Flacăra Iaşului, septembrie 1966 (Anul 22, nr. 6212-6237)

1966-09-01 / nr. 6212

FLOARA IAŞULUI PAGINA 2 * VIAŢA CULTURALĂ O impresionantă manifestare a ştiinţelor matematice Capitala Uniunii Sovietice a găzduit între 16 şi 26 august a.c. lucrările Congresului in­ternaţional de matematică. Ală­turi de alte aproximativ 50 de ţări, România a fost prezentă cu o numeroasă delegaţie, cu­­prinzînd aproximativ 80 de specialişti. In legătură cu această reu­niune ştiinţifică, prof. doctor docent Gheorghe Gheorghiev, de la Universitatea „AL I. Cuza“, a binevoit să răspundă întrebărilor adresate de către redacţia ziarului nostru. — Ce impresii aţi cules de la recenta manifesta­re ştiinţifică la care aţi participat ! — Aş vrea să menţionez, de la început, cîteva din aspec­tele pe care le consider sem­nificative în ce priveşte locul ce îi este rezervat matematicii în ansamblul ştiinţelor. Este vorba, în primul rînd, de am­ploarea neîntilnită încă pînă acum pe care a cunoscut-o Congresul organizat anul aces­ta. Intr-adevăr, aici şi-au dat întilnire peste 5.000 de mate­maticieni, ceea ce constituie un adevărat record faţă de nu­mărul participanţilor de la precedentele reuniuni asemă­nătoare. De asemenea, în ca­drul celor 15 secţii, au fost ascultate aproape 3.000 de con­ferinţe şi comunicări. Apreci­ind numai prin aceste două cifre semnificaţia recentului Congres, aş adăuga un alt as­pect, care cred că merită să fie reţinut. Marea majori­tate a matematicienilor în­truniţi la Moscova nu are de­păşită vîrsta de 40 de ani. De altfel, cei patru oameni de ştiinţă, care au obţinut premii cu prilejul Congresului pentru aportul valoros ce l-au adus în dezvoltarea ştiinţelor mate­matice din ultimul timp, sînt, de asemenea, tineri. — care au fost proble­mele mai importante a­­bordate ? — îmi vine mai greu să răspund la această întrebare ţinlnd cont de faptul că, fiind geometru, era firesc să parti­­cip, în primul rind, la şedin­ţele de lucru raportate la spe­­cialitatea mea. Or, secţia a 9-a de geometrie, avind 4 sub­iecţii, foarte puţin timp mi-a stat la dispoziţie spre a putea audia şi lucrările celorlalte ramuri de activitate. Prima remarcă ce trebuie făcută, insă, este aceea că iu întreaga des­făşurare a lucrărilor s-a mani­festat o preocupare constantă pentru tratarea competentă a tuturor problemelor legate di­rect de aplicaţiile practice. Pe această linie, aş menţiona a­­bordarea diferitelor teme apar­­ţinând unor ramuri moderne ale matematicii ca: logica ma­tematică, maşinile electronice de calcul, calculul numeric etc. A atras atenţia, apoi, elucida­rea­­ cu ajutorul mijloacelor moderne ale logicii matemati­ce — a ipotezei continuului, problemă mai veche, dar care se află în strînsă legătură cu bazele întregii ştiinţe matema­tice. De altfel, ca o încunu­nare a străduinţelor depuse, autorul lucrării, tînărul om de ştiinţă american P. J. Cohen, a fost răsplătit cu unul din cele 4 premii acordate la Con­gres. De aceeaşi importanţă s-a bucurat şi activitatea desfă­­şurată pe tărîmul topologiei algebrice, care formează un nou domeniu important, cu largi perspective de a se in­filtra în alte ramuri ale ma­tematicii. Apreciind valoarea studiilor efectuate în acest do­meniu, juriul a fost unanim de acord ca celelalte 3 premii să fie acordate autorilor lucrărilor de topologie algebrică. — Ce ne puteţi spune despre contribuţia mate­maticienilor din ţara noastră la buna desfăşu­rare a lucrărilor Con­gresului ? — Această reuniune ştiinţi­fică a confirmat încă o dată preţuirea de care se bucură peste hotare ştiinţele matema­tice din ţara noastră. Nume­roasele comunicări prezentate de către membrii delegaţiei noastre pe cele mai diverse teme au fost urmărite cu vie atenţie, fiind însoţite de dis­cuţii rodnice. Aş vrea să pre­zint numai un singur aspect. Sala în care academicianul Gheorghe Vrînceanu şi-a ţinut comunicarea privind o proble­mă de geometrie diferenţială globală, rezolvată prin mijloa­ce ingenios de simple, a cu­noscut o aşa mare afluenţă de public, incit a fost necesară întreruperea conferinţei spre a se mai aduce cîteva rînduri de scaune. Un puternic ecou au găsit, de asemenea, rezultatele obţinute de către academicie­nii M. Haimovici — in dome­niul creat in anii puterii popu­lare la Iaşi, acel al teoriei elasticităţii — şi Caius Iacob, privind mecanica fluidelor. Sub­semnatul a prezentat comuni­carea intitulată „Noi extinderi şi aplicaţii ale metodei repe­rului mobil“. In general, ne-a declarat în încheiere interlocutorul nostru. Congresul a constituit un pre­ţios schimb de păreri menite să contribuie la dezvoltarea în continuare a ştiinţei mate­matice. B. MARIUS Interviul nostru cu prof. doctor docent Gheorghe Gheorghiev, participant la Congresul internaţional de matematică de la Moscova NOTE Emisiune fără lungime de undă Gol activul staţiei de radio­amplificare de la Fabrica de tricotaje „Moldova" desfăşoa­ră o frumoasă activitate. E­­misiunile transmise se bucură de tot mai multă apreciere din partea salariaţilor fabricii. Folosind staţia de radioam­plificare a fabricii, ne-a spus tovarăşa Tanţa Bosnoşanu, secretara comitetului de par­tid, avem posibilitatea de a trata problemele în funcţie de specificul nostru şi de nece­sităţi. De aceea, la indicaţia comitetului de partid, a fost alcătuit un colectiv de redac­ţie format din zece tovarăşi, cărora li s-au împărţit în aşa fel responsabilităţile, încît să asigure în permanenţă pre­zenţa în cele 40 de minute ale emisiunii a celor mai im­portante probleme care preo­cupă colectivul fiecărei sec­ţii, tratîndu-le în forme cit mai variate: conferinţe, sim­pozioane, mese-rotunde, inter­viuri etc. Comitetul de partid urmăreşte ca emisiunile sta­ţiei să se transmită la datele şi orele fixate, să aibă un conţinut mobilizator, să con­stituie reale prilejuri pentru muncitori de a-şi îmbogăţi nivelul cultural şi profesional. Practica transmiterii numai a unor cîntece a fost combătută şi ea a dispărut. Colectivul fa­bricii are posibilitatea ca la emisiunile: „Progrese în In­dustria de tricotaje", „Cărţi noi apărute în biblioteca tehnică", „Cabinet medical" etc. să se informeze cu noutăţi din do­meniile care îl interesează. Tovarăşa Aurelia Cuciurea­­nu, responsabila staţiei de ra­dioamplificare, ne mărturisea că, în munca de selecţionare a tematicii şi de lărgire a co­lectivului de colaboratori, re­dacţia a primit un substanţial sprijin din partea comitetului de partid, personal a tovară­şului Constantin Chirvase, care răspunde de activitatea staţiei. Aşa se şi explică de ce cele trei emisiuni săptămâna­le sunt aşteptate cu interes deosebit de lucrătorii fabricii. Ele răspund unor probleme actuale care-i preocupă : nou­tăţi în domeniul confecţiei, cum pot fi prevenite acciden­tele în muncă, aspecte ale activităţii cultural-artistice etc. Ne întrebăm, însă, de ce nu îşi face loc aici şi o emisi­une satirică? De ce se limi­tează colectivul de redacţie doar la transmiterea unor se­­lecţiuni din programele brigă­zii artistice de agitaţie ? Ru­brica satirică nu are doar rolul de a dubla, prin repetare, bri­gada artistică şi gazeta sati­rică, ci de a veni cu noutăţi, de a contribui la remedierea unor neajunsuri care se mai manifestă în muncă. Ascultă­torii emisiunii fără lungime de undă vor putea avea ast­fel, încă o satisfacţie. BENEDICT JELESCU Gazete de perete premiate BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). La clubul F.R.B. a avut loc marţi o consfătuire la care au participat colectivele de redacţie ale gazetelor de pe­rete din întreprinderile şi in­stituţiile bârlădene. Cu acest prilej, după ce s-a prezentat un referat pri­vind modul cum s-a desfă­şurat concursul gazetelor de perete, organizat In cinstea zilei de 23 August, s-au a­­cordat premii celor mai bune gazete de perete. Pe locul I s-au clasat gaze­tele de perete „Munca" de la secţia reparaţii mecanice şi electrice a Fabricii de rul­menţi, „Muncitorul", de la întreprinderea comunală şi „înainte", de la Sfatul popu­lar orăşenesc. Zilele primele colecţie venturi O nouă colecţie acestea, au apărut exemplare din noua de literatură de a­­„Clubul temerarilor" in Editura Tineretului. Din această colecţie au şi intrat in librăriile din Iaşi pri­mele titluri: „Taina cetăţii" de Corneliu Beda şi „Corsarul de fier" de George Anania. In curind, va apare şi cartea „Acolo unde vintul rostogo­leşte norii" de Leonida Neamţu. Se lucrează la drumurile de acces In noul cartier Tatarasi. Ieri la fotbal categ. A Steaua—Politehnica Timişoara 3-2 Ieri după-amiaza, pe stadio­­nul Republicii d­in Capitală s-a disputat meciul dintre echipele Steaua şi Politehnica Timişoa­ra, contînd pentru etapa a doua a campionatului categoriei ,,A‘‘ la fotbal. Victoria a revenit fotbaliştilor de la Steaua cu scorul de 3—­2 (3—2). Cele cinci goluri ale partidei au fost marcate de Constantin, Voinea, D. Popescu pentru Steaua și respectiv Regep (2). (Agerpres) Ce filme vom vedea în luna septembrie Redeschiderea cinemato­grafului „Republica“ mă­reşte numărul premierelor cinematografice la Iași. Astfel, în cursul lunii septembrie, ieșenii vor a­­vea prilejul să vizioneze la patru cinematografe 10 premiere. Pe ecranul pa­noramic de la „Republica" vor rula t Urnele „Judeca­ta nebunilor" (sovietic) şi „Cartagina în flăcări" (fran­­co-italiană). La cinematogra­ful „Victoria* vom vedea „Clinele din Baskerville" (S.U.A.), „In nord spre A­­laska" (S.U.A.), „Repulsie" (maghiar), „Alba ca Zăpa­da şi cei şapte saltimbanci" (R.F.G.). Filmele „Alfabetul fricii" (iugoslav) şi „Mai­­gret şi afacerea St. Fiacre" (franco-italian) vor rula la cinematograful „Tineretu­lui", iar „Autorizaţie de căsătorie" (bulgar) şi „Fe­ricirea în traistă" (iugos­lav), la cinematograful „Arta". DE PESTE HOTARE ANKARA 31 (Agerpres). Turneul international de bas­chet de la Ankara la care au participat echipele masculine de juniori ale României, Tur­ciei şi Bulgariei s-a încheiat cu victoria tinerilor baschet­baliști turci, care în meciul decisiv au învins echipa Bul­gariei cu scorul de 66— 59 (38—30). Selecţionata Româ­niei, care după cum am mai anunţat a întrecut cu 76—69 formaţia Bulgariei, s-a clasat pe locul secund. SOFIA 31 (Agerpres). — In cadrul turneului internaţional de fotbal (juniorii din Bulga­ria, echipa României a jucat la Pazardjik cu selecţionata Iu­goslaviei cu care a terminat la egalitate 1—1 (0—1). Scorul a fost deschis de tinerii fotba­lişti iugoslavi în minutul 26 prin Srok. In minutul 45 spor­tivii români au egalat prin Coman. PRAGA 31 (Agerpres). — In mai multe oraşe din R. S. Ce­hoslovacă au început meciuri­le preliminare din cadrul campionatului mondial mascu­lin de volei. Iată rezultatele înregistrate : Grupa A: R. D. Chineză — Italia 3—0; Ceho­slovacia — Iugoslavia 3—1; R. F. Germană — Danemarca 3—0. Grupa B: R. D. Germa­nă — Ungaria 3—0; Cuba — Franţa 3—2; U.R.­ S. — S.U.A. 3—1. Grupa G: Polonia — România 3—2; Olanda — Tur­cia 3—0. Grupa D : Belgia — Finlanda 3—2; Bulgaria — Brazilia 3—0. Spartachiada de vară . Au fost desemnaţi campionii regiunii Duminică, la bazele sportive ale oraşului Iaşi au avut loc întrecerile regionale ale Spar­­tachiadei de vară a tinere­tului. In ciuda timpului nefavora­bil, cîteva sute de tineri şi tinere, selecţionaţi dintre cei 25.000 de participanţi la eta­pele precedente, s-au întrecut cu dîrzenie pentru obţinerea unor rezultate cit mai bune, care să le asigure ocuparea unor locuri fruntaşe. Desigur, ambianţa sărbăto­rească în care s-au desfăşu­rat aceste dispute a atras nu­meroşi spectatori în jurul te­renurilor de fotbal sau volei, de handbal sau baschet, în preajma saltelelor pe care îşi măsurau forţele finaliştii la trîntă. Dar, la întrecerile re­gionale ale Spartachiadei s-au manifestat şi unele lipsuri care dovedesc că organizatorii (Con­siliul regional U.G.F.S. Iaşi) nu s-au achitat in totalitate de sarcinile ce le reveneau. Ast­fel, probele de gimnastică (so­cotită, după cum se ştie, ra­mura nr. 1 a sportului) şi înot (fete) nu s-au disputat, nefiind prezent nici un concurent (!); poligonul de tir, nepregătit pentru aceste întreceri, a su­pus concurenţii la o încălzire... suplimentară, pentru a fi a­­menajat. Iată, pe scurt, filmul între­cerilor:. ... ATLETISM. Pista moale a stadionului „23 August“ nu a permis — totuşi — înregistra­rea unor rezultate de... rezo­nanţă. In schimb, lupta pentru primul joc a fost foarte dîrză. Iată o parte dintre cîştigă­­torii acestor întreceri. FETE : 100 m. plat: Vasilica Negrescu (Vaslui) ; 200 m. plat: Cecilia Lazăr (Iaşi) ;• disc: Ma­ria Valea (Huşi), BĂIEŢI : 100 m. plat: Mihai Alexandru (Huşi)200 m. plat: Mihai Alexandru (Huşi); 400 m. plat: Ioan Anton (Bîrlad) ; 1500 m. loan Beraru (Paşcani) ; lungi­me: Cornel Mistreanu (Iaşi). FOTBAL. Net superiori, fot­baliştii din reprezentativa raio­nului Paşcani au dominat cu autoritate partida reuşind să întreacă echipa Vasluiului cu 4—1 (2—0). HANDBAL. Partida dintre e­­chipele de băieţi I.R.A. nr. 4 Iaşi şi Voinţa Vaslui a avut o desfăşurare vie, interesantă. Cu un lot de jucători mai omogen, ieşenii şi-au surclasat adversa­rii la un scor concludent: 13—7 (7—4). S-an remarcat Postolache (Iaşi) şi Filipescu (Vaslui). La fete, echipa Confecţia Bîr­lad a dispus de Voinţa Iaşi cu 6—1 (1—0), datorită, în spe­cial, unei condiţii fizice supe­rioare. BASCHET. Moldova Iaşi a cîştigat fără emoţie jocul cu baschetbaliştii de la Ştiinţa Huşi la un scor care exclude orice comentariu : 106—61 (57—36). Alţi ciştigători: Penicilina Iaşi (la volei — băieţi), Gon­(Iaşi), I. Intorsura (Iaşi) — la lupte, Adrian Gheser (Vaslui), Gr. Chiriac (Huşi), Emilian Leu (Huşi) — la nataţie. Clasamentul final, pe echipe reprezentative: 1. Oraşul Iaşi 230 pct. 2. Oraşul Birlad 195 pct. 3. Oraşul Huşi 155 pct. H®G. URSU EMIL LANDER corespondenţi tineretului secţia Bîrlad (la volei — fete), Geta Cămărăscu (Bîrlad) şi Au­rel Bejenescu (Iaşi) — la tir, Aurelia Orzan (Vaslui), Dumi­tru Parfenie (Vaslui) şi Dumi­tru Şovăială (Birlad) — la ci­clism, V. Sandu (Paşcani), I. Rădoi (Iaşi), N. Parfenie (Bîr­lad), I. Diac (Iaşi), I. Bondici La 100 m plat, Mihai Alexandru (Huşi) din fo­tografia de mai sus, trece primul linia de sosire. Fază din meciul Avîntul Huşi, de volei dintre Penicilina Iaşi şi Costică îşi asumă riscul E miezul nopţii. Un miez de noapte negru şi asta pentru că cerul e înnorat. Vintul adi­neaori a suflat, acum şueră. Undeva, pe aco­perişul unei case, miaună o pisică. In uşa mea se aud trei bătăi discrete. Pun mina pe călimara cu cerneală şi un toc, sin­gurele arme ce le am la Indemînă. — Cine-i acolo ? — Nabucodonosor1 Pun liniștit armele la loc. E parola lui Costică, prietenul meu. Cred că iar 11 doare capul și-mi cere un piramidon. Ii deschid. — Vrei piramidon, Costică ? — Nu ! Vreau să știu unde-ai fost aseară ? — O faci pe comisa­rul Maigret ? — Eu pun Întrebări I Unde-ai fost aseară ! — La „Bolta Rece", la grădină. — Eram sigur I — Serios ? — Fără întrebări ! La „Bolta Rece" ai stat sub păr ? — Recunosc, Costică, am stat sub păr. — Tu știi cine a mai stat sub părul acela ? — Știu, consumatorii care s-au ridicat tocmai clnd Intram eu in gră­dină. — Habar n-ai ! Sub păr au stat Eminescu şi Creangă ! ■— Costică, nu mă a­­firmaţii dacă n-ai do­vezi ! — îmi asum tot riscul ! Părul din grădina „Boltei Reci" e un păr de mare valoare. Odinioară, la „Bolta Rece" veneau la umbra lui, la o cană cu vin, Eminescu şi Grean­­gă. Despre aceasta au scris şi ziarele. Părul a fost doftoricit, în 1064, doar al văzut urme de ciment pe locul ramuri­lor uscate. Numai că cel In drept au uitat să pună o tăbliţă: „Sub a­­cest pom veneau adesea Eminescu şi Creangă“. Tu, ca şi atâţia alţii, ai stat sub acest pom şi­ ai discutat despre ultimul meci al C.S.M.S.-ului, dar n-ai ştiut unde te afli. Şi-acuma, altă În­trebare : la „Bolta Rece" ai mlncat tochitură cu mămăliguţă, ori plăcinte cu poale-n brâu ? — Mă faci să rid ! De-astea face numai ma­ma acasă ! — Nu, de-astea tre­buie să se prepare la „Bolta Rece", aşa cum se prepara odinioară. De fapt, aşa s-a stabilit in 1964, cind s-a redeschis „Bolta", că vom putea mitica tochitură şi plă­cinte calde. Dar consu­matorii n-au de unde şti şi de aceea nu îndrăz­nesc să comande. încă o întrebare: cite feluri de vin ai băut ! — Un singur fel şi ăla cu sifon ! — Nici n-ai fi putut bea mai multe feluri ! La „Bolta Rece" nu gă­seşti decit un singur fel de vin vărsat. La des­chiderea localului, in urmă cu doi ani, s-a spus că consumatorul va avea posibilitatea să facă o degustare in toată legea. Degustare cu un singur fel de vin ? O Ultimă întrebare: iţi plac versurile ? Da ? A­­tunci ascultă strofa a­­ceasta : „Drăgălaşe păhă­rele / Dinainte-mi să se pună, / Să se toarne vin in ele / Boftă bună !" E o parodie după „Somno­roase păsărele" a lui E­­minescu. La vechiul han „Bolta Rece" poezia era scrisă citeţ şi prinsă pe uşă, la intrare. Strofa pe care ai auzit-o adinea­ori a fost scrisă pe o tă­bliţă, in 1964, cu scopul, de a fi pusă la vedere in localul renovat. Ştii unde se află tăbliţa ? In... magazia restauran­tului, undeva printre nişte lăzi şi sticle goale ! Altă întrebare: — Costică, tricotează cu Întrebările ! E miezul nopţii 1 — Pînă la miezul nopţii mai sint şapte mi­nute şi 13 secunde. Tu răspunde, de bună voie, la întrebarea mea iţi plac peştii ? — Da, cu saramură ! — Da' să pui sare pe coadă la peşti, iţi place ? — ? ? .— Ce te holbezi aşa la mine ! N-ai văzut in grădina „Boitei Reci" un bazin cu apă ? In el trebuiau să fie peşti. Nu-s nici măcar mor­moloci! Sunt resturi de hârt­ii, dopuri şi nu mai ştiu ce col apa-i neagră de murdară ! — Costică, te implor, lasă-mă să-ţi pun şi eu o singură întrebare. — Scurtă ! — Scurtă: de ce nu pui întrebările astea ce­lor din conducerea T.A.P.L.-ului, precum şi celor care au sarcina să se ocupe de punerea in valoare a locurilor de faimă ale laşului ? Ai zis că-ţi asumi riscul I E linişte. Costică stă pe ginduri, îşi frămintă degetele. Apoi, răspun­de necăjit: — îmi asum riscul, dar nu le pun lor Între­bările astea I — Te doare gura I — Nu, dar ar trebui să și le pună singuri. Și Costică și-a lăsat capul in palme. l-am dat piramidonul. Undeva, pe acoperişul unei case mieuna o pisică. „Nabu­­codonosor" al meu a a­­dormit un fotoliu. Vor­bea prin somn : „Sub a­­cest păr, odinioară .. .* TRAIAN CRAESCU a începe campionatul regional de fotbal O nouă ediţie a campiona­tului regional de fotbal va începe duminică în cinci lo­calităţi din regiunea noastră: Iaşi, Bîrlad, Ciurea, Negreşti şi Zorleni. In momentul de faţă, cele 12 echipe partici­pante desfăşoară ultimele pre­gătiri şi aşteaptă lovitura de începere in marea întrecere de regularitate şi rezistenţă. Cine va cîştiga ? Cine va încheia plutonul la sfîrşitul „cursei" care, an de an, pasi­onează un număr tot mai mare de spectatori ? Iată întrebările tradiţionale care frămîntă de pe acum pe iubitorii fotbalu­lui, dar al căror răspuns — din motive lesne de înţeles — fie-ne îngăduit să-l dăm în vara lui '67. întrebarea mai actuală, care trebuie să ne preocupe acum, în preajma campionatului, ar fi aceasta : la ce nivel vor e­­volua echipele ? Sunt ele pre­gătite să-şi desfăşoare între­cerea sub semnul unei exi­genţe sporite faţă de calitatea jocului, dind astfel respectul cuvenit miilor de susţinători ? Primii care ar trebui să ne răspundă... afirmativ ar fi an­trenorii şi instructorii, factorii esenţiali în ridicarea calita­tivă a fotbalului din regiunea noastră. Aşadar, să aşteptăm pină duminică. Iată programul etapei inau­gurale, de dumincă, 4 septem­brie a.c.! Strungul Bîrlad — FI. Murgeni Foresta Ciurea — Sider. Iaşi Univ. Iaşi — Constr. Vaslui Inst. Iaşi — Rulmentul Bîrlad Unirea Zorleni — Med. Iaşi Unirea Negreşti — Haşana Huşi JOCURI ORIZONTAL: 1. Vase de ma­re ; 2. . .oceanului Gristofor Columb“ de F. Aderca (neart.) — Intimplările lui Neptun ; 3. Energie; 4. Unitate — Sem­nalizator optic folosit pentru a transmite vaselor din larg comunicări referitoare la na­vigație ; 5. Marină, La mare, etc. — Aliaj; 6. Intre cabine — La teatru ; 7. In decadă — Soarele de odinioară — Oraș în Danemarca8. Ovidiu V. Teodorii — Ca bătrînul lup de mare!; 9. La mare, cit vezi La mare cu ochii ;— In cartierul por­tului ; 10. Prefix la marea de aur a holdelor — Litera lui.. . Pitagora — Campion;­ 11. Sa­re. .. casa — Marea este „lea­gănul“ lor. VERTICAL: 1. A scris „Toa­te pînzele sus“ (2 cuv.) ■; 2. Autorul poeziei „Dintre sule de catarge“; 3. In miniatură — Notă — Ga marinarii; 4. Constanţa, Eforie, Mangalia — Autorul „Aventurilor lui Gor­don Pym“; 5. Vîsle — Vorbă glumeaţă; 6. Condiţii... at­mosferice ; 7. Subiectul cărţi­lor despre Magellan, Vasco de Gama etc.; 8. In temă ! — In­tre mare şi uscatul propriu­­zis; 9. Se ascunde-n pămînt — Aparat care emite unde electromagnetice şi apoi le recepţionează, după ce au fost reflectate de un obiect (folosit in navigaţie);­ 10. In metodă! ■— Boală de. .. mare — Va­porașe. L. BRADU 1 8 9 'o

Next