiştilor Universităţii la cercurile pedagogice şi la şedinţele comisiilor pe materii. Ne propunem să organizăm, împreună cu Secţia de învăţămînt, un sistem de conferinţe pedagogice insolite de demonstraţii practice pe tema „Modernizarea procesului de invăţămtnt". Ne propunem, de asemenea, să creştem ponderea şi calitatea practicii educative a viitorilor profesori. Ne angajăm pe acest drum animali de ideea că Iaşul, cu tradiţiile, dar şi cu forţele pedagogice de care dispune, poate aduce o contribuţie importantă in introducerea şi verificarea noutăţilor ştiinţifice şi în elaborarea unui răspuns temeinic la întrebarea : cum trebuie perfecţionată instrucţia şi educaţia tineretului, îm raport cu cererile societăţii socialiste şi cu evoluţia ştiinţei şi a artei contemporane. Acţiuni pioniereşti BIRLAD (de la subredacţia ziarului ,,Flacăra Iaşului"). Printre multiplele activităţi organizate de Casa pionierilor din oraşul Bîrlad în această vacanţă de vară se numără : jocuri de orientare turistică, drumeţie la parcul Prodana şi parcul zoologic, vizite colective la fabricile bîrlădene, întreceri sportive etc. CONSTANTIN CLISU Recoltatul lucernei pentru masă verde la Stațiunea experimentală agricolă din Podu Iloaiei. LONDRA 11 (Agerpres) Deşi întrecerile campionatului mondial de fotbal s-au încheiat, totuşi comentariile continuă. Se fac declaraţii, se fac bilanţuri, se alcătuiesc formaţii etc. După finală, Alf Ramsey, antrenorul echipei Angliei, câştigătoarea trofeului, a declarat : „Am ajuns şi la îndeplinirea pronosticului, făcut cu doi ani în urmă, şi evident sunt foarte mulţumit de acest lucru. A fost o finală magnifică, contra unor adversari valoroşi. Prelungirile au permis echipei ca o condiţie fizică superioară să se impună". De partea cealaltă, H. Schon, antrenorul formaţiei R.F. Germane, vizibil afectat de infrîngere, a spus: „Englezii au fost adversarii cei mai curajoşi şi ei merită titlul de campioni ai lumii. Conducătorul lor de joc, Bobby Charlton este extraordinar, irezistibil". Cel mai eficace atac din acest campionat a fost cel al Portugaliei cu 17 goluri. El este urmat în ordine de atacul R.F. Germane cu 15 goluri în 6 meciuri; Angliei cu 11 goluri în 6 partide și gariel cu 8 goluri în 4 întîlniri. Primul gol din turneul final a marcat de Pele, în minutul 13 al partidei Brazilia-Bulgaria, iar ultimul a fost înscris de Hurst (Anglia), în minutul 120 al finalei. In total la meciurile turneului final au asistat 1.463.033 spectatori, ceea ce reprezintă o cifră record. La ediţia din 1958 din Suedia au asistat 821.363 spectatori. In urma unei anchete realizate In rîndul specialiştilor prezenţi la Londra a fost alcătuită, în sistemul 1—4—3—3, următoarea echipă a campionatului mondial: Banks (Anglia) - D. Santos (Brazilia), Schulz (R.F.G.), Bobby Moore (Anglia), Marzolini (Argentina) — Beckenbauer (R.F.G.), Bobby Charlton (Anglia), Voronin (U.R.S.S.) - Bene (Ungaria), Eusebio (Portugalia); Simoes (Portugalia). S l>ORT După „mondialele“ de fotbal Unfost La fereastra vagonului. F°t°. v. Petresci Rezultate slabe în etapa regională a „Cupei Federaţiei române de tir“ Pe poligonul de tir din Copou (a cărui inaugurare va avea loc in curînd), s-au desfăşurat Întrecerile contind pentru etapa regională a „Cupei Federaţiei române de tir". Au participat sportivi şi sportive din toate raioanele regiunii, cu excepţia celor din raionul Hîrlău. S-a tras la proba de 3X20 focuri (trăgători necalificaţi). Rezultatele tehnice au fost slabe. In clasamentele individuale, pe primele locuri s-au prezentat: Valentina Sandu (raionul Iaşi) — la junioare ; Mihai Leondor (raionul Huşi) — la juniori; Maria Buliga (raionul Iaşi) — la senioare ; Ioan Rău (raionul Pașcani) — la seniori. In clasamentul general pe echipe, locul I a fost ocupat de reprezentativa oraşului Bîrlad. A. CONSTANTIN corespondent PE SCURT * 4 Pădurea Bîrnova a găzduit la sfîrşitul săptămînii trecute etapa regională a campionatului cooperaţiei meşteşugăreşti la orientare turistică. Au participat echipele Voinţa din Iaşi, Huşi, Vaslui, Bîrlad şi Hîrlău. Concursul a avut două etape (de zi şi de noapte). Pe trasee bine alese şi pe un timp frumos, participanţii au reuşit să termine cu toţii concursul. Nu s-a înregistrat nici o eliminare sau abandon. Etapa de noapte a fost cîştigată de echipele Voinţa Bîrlad (la fete) şi Voinţa Iaşi (la băieţi). Etapa de zi a situat pe primul loc echipele Voinţa Hîrlău (la fete) şi Voinţa Birlad (la băieţi). In urma cumulării punctajelor obţinute în cele două etape, campioană regională la fete a fost declarată echipa Voinţa Huşi (compusă din Viorica Ciubotaru şi Elena Diaconescu). La băieţi, pe primul loc în clasamentul general s-a situat Voinţa Iaşi, alcătuită din G-tin Alexandru şi S. Pincu. C. ADUMITRESEI corespondent 4 In cadrul duminicii culturalsportive de la Hoceni (Huşi), şi-au dat concursul sportivi din Vutcani, Deleni, Hurdugi şi Hoceni. întrecerile au contat ca etapă Interasociaţii a „Cupei agriculturii". Echipa de fotbal din Hurdugi a învins formaţia din Hoceni cu scorul de 3—0; tînărul Viorel Dima din Hoceni a cîştigat competiţia de ciclism; la volei, tot echipa din Hurdugi a ocupat locul I etc. (de la V. Brănici şi G. Alexandru, membri ai subredacţiei din Huşi) şi Intre 1 august şi 1 septembrie, la Tg. Mureş funcţionează o tabără de pregătire a loturilor republicane de sabie şi spadă. De la Iaşi, în această tabără au fost invitaţi cinci scrimeri : Dumitru Vornicu, Ioan Ţirdea, Dan Irimiciuc — sabie, Sergiu Bercovici, Mihai Mironov — spadă. PAŞI MAI RAPIZI IN DEZVOLTAREA ZOOTEHNIEI I Vecini, dar cu producţia de lapte pe trepte diferite Cooperativele agricole din Moţca şi Cristeşti sunt vecine şi au aceleaşi posibilităţi în ce priveşte creşterea animalelor. După primul semestru, bilanţul acestor unităţi arată producţii diferite de lapte, în medie, pe vacă furajată. La Moţca, de exemplu, s-au obţinut în această perioadă 793 de litri de lapte, pe cînd la Cristeşti numai 429 de litri. De ce este diferenţa aşa de mare ? Să ascultăm părerea cîtorva factori de răspundere din aceste cooperative: Dascălu Sebastian, preşedintele cooperativei agricole din Moţca: „Unitatea noastră are o fermă de 205 vaci şi juninci gestante. Pe primul plan am pus totdeauna problemele furajării raţionale a animalelor şi cointeresării materiale a îngrijitorilor, fiindcă din proprie experienţă ne-am convins că de aceşti doi factori de După primul semestru pinde asigurarea unei producţii ridicate. O dată cu încheierea perioadei de stabulaţie, la baza furajării vacilor au stat nutreţurile din conveierul verde. Au fost consumate în ordine : secară (19 hectare), lucernă (13 hectare), iarbă de Sudan (12 hectare), iar acum se administrează trifoi. In medie, se asigură, zilnic, fiecărei vaci cite 40 de kg. de masă verde, la care se adaugă tainul de concentrate de 1—1,5 kg. de t8rîţe. In continuare, vom folosi cultura de porumb în amestec cu soia şi floarea-soarelui, lucernă, cultura dublă de porumb, frunze şi colete de sfeclă etc. Aceeaşi grijă o dovedim şi faţă de prăsilă. O viţică primeşte zilnic cite 20 de kg. de masă verde şi 0,500 kg. de concentrare. Cit priveşte cointeresarea materială a îngrijitorilor, acestora li se acordă, pe lingă retribuirea de bază cu 10,50 lei pentru fiecare litru de lapte obţinut peste plan". Vasile Mercaş, brigadier zootehnic : „Eu aş vrea să mai subliniez unele lucruri. In primul rând, ne îngrijim de asigurarea furajelor pentru viitoarea perioadă de stabulaţie. Avem în stoguri borceagul, finul natural, trifoiul (coasa I şi a II-a), iarba de Sudan. In al doilea rînd, urmărim îndeaproape realizarea planului de montă. De exemplu, pînă la 15 iulie a.c. au fost insămînţate 115 vaci, faţă de 90 planificate. O propunere: periodic, cei doi operatori de la punctul de însămînţări sunt chemaţi o zi la subcentru, la analiza muncii. Intr-o astfel de zi au fost depistate în călduri 7 vaci. Dar de unde să iei operatorii ? Nu s-ar putea ca aceştia să fie chemaţi la şedinţă prin rotalie?", Ion Apostol, vicepreşedinte al cooperativei agricole din Cristeşti . „E mică producţia pe care am obţinut-o în primul semestru. N-am realizat nici planul. Sunt două cauze: slaba furajare în perioada de iarnă şi concentrarea fătărilor în lunile mai—iulie. In aceste trei luni au fătat 60 de vaci. Producţia pe care o obţinem în prezent este bună. E vorba de 10 litri, în medie, pe vacă mulsă". RED: — Din registrul de mulsori rezultă că de la data de 14 iulie, cînd s-a atins o producţie de 804 litri, aceasta a scăzut, la 18 iulie, la 729 de litri. Care este cauza ? Gheorghe Spiridonică, brigadier zootehnic: — Vacile sint în prezent in plină lactaţie. Ca să dea lapte pe măsura puterii lor le trebuie mîncate. Or, noi nu le-am asigurat de la începutul perioadei de păşunare nici un kilogram de masă verde la iesle. Nu le dăm nici concentrate. De o săptămînă umblăm mereu pe la cooperativa de consum după sare şi nu găsim. In condiţiile acestea cred şi eu că producţia începe să scadă. N.N.: Din discuţiile purtate cu tovarăşii Ion Apostol şi Gheorghe Spiridonică a reieşit că astă-iarnă au lipsit furajele. Există posibilitatea ca incepind cu perioada de păşunare problema furajării vacilor să fie rezolvată. Dar consiliul de conducere nu s-a ocupat de organizarea conveierului verde. Totuşi, cooperativa agricolă însămânţase din toamnă 12 hectare cu secară pentru masă verde şi are şi 130 de hectare de trifoi (de trei ori mai mult ca la cooperativa agricolă din Moţca, care are un efectiv dublu de vaci). Dar secara a fost consumată de viţei, de animalele puse la îngrăşat şi în parte s-a oprit pentru fin. Trifoiul a fost reţinut tot pentru fin. Aici s-a mers pe linia că există suficientă iarbă pe păşune. Dar de ce nu s-a învăţat din experienţa vecinilor din Moţca? Şi aici păşunea este bună, însă, a existat preocupare pentru organizarea conveierului astfel că furajele verzi din iesle n-au lipsit o zi. Urmează luni-cheie pentru producţia de lapte. E vorba de luniie august, septembrie şi octombrie. Cooperativa agricolă din Cristeşti a insăminţat culturi duble după secară şi alte plante timpurii Acestea, ca şi alte rezerve, trebuie folosite pentru furajarea suplimentară, la iesle, a racilor în timpul verii, cit şi pentru asigurarea necesarului de suculente în perioada de stabulaţie. De asemenea consiliul de conducere trebuie să ia măsurile cuvenite pentru a se trece fără întîrziere la administrarea tainului de concentrate. Producţia de lapte planificată trebuie realizată şi există posibilităţi. GH. STEJARU Un bogat fond de cărţi PAŞCANI (de la subredacţia ziarului ,,Flacăra Iaşului"). In luna iulie a.c. biblioteca raională Paşcani şi-a îmbogăţit fondul de cărţi cu numeroase volume din domeniile social-politic, tehnic, agrotehnic, beletristic, literatură pentru copii ş.a. In această lună, s-au primit peste 1.250 de volume. In prezent, biblioteca raională din Paşcani dispune de un număr de 32.648 de cărţi, oferind cititorilor săi o bogată literatură din toate domeniile. MIERCURI, 3 AUGUST, 1966 PROGRAMUL I La orei; S ; 6 ; 7 ; 10 ; 12 ; 14 ; 0i 18 ; 22 ; 23.52 buletine de știri şi radiojurnale ; 0 Sumarul presei ; 8.30 La microfon; melodia preferată ; 9.35 Muzică populară Interpretată la nai ; 10.30 Emisiune literară pentru şcolari ; 10.55 .Cantata Patriei" de Laurenţiu Profeta ; 11.20 Limba noastră (reluarea emisiunii din 2 august) ; 11.45 „Bădişorul meu din sat" - muzica populară ; 12.45 Concertul nr. 1 în Mi bemol major pentru pian şi orchestră de Liszt - solist Valentin Gheorghiu ; 13.30 Muzică populară ; 14.08 Sport. Poşta sportivă radio — de Ion Chirila ; 14.40 Arii din opere Interpretate de Valentin Loghin ; 15.30 Caleidoscop muzical ; 16.15 Călătorie în circuit - muzica uşoară ; 17.03 Cîntă sextetul vocal feminin „Periniţa" ; 17.15 Obiceiuri şi tradiţii populare româneşti ; 17.30 Cîntecul săptămînii : ,Patrie sfinta" de Ioan Chirescu, versuri de Maria Banuş ; 17.50 Program de tangouri ; 18.05 In jurul globului ; 18.15 Muzica uşoară cu Pino Donaggio ; 18.40 Jurnal agrar ; 19 O melodie pe adresa dumneavoastră ; 19.35 Varietăţi muzicale ; 20 Radiogazeta de seară ; 20.50 Cîntă Nilla Pizzi ; 21.05 Ediţie radiofonică George Coşbuc ; 21.25 Melodii magazin : emisiune muzical-distractivă ; 22.20 „Te cheamă dragostea" - muzica uşoară ; 22.35 Momente muzicale de Schubert, interpretate de Edwin Fischer. PROGRAMUL II La orele 7.30 ; 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21 ; 23 ; 0.52 , buletine de stiri şi radiojurnale ; 9.41 In sunete de chitara ; 10 Duetul de dragoste din opera .Madame Butterfly" de Puccini ; 10.42 Muzică populară Interpretată de Camelia Iacob şi Aurel Gore ; 11.07 „La pescuit" - muzică uşoară * 11.15 Sonata nr. 4 în Do major pentru violoncel şi pian de Beethoven ; 11.30 Din ţările socialiste ; 12.10 Cu scrisorile în faţa ; 12.25 Melodii populare ascultate mereu cu plăcere ; 13.08 Pagini de balet din opere ; 13.30 întrecere pe microsion — muzică uşoară ; 14.30 Concert de prînz ; 15.10 Refrene mai puţin cunoscute ; 16 Donizetti in interpretarea soliştilor noştri ; 16.15 Sfatul medicului ; 16.30 Invitată la această oră : muzica uşoară ; 17.30 Din repertoriul clarinetistului Traian Lascuţ Făgaraşanu ; 17.40 Scriitori ai secolului XX : Miguel Angel Asturias ; 18.35 Melodii cu şi fara cuvinte - muzică uşoară ; 19.30 Gaudeamus (emisiune pentru studenţi) ; 20.03 Interpretul saptamînii - violonistul Ion Voicu ; 20.30 Noapte bună, copil ! ; 20.40 Recital Teresa Berganza : 21.05 Curcubeul melodiilor ; 21.57 Clipe de visare cu muzica uşoară ; 22.30 Moment poetic ; 23.10 Simfonia I în do minor de Johannes Brahms ; 23.59 .In liniştea nopţii" - muzică uşoară, pe 285 mnt. lungime de undă MARJI, 2 AUGUST, 1966 17.30 Rubrica de informaţii utilitare ; 17.35 Muzică uşoară ; 13 Radio-informaţia ; 18.10 Frumuseţile Moldovei in creaţia compozitorilor noştri ; 18.30 Emisiunea : „Te iubim, tinereţe" . 18.45 Mozaic pe portativ. MARŢI, 2 AUGUST, 1966 18 Pentru copii şi tineretul şcolar : Filmul de desene animate : „Băiatul care făcea totul pe jumonrte". înotul. . . în zece lecţii (IX). Pe uliţele satului românesc . 19 Telejurnalul, de seara . 19.15 Telecronica economică : „Oameni la pupitru" ; 19.35 Recital poetic : Ion Barbu ; 19.50 Film serial : „Supravieţuitorii” ; 20.15 Seară de teatru : „Scurta convorbire" de Valentina Levidova. Interpretează colectivul Teatrului de stat din Sibiu ; 22.30 Telejurnalul de noapte ; 22.40 Buletinul meteorologic. CINEMATOGRAFE VICTORIA (orele 8.30 ; 12.10 ; 15.50 ; 19.30) : „Cleopatra", cinemascop, ambele serii ; TINERETULUI (orele 9 . 11 ; 14.30 ; 16.45 ; 19 ; 21.15 și la grâdina de vară Rîpa Galbena, ora 20.30): .Escrocii la mănăstire" ; ARTA (orele 9. 11; 15 . 17; 19. 21): „Fifi înaripatul” ; NICOLINA (orele 16 ; 18 ; 20) : „Runda - 6" ; CASA DE CULTURA A SINDICATELOR (orele 10 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21) : „Soţie fidelă”. IN REGIUNE : la BIRLAD, cinema Victoria : „In fiecare zi, sărbătoare", cinemascop ; cinema Bîrladul : „Noaptea Iguanei” ; VASLUI : „Şah la rege" ; HUŞI : „Beata" ; PAŞCANI : „De la 7 la 12” . CLUBUL C.F.R.-PAŞCANI : „Faţa pierdută", cinemascop, timpul PROBABIL Vreme în general frumoasă cu cerul senin pînă la noros. Vîntul va sufla potrivit din nord est. Temperatura în creştere uşoară minimele vor fi cuprinse între 12 şi 19 grade, iar maximele între 25 și 29 grade. y