Flacăra Iaşului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7144-7168)
1969-09-02 / nr. 7144
mmnmm FLACĂRA IAŞULUI PAGINIA 2 Locul cinematografului sătesc în ansamblul activităţii culturale Eate limpede pentru oricine cinematograful a devenit unul din principalele elemente constitutive şi determinante ale vieţii spirituale dinmediul rural, ca rezultat firesc şi direct al atenţiei de care se bucură din partea , partidului şi statului dezvoltarea armonioasă şi multilaterală a satului românesc contemporan. Ilustrativ. In acest sens, ni se pare numă- I rul mare de unită« cinematografice săteşti, număr care,în judeţul nostru numai, ajunge la aproximativ 600. Despre rolul Instructiv al filmului, precum șl despre aportul său la formarea eticii individului si Ia educarea lui estetică socotim că nu mal e cazul să vorbim — lucrurile părîndu-ne a fi elucidate , am dori, In cele ce urmează, să discutăm despre un alt aspect, după părerea noastră de foc neglijabil, şi anume: care este locul ce se rezervă cinematografului sătesc în ansamblul activităţii de Instruire şi educare a locuitorilor satelor judeţului nostru ? Eforturile salutare pe care le depune în ultima vreme întreprinderea cinematografică interjudeţeană în direcţia desfăşurării unei susţinute activităţi cu filmul la sate, precum şi pe linia asigurării asistenţei tehnice îşi arată, în cele mai multe localităţi, roadele. Faptul că se iniţiază acţiuni speciale cu filmul (Îndeosebi cu cele româneşti) nu numai în perioadele „Festivalului filmului pentru sate“, că se caută noi posibilităţi de îmbunătăţire a circuitelor şi că se tinde tot mai mult către eliminarea acelor filme ce nu au nici o valoare artistică-educativă sunt dovezi că ideea potrivit căreia filmul nu e ia doar un divertisment, ci un isnljlog eficient de influenţare’a maselor, prinde rădăcini totmai Îmbucurătoare cu cît în foarte multe localităţi (Răducăneni, Sireţel, Bivolari, Holboca, Tansa s a.) şi factorii locali înţeleg adevăratul rol al ‘cinematografului şi acţionează ca atare. Fără îndoială, ar mai fi şi alte lucruri frumoase de spus în legătură cu munca cu filmul la sate. Considerînd că acestea sunt, însă, cunoscute şi pornind de la premisa că această activitate are încă mari posibilităţi de îmbunătăţire, VW» încă ca să sesizăm unele aspecte negative, care umbresc situaţia generală. Am dori să pornim tot de la poziţia pe care trebuie s-o ocupe cinematograful în viaţa spirituală a satului. Există, în unele locuri, în legătură cu această problemă, o concepţie dăunătoare, manifestată îndeosebi de către activişti culturali şi chiar de către factori de răspundere locali, concepţie potrivit căreia filmul este o treabă care cade exclusiv în sarcina întreprinderii cinematografice interjudeţene şi a operatorilor. Adevărul e următorul : întreprinderea cinematografică are într-adevăr obligaţii şi dispune de posibilităţi reale de a se achita de ele. Cît despre operatori, au şi aceştia sarcinile lor ; să nu uităm, însă, că operatorii sînt, în bună parte, oameni cu o pregătire generală modestă şi, deci, cu slabe posibilităţi de a iniţia manifestări de nivel deosebit să nu uităm că cinematograful sătesc este o unitate care nu trebuie să lase Indiferente primăria, şcoala, căminul cultural şi a cărei îndrumare poliico-ideologică cade în sarcina organelor de partid respective, întrucât, aşa cum am mai spus, puterea lui de Influenţare asupra masei spectatorilor dintre cele mai mari şi, prin urmare, este neapărată nevoie de cineva care să dirijeze eficient această forţă. . Problema care se pune cel mai acut la ora actuală e aceea a calităţii şi nu doar a calităţii filmelor sau proiecţiilor cît, mai cu seamă, a nivelului la care este folosit filmul ca mijloc de culturalizare. Discutînd cu mai mulţi cetăţeni din Sineşt, din Trifeşti, din Comarna şi din alte sate, am înţeles că nu totdeauna aceştia sesizează ceea ce este esenţial într-un film: mesajul acestuia. Desigur, la mijloc sunt mai multe cauze. Nu spunem nici o noutate dacă afirmăm că tocmai aici sunt chemaţi să intervină activiştii culturali, intelectualii ei sunt aceia care trebuie să contribuie la înţelegerea şi, prin aceasta, la creşterea eficienţei actului de cultură. Eugen Dughir, directorul căminului cultural din Costuleni, se arăta dezamăgit că filmele numai sunt însoţite de recenzii şi, mai ales, de faptul că se primesc, uneori, prezentări la filme care nu rulează niciodată în sate. Pe plan local, s-au luat măsuri de redactare a unor prezentări şi, deci, la Costuleni problema e rezolvată. In destule locuri, însă, mai cu seamă în sate componente, nu se spune măcar un cuvînt despre filmul care va rula. De aici unele nedumeriri și chiar confuzii In mintea a destui spectatori, care nu reușesc să „descifreze" chiar toate operele celei de-a șaptea arte. In altă ordine de idei, dorim să atragem atenţia asupra slabei popularizări a filmului, precum şi a slabei pregătiri profesionale a unora dintre operatori. Dacă la Sireţel, de pildă, vreme de cinci ani întreprinderea cinematografică nu a avut probleme, în alte locuri defecţiunile se ţin lanţ, iar Intervenţiile nu se fac totdeauna cu operativitatea dorită. De asemenea, foarte adesea (Gostuleni, Gozia, Goruni, Osol, Gomania ş.a.) oamenii se plîng la faptul că se mai trimit Încă firma cu grad de uzură ridicat, uneori chiar „mute", ceea ce, desigur, îndepărtează publicul dar cinamatograf. O altă chestiune, la fel de importantă, care naşte, destule neajunsuri In satele judeţului nostru, e aceea a atmosferei din sălile în care rulează filmele. Nu o dată am întîlnit cazuri cînddirectori de şcoli nu admit ca filmele să ruleze în sălile destinate acestui scop, datorită faptului că se produc stricăciuni. Realitatea aceasta este. Dar, se naşte o întrebare: cine dacă nu intelectualii, toţi factorii de răspundere locali trebuie să se ocupe de ecuitarea cetăţenilor, mai ales a tineretului (care e cel mai adesea acuzat) ? Oare faptul că tocmai cei care le-au trecut prin mîini în timpul şcolarizării se numără printre indisciplina« nu-i pune pe gînduri pe directorii de şcoli, pe învăţători, pe profesori ? Nu ne putem imagina un cadru didactic care a avut autoritate asupra unui elev nu o mai are şi după ce acesta iese de pe băncile şcolii. In orice caz, socotim că asupra acestei chestiuni trebuie să se reflecteze mai serios. Căci nu-i admisibil ca un asemenea mijloc instructiv-educativ cum este filmul să nu se bucure de cele mai prielnice condiţii de acţionare asupra minţii şi sufletului oamenilor. F. VASILESCU O frumoasă unitate de din Piatra Neamţ, alimentaţie publică : ,,Colibele haiducilor“ Foto! Agerpres In atenţia pomicultorilor CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI IAŞI * Comisia pentru organizarea şi coordonarea acţiunii de depistare şi combatere a omidei păroase a duduluis (Hyphantria Cunea), ■ » COMUNICA ! Pînă la data de 7 septembrie a.c. se consideră perioada optimă de combatere a omidei păroase a dudului (Hyphantria Cunea) — generaţia a ll-a. In vederea lichidării tuturor focarelor existente din această generaţie, comisiile comunale au datoria de a mobiliza toţi cetăţenii la combaterea mecanică, adică la tăierea cuiburilor cu omizi, strîngerea în grămezi, stropirea cu petrol şi arderea lor. Numai printr-o acţiune de masă se poate evita pierderea rodului la pomii fructiferi pentru anul viitor, din cauza acestui dăunător. A Ruglhe/va Politehnica—Dinamo Bucureşti 0—5 (0-5) . Început şi uigbiul. Intr-un cadru modest, familial, in faţa unui număr restrins de admiratori şi cunoscători totodată. Desigur, ponderea acestora din urnă ar fi fost mult mai mare dacă partida Politehnica — Dinamo era programată la o oră (nu la 9 dimineaţa) şi pe un teren (nu peTineretului“, la Abator) mai accesibile. Şi acum, despre Jocul în sine. Campionii, dinamoviştii bucureşteni, au trecut mai repede peste emoţiile începutului şi s-au instalat în jumătatea de teren a ieşenilor. Insă, nereuşiţi« să cîştige suficiente baloane la grămezi sau la margine (iar atunci cînd au făcut acest lucru, în mod inexplicabil, au trimis foarte multe mingi în tuşe), dinamoviştii nu-şi puteau concretiza acea dominare teritorială. Politehnica, văzînd că adversara sa nu-i chiar de speriat, a pornit mai decisă la atac. Insă imprevizibilul, acestarbitru" atît de parţial, care oferă cu ochii închişi victoria, s-a simţit atras spre oaspeţi: în min. 85, într-o situaţie critică pentru dinamovişti, Dăscălescu pasează greşit şi permite astfel lui Dragomirescu, care a interceptat balonul din faţa propriului ,22* (!), să traverseze întregul teren şi să-l culce în apropierea centrului. Nica transformă cu uşurinţă şi, incredibil pentru Steel moment, Dinamo conduce cu 5-01 După pauză, joc aproximativ egal, pînă spre sffrşitul reprizei, când Politehnica exercită o puternică presiune. In min. 72, Gheorghiu ratează o lovitură de pedeapsă de la circa 22 m., iar în min. 79, Radu Iftimie spulberă şi ultima şansă a Politehnicii de a restabili egalitatea, ratînd dintr-o poziţie excelentă, ajuns la 5 m. de terenul de ţintă al bucureştenilor, în loc să plonjeze cu balonul pentru a realiza încercarea, 11 trimite înapoi, într-un loc unde nu se afla nici un jucător ... Păcat, pentru că, exceptînd cele cîteva minute un plus de dominare teritorială, precum şi siguranţa liniei de treisferturi, dinamoviştii nu au reuşit să se detaşeze ca învingători cerţi. Un rezultat de egalitate ar fi fost cu totul şi cu totul echitabil. Politehnica Iaşi n-a mai evoluat la nivelul atins în primăvară. Lipsa jocurilor de verificare, ca şi căldura (s-au pregătit, pentru campionat, la munte) i-au împiedicat pe ieșeni să-și pună în valoare întreaga lor capacitate. Dar campionatul abia a început ... A arbitrat, foarte bine, V. Cismaş (Buc.), Gh. VASILIU Fotbal, div. C Feroviarii păşcăneni, victorioşi la Dorohoi PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“« Se pare că fotbaliştii echipei C.F.R. sunt hotărît să reintre în divizia B. Pregătirile conştiincioase făcute sub Îndrumarea antrenorului P. Bogdan îşi arată roadele. După victoria cu 6—10 obţinută acasă cu o săptămînă în urmă, feroviarii păşcăneni au realizat o alta, duminică, în deplasare. Ei au învins Fulgerul Dorohoi cu scorul de 2—0 (0—0). Golurile au fost înscrise de Suciu şi Blejuşcă II. în pragul noului an de învăţământ (urmare din pag. I) mai fi planat deasupra nimănui incertitudinea (care exista cu tot optimismul manifestat). Nici în comuna Mirceşti situaţia nu-i integral satisfăcătoare. In vreme ce unele şcoli (Izvoarele) erau, la data vizitei noastre, gata să-şi primească elevii, la altele nici nu începuseră lucrările prevăzute. Astfel, la Ursăreşti, unde trebuia de înlocuit acoperişul, abia se obţinuse aprobarea pentru 1.000 kg tablă. Pentru unele săli de clasă nu era adus nici măcar mobilierul (Mirceşti, Răchiteni). Din cite ne spunea învăţătoarea Lucreţia Mancaş, la Mirceşti s-au manifestat, în anii trecuţi, unele deficienţe privind şcolarizarea. Pentru a nu se mai repeta situaţia, în acest an se întreprind încă de pe acum unele acţiuni, între care discuţiile cu părinţii ocupă locul central. Tot la Mirceşti, dar şi în alte locuri, am aflat că, dacă în privinţa unor materiale didactice problema se rezolvă pe plan local, in domeniul utilării laboratoarelor cu aparate şi cu soluţii chimice greutăţile sunt mai greu de depăşit. De aceea se propune organelor în drept o mai atentă dirijare a eforturilor în acest sens. Propunerea merită atenţie, mai ales că unele şcoli din satele judeţului nostru sunt slab dotate. In încheiere, am dori să atragem atenţia asupra unui aspect tratat în unele comune cu indiferenţă, dacă nu chiar în contradicţie cu normele legale. Este vorba despre asigurarea spaţiului recreativ, a terenurilor de joacă şi, mai ales, despre amenajarea terenurilor de sport. In acest domeniu, consiliile populare au obligaţii ferme, dar nu toate le iau în serios. Un singur exemplu : la Costuleni s-a găsit de cuviinţă să se ia o anumită suprafaţă din curtea şcolii (şi aşa nu prea mare), in loc ca organele locale să sprijine şcoala în amenajarea acestui spaţiu. Interviul nostru La ce competiţii internaţionale participă sportivii ieşeni ? Erau ani cînd sportivii ieşeni nu participau la nici o competiţie internaţională. Fie datorită valorii scăzute, fie unor chestiuni care depindeau de iniţiativă şi spirit organizatoric. Dar acea perioadă a trecut şi consemnăm tot mai des prezenţa in întreceri de anvergură cu sportivi din alte ţări a reprezentanţilor sportului din Iaşi. Lunile septembrie şi octombrie par a fi luni de vârf. Intr-o discuţie avută cu tov. CONSTANTIN HERMAN, vicepreşedinte al Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport, am aflat că numeroşi sportivi de frunte din Iaşi se pregătesc pentru diverse competiţii de amploare. — Care sunt cele mai importante ? — In ordine cronologică, vom începe cu întîlnirea de scrimă Iaşi — Koblenz. Se ştie că, acum cîteva luni, scrimerii ieşeni au efectuat un turneu în R.F. a Germaniei, la Koblenz, având o comportare frumoasă. Acum, începând cu ziua de 5 septembrie, sportivii vest-germani vor fi oaspeţii Iaşului. Sperăm să urmărim asalturi spectaculoase, pe măsura valorii scrimerilor care se vor înfrunta. „ ... Şi o bună repetiţie pentru Irimiciuc şi Popescu în vedereamondialelor din Cuba, din luna octombrie. — ... La care sperăm să ne reprezinte cu cinste. Aşteptăm, de asemenea, cu nerăbdare turneul feminin de volei pe care-l va găzdui sala „Voinţa“ intre 9 şi 15 septembrie. Alături de Penicilina vor evolua Start Lodz — campioana Poloniei, O. K. Steaua Roşie Belgrad — campioana Iugoslaviei, şi Ceahlăul Piatra Neamţ. — E sigur că vom urmări volei de inaltă clasă. Sunt curios să văd la lucru garnitura Penicilinei, mai puternică şi cu un lot numeros. Antrenorul N. Roibescu îmi spunea că asociaţia Penicilina are de gînd să organizeze anual astfel de turnee la Iaşi, astfel incit acestea să devină tradiţionale. Ar fi in folosul voleiului. Nu mult timp după acest turneu, la 24 septembrie, Penicilina va pleca in Iugoslavia, pentru o săptămînă, iar în luna octombrie, in Polonia. Lotul de lupte greco-romane al Clubului Nicolina va participa, între 11 şi 15 septembrie, la „Memorialul Zaikin", organizat în R.S.S. Moldovenească, iar cel de box al aceluiaşi club are o invitaţie din partea clubului sportiv de gimnastică şi box din Hildeshaim (R.F. a Germaniei) pentru perioada 22—27 octombrie. In fine, fotbaliştii juniori vor evolua la Chişinău, iar tînăra reprezentantă a echitaţiei ieşene, Gioconda Pînzaru, va participa, în a doua jumătate a lunii septembrie, la Balcaniada de călărie, fiind selecţionată în lotul naţional. „ Este o mîndrie pentru sportul ieşean de a avea reprezentanţi în atîtea competiţii şi un îndemn pentru aceştia să se pregătească cu asiduitate spre a obţine rezultate de valoare. Să le dorim succes deplin ! Gheorghe MATEI La Iaşi Finalele campionatelor naţionale de juniori la tenis de masă Incepînd de astăzi, pînă duminică, sala „Voinţa“ din Iaşi găzduieşte finalele campionatelor naţionale de tenis de masă rezervate juniorilor (individuale şi pe echipe). Partidele sunt programate zilnic, între orele 9—12 și 17—22. Rezultatele concursului Pronosport din 31 august F.C.Argeş — Rapid 2 U.T. Arad — Crişul 1 Dinamo Buc. — Dinamo Be. 1 Politehnica — „U“ Cluj 2 Petrolul — A.S.A. Tg. Mureş 1 Steagul Roşu — Jiul 2 C.F.R. Cluj — Steaua 2 „U“ Craiova — Farul 1 Portul C-ţa — Prog. Buc. 1 Poiana Cîmpina — St. Be. 1 Olimpia Or. — C.F.R. Tim. X Chim. Rm. V. — Electr. Cr. 2 Met. Tr. Sev. C.S.M. Res. 1 a Fotbal, div. A pe pierdut 0-2 (0-1) Am găsit într-un dicţionar clasic, împrumutat de la un sportiv, următoarea explicaţie a cuvîntului rutină ş „abilitate cîştigată prin obişnuinţă şi nu prin studiu. Obiceiul de a face un lucru, totdeauna, în acelaşi fel". Nu sînt dintre aceia care, făcînd o dramă cumplită din prima înfrîngere pe teren propriu, dau cu barda acuzelor violente în stînga şi în dreapta, dar nu pot accepta nici resemnarea unora, care mulţumindu-se cu surogate fotbalistice, îţi şoptesc la ureche: — Uite ce-a păţit şi Steagul Roşu ! Se mai întîmplă şi la alţii. Ghinionul, ce să-i faci... Mai e nevoie să reamintim că braşovenii şi C.F.R. Cluj vin din „B", iar Argeşul, A.S.A şi Crişul s-au zbătut în zona retrogradării, în timp ce ieşenii au terminat pe locul III în turul campionatului precedent ? Mai e nevoie să reamintim că Politehnica deţine un record de neinvidiat, fiind singura echipă din România care n-a înscris în actualul campionat nici un gol ? Mai este cazul să facem filmul jocului cu accente rutiniere ale ieșenilor, pierdut duminică cu 2-0 ? Scor care putea fi majorat dacă şutul lui Cîmpeanu nu întîlnea bara (min. 40), dacă Pal n-ar fi salvat un gol gata construit (min. 65) şi dacă Constantinescu nu prindea un şut de la 3-4 metri al lip Misteţea (min. 72). Desigur, au trecut abia trei etape şi orice concluzii definitive pot fi riscante. Aceasta nu înseamnă, totuşi, că putem ocoli adevărul de duminică , clujenii, fără Pexa, Lică şi Bungău, au dominat multă vreme, au fost mai combativi şi mai ingenioşi, pe cîtă vreme jocul ieşenilor a dezvăluit un fotbal cu riduri şi un atac din carton. Ca simple date documentare vom menţiona : situaţia jenantă cînd Gavrilă (min. 12) a trimis un balon în aur, de la o tușă • • la cealaltă , URSUI cu stîngul a lui Cuperman, la mare întîmplare (min- 45), două excelente centrări ale lui Jupulescu l a începutul reprizei secunde), nefruc«ficate ( luftul lui Moldoveanu (min. 38) la o aruncare de la tușă executată de Gavrilă. Şi am mai putea continua, fireşte, deşi mai indicat ni se pare să cităm şi două exemple pozitive, în mijlocul unor convenţii osificate Viorel Stoicescu şi Pal. Şi tot ca amănunte documentare , cele două goluri au fost înscrise de : Barbu (min. 39) şi Adam (min. 87). Au jucat Politehnica Iaşi: Constantinescu, Palaianul, (Alecu), Stoicescu, Gavrilă, Alecu (Ailoaie), Goleac, Incze, Lupulescu, Cuperman, Moldoveanu (Contardo). „U“ Cluj I Moldovan, Greţu, Neşu, Solomon, Cîmpeanu, Anca, Oprea, Uifăleanu, Musteţea, Adam, Barbu. A arbitrat bine D. Isăcescu — Bucureşti. O notă foarte bună: 10 la excepţional (şi nu 8, cum a apărut în ziarul de specialitate) pentru publicul ieşean, exemplu de cavalerism, generos cu aplauzele pentru oaspeţii învingători. In încheiere, o opinie, valabilă pentru toată suflarea sportivă , nu-i timpul pentru lamentări şi alarmisme de naufragiu. Revirimentul dorit se poate obţine prin eforturi, tenacitate, critici constructive, Înţelegerea şi eliminarea fisurilor şi, eventual, prin imaginaţie. Al. CERBU Intr-un număr viitor . Declaraţii după meci. Şi Politehnica teren propriu cu „U“ Cluj PE SCURT ATENA 1 (Agerpres). — A luat sfîrșit campionatul balcanic de baschet pentru juniori care s-a desfășurat timp de mai multe zile la Atena, în ultima zi au fost înregistrate următoarele rezultate : Iugoslavia—România 77—69 (37—31); Grecia—Bulgaria 74—64 (35—28). Clasament: 1. Grecia 8 puncte ; 2. Turcia 7 puncte ; 3. Bulgaria 6 puncte ; 4. Iugoslavia 5 puncte ; 5. România 4 puncte. SOFIA 1 (Agerpres). In cadrul turneului internaţional feminin de volei de la Varna, echipa U.R.S.S. a învins cu scorul de 3—1 (15—8, 15—6, 5—15, 15—8) selecţionata Japoniei. Intr-un Un joc, reprezentativa Bulgariei a dispus cu 3—1 (15—10, 15—6, 12—15, 15—1) de formaţia României. RIO de JANEIRO (Agerpres). Aproape 200 000 de spectatori au urmărit pe stadionul „Maracana" din Rio de Janeiro meciul de fotbal dintre echipele Braziliei şi Paraguayului contînd pentru preliminariile campionatului ipondial. Fotbaliştii brazilieni au obţinut victoria cu scorul de 1—0 (0—0). In uripa acestei Victorii echipa Braziliei şi-a cîştigat dreptul de a juca în turneul final al campionatului mondial care va avea loc anul viitor în Mexic. Golul victoriei a fost marcat în minutul 78 de Pele. „Perla neagră“ a avut un schimb de pase cu Edu, după care, de la marginea careului de 16 m, a șutat puternic trimitînd balonul sub bara transversală. Brazilienii au dominat net acest meci insă oaspeţii s-au apărat supranumeric și în plus portarul Aguilar s-a dovedit foarte bine, inspirat la mai multe baloane, evitând mărirea scorului. In această grupă Brazilia are 12 puncte din 6 jocuri, fiind urmată în clasament de Paraguay — 8 puncte (6 jocuri), Columbia — 3 puncte (6 jocuri) și Venezuela 1 punct (6 jocuri). ★ La Buenos Aires, tot în preliminariile campionatului mondial de fotbal, selecţionata Peru a făcut meci nul: 22 (0—0), cu reprezentativa Argentinei. Peste 86 000 de spectatori au urmărit acest meci. Au marcat Ramirez (2) pentru Peru, Albrecht (din 11 m) şi Rendi pentru gazde. Ca urmare a acestei „remize“, echipa Perului s-a calificat pentru turneul final, totalizînd 5 puncte din 4 jocuri. Urmează în clasament Bolivia şi Argentina. NEW YORK (Agerpres). In cadrul turneului internaţional de tenis de la Forest Hills, campionul României, Ilie Năstase, s-a calificat pentru optimile de finală Invingîndu-1 cu 6—0, 1—0 (abandon) pe Staafer (R.A.U.) care s-a accidentat. Duminică a început desfășurarea probei de dublu mixt. Perechea Kerry Melville (Australia) — Ilie Năstase (România) a eliminat cu 7—5, 6-1-4 cuplul Carole Graebner-Eugene Scott (S.U.A.). In completarea turului trei al probei de simplu masculin s-au înregistrat următoarele rezultate tehnice : Newcombe (Australia) ■— Barthes (Franța) 6—8, 6—1, 6—2, 6—2; Gonzales (S.U.A.) — T. Ulrieht (Danemarca) 3—6, 6—4, 4—6, 8—6, 6—2; Gimeno (Spania) — Rouyer (Franța) 6—1, 6—4, 6- 1 3; Riesen (S.U.A.) — Mayo (Mexic) 6—3, 6—2, 6—4; Buche,iz (S.U.A.) — Cox (Anglia) 13—11, 6—4, 6—4; Taylor (Anglia) — Addison (Australia) 6—4, 8—6, 6...2 ; Stolle (Australia) — Richey (S.U.A.) 7— 5, 6—8, 6—4, 7—-5 ; Roche (Australia) — Ayala (Chile) 6—2, 6—3, 6—1. MADRID (Agerpres). Echipa de fotbal Real Madrid a învins cu scorul de 3—1 (1—0) echipa argentiniană Estudiantes într-un joc desfăşurat la Cadiz. Pentru gazde au marcat Aplancio (2) şi Gento din 11 m. Unicul punct al oaspeţilor a fost realizat de Suarez. Joepl s-a disputat în nocturnă în prezenţa a peste 25.000 de spectatori. In meciul următor, Estudiantes va întîlni pe Atletico Madrid. Fotbaliştii argentinieni se pregătesc în vederea dublei întîlniri pe care o vor susţine: cu A. C. Milan, la 8 şi 28 octombrie în finala „Cupei intercontinentale". de ore Radio Iaşi Ediţia de prinz (2 septembrie); 12.00 Revista presei; 12.10 Melody-club —in reluare; 13.00 Buletin de ştiri; 13.10 Varietăţi muzicale; 13.30 Actualitatea plastică; 13.40 Cântă violonistul Nathan Mustein şi violoncelistul Pablo Casals. Programul da seară; îg.po Buletin de ştiri; 16.10 Muzică populară; 16.30 Pe teme economice; 16.46 Teatru la microfon : „Henric al IV-lea“ de Luigi Pirandello; 18.15 Muzică populară; 18.30 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 18.40 Recital de muzică uşoară: Marieta Bătrînu — Salvatore Adamo. Programul de dimineaţă (3 septembrie); 5.30 Buletin de ştiri; 6.40 Cîntă formaţiile de muzică uşoară Horia Moculescu, Paul Maurlat, Valenţiu Grigorescu şi Carave- 111; 6.00 Cronica agrară; 6.15 Cântece populare româneşti — piese muzicale executate de fanfară — Ritm şi voie bună — muzică uşoară; 7.10 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Televiziune 17.30 Buletin de ştiri; 17.35 Lumea copiilor. Cei mai mici sportivi; 17.50 Studioul şcolarilor. Vă place muzica?; 18.20 Criterii. Gong. Dramaturgia contemporană în noua stagiune— premiere. Masă rotundă — anchetă; 18.40 Din lumea ştiinţei. Grefă de cord experimental. Reportaj filmat la Spitalul de urgenţă Bucureşti; 10.10 Prim plan. Acad. prof. Vasile Răşcanu ; 19.30 Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic; 20.00 Festivalul şi concursul Internaţional de folclor — România '69; 20.15 Filmul artistic .Răscoala“ — producţie a studioului cinematografic „Bucureşti“; 22 A XXIV-n aniversare a proclamării Independenţei Vietnamului — Documentar; 22.20 Telejurnalul de noapte. Buletinul meteorologic; 22.40 Publicitate; 22.50 Cîntec, joc şi voie bună. Cinematografe VICTORIA: „Vîrstă ingrată“ — cinemascop, orele : 9; 11.05; 14.45; 16.50; 18.55; 21. REPUBLICA: „Sherlock Holmes“—o producție din R.F. a Germaniei, orele: 9; 11; 15; 17; 19; 21. COPOU: „Soarele vagabonzilor“ — cinemascop, orele: 9; 11.05; 14.45; 16.59; 18.55; 21. ARTA: „Străin în casă“, orele: 9; 11;10; 14.30 ; 16.45 şi „Clovni pe pereţi“, orele 19 şi 21. TATARASU : „Pianete mecanice“, orele: 16; 18; 20. NICOLINA: „In umbra coltului“ (cinemascop), orele : 16; 18; 20. GRĂDINA POMUL VERDE, ora 20: „Străin în casă". PAŞCANI: .Căsătorie pripită“; TG. FRUMOS: „Heroina“ (cinemascop); HIRLAU: „Alexandru cel fericit“; PODU ILOAIEI: „Păgînii din Kumerov; HĂLĂUCEŞTI :Subteranul“. Teatrul Naţional Turneul Teatrului Mic — Bucureşti. La ora 16 „CARLOTA“ de Miguel Mihare. La ora 20: „TANGO“ de Slawomir Mrazek. Casa de cultură a tineretului Intre orele 15—19 festivitatea organizată de studenţii vietnamezi cu ocazia zilei independenţei Vietnamului. Audienţe Consiliul popular al municipiului Iaşi ţine audienţă între orele 10—15.30. Muzee In Palatul Culturii, Intre orele 10—13 şi 17—20 puteţi vizita: Muzeul de artă, Muzeul etnografic al Moldovei, Muzeul politehnic. La aceleaşi ore este deschis şi Muzeul Unirii (str. Lăpuşneanu). Muzeul memorial „Ion Creangă“ (Ţicău) este deschis între orele 10—17. Muzeul de istorie naturală (str. Gh. Dimitrov nr. 72) poate fi vizitat intre orele 9—19. Monumentul istoric biserica „Trei Ierarhi“ (str. Ştefan cel Mare) îşi aşteaptă vizitatorii între orele 7—20. Timpul probabil Vremea se menţine frumoasă şi în general călduroasă, cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab din direcţii diferite. Temperatura aerului staţionară, minimele vor fi cuprinse între 10 şi 15 grade iar maximele între 23 şi 25 grade. * v V. A