Flacăra Iaşului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7144-7168)

1969-09-02 / nr. 7144

mmnm­m FLACĂRA IAŞULUI PAGINIA 2 Locul cinematografului sătesc în ansamblul activităţii culturale Eate limpede pen­tru oricine cinematograful a devenit unul din principalele elemen­te constitutive şi determinan­­te ale vieţii spirituale din­­mediul rural, ca rezultat fi­resc şi direct al atenţiei de­­ care se bucură din partea , partidului şi statului dezvol­tarea armonioasă şi multila­terală a satului românesc contemporan. Ilustrativ. In acest sens, ni se pare numă- I rul mare de unită« cinema­tografice săteşti, număr care,­­în judeţul nostru numai, a­­­­junge la aproximativ 600. Despre rolul Instructiv al filmului, precum șl despre a­­portul său la formarea eticii individului si Ia educarea lui estetică socotim că nu mal e cazul să vorbim — lucrurile părîndu-ne a fi elucidate , am dori, In cele ce urmează, să discutăm despre un alt as­pect, după părerea noastră de foc neglijabil, şi anume:­ care este locul ce se rezervă ci­nematografului sătesc în an­samblul activităţii de Instrui­re şi educare a locuitorilor sa­telor judeţului nostru ? Eforturile salutare pe care le depune în ultima vreme întreprinderea cinematografică interjudeţeană în direcţia des­făşurării unei susţinute activi­tăţi cu filmul la sate, precum şi pe linia asigurării asisten­ţei tehnice îşi arată, în cele mai multe localităţi, roadele. Faptul că se iniţiază acţiuni speciale cu filmul (Îndeosebi cu cele româneşti) nu numai în perioadele „Festivalului filmului pentru sate“, că se caută noi posibilităţi de îm­bunătăţire a circuitelor şi că se tinde tot mai mult către e­­liminarea acelor filme ce nu au nici o valoare artistică-e­­­ducativă sunt dovezi că ideea potrivit căreia filmul nu e ia doar un divertisment, ci un isnljlog eficient de influenţare­­’a maselor, prinde rădăcini tot­­mai Îmbucurătoare cu cît în foarte multe localităţi (Rădu­­­căneni, Sireţel, Bivolari, Hol­­boca, Tansa s a.) şi factorii lo­cali înţeleg adevăratul rol al ‘cinematografului şi acţionează ca atare. Fără îndoială, ar mai fi şi alte lucruri frumoase de spus în legătură cu munca cu fil­­­mul la sate. Considerînd că acestea sunt, îns­ă, cunoscute şi pornind de la premisa că această activitate are încă mari posibilităţi de îmbună­tăţire, VW» încă ca să sesizăm unele aspecte negative, care umbresc situaţia generală. Am dori să pornim tot de la poziţia pe care trebuie s-o o­­cupe cinematograful în viaţa spirituală a satului. Există, în unele locuri, în legătură cu această problemă, o concepţie dăunătoare, manifestată îndeo­sebi de către activişti cultu­rali şi chiar de către factori de răspundere locali, concep­ţie potrivit căreia filmul este o treabă care cade exclusiv în sarcina întreprinderii cine­matografice interjudeţene şi a operatorilor. Adevărul e ur­mătorul : întreprinderea cine­matografică are într-adevăr o­­bligaţii şi dispune de posibi­lităţi reale de a se achita de ele. Cît despre operatori, au şi aceştia sarcinile lor ; să nu uităm, însă, că operatorii sînt, în bună parte, oameni cu o pregătire generală modestă şi, deci, cu slabe posibilităţi de a iniţia manifestări de nivel de­osebit­­ să nu uităm că cinema­tograful sătesc este o unitate care nu trebuie să lase Indi­ferente primăria, şcoala, cămi­nul cultural şi a cărei îndru­mare poliico-ideologică cade în sarcina organelor de par­tid respective, întrucât, aşa cum am mai spus, puterea lui de Influenţare asupra masei spectatorilor­­ dintre cele mai mari şi, prin urmare, este ne­apărată nevoie de cineva car­­e să dirijeze eficient această forţă. . Problema care se pune cel mai acut la ora actuală e a­­ceea a calităţii­ şi nu doar a calităţii filmelor sau proiec­ţiilor cît, mai cu seamă, a ni­velului la care este folosit filmul ca mijloc de culturali­zare. Discutînd cu mai mulţi cetăţeni din Sineşt, din Tri­­feşti, din Comarna şi din alte sate, am înţeles că nu totdea­una aceştia sesizează ceea ce este esenţial într-un film: me­sajul acestuia. Desigur, la mijloc sunt mai multe cauze. Nu spunem nici o noutate da­că afirmăm că tocmai aici sunt chemaţi să intervină activiştii culturali, intelectualii­­ ei sunt aceia care trebuie să contri­buie la înţelegerea şi, prin a­­ceasta, la creşterea eficienţei actului de cultură. Eugen Du­­ghir, directorul căminului cul­tural din Costuleni, se arăta dezamăgit că filmele nu­­mai sunt însoţite de recenzii şi, mai ales, de faptul că se pri­mesc, uneori, prezentări la fil­me care nu rulează niciodată în sate. Pe plan local, s-au luat măsuri de redactare a u­­nor prezentări şi, deci, la Cos­­tuleni problema e rezolvată. In destule locuri, însă, mai cu seamă în sate componente, nu se spune măcar un cuvînt des­pre filmul care va rula. De aici unele nedumeriri și chiar confuzii In mintea a destui spectatori, care nu reușesc să „descifreze" chiar toate ope­rele celei de-a șaptea arte. In altă ordine de idei, do­rim să atragem atenţia asupra slabei popularizări a filmului, precum şi a slabei pregătiri profesionale a unora dintre o­­peratori. Dacă la Sireţel, de pildă, vreme de cinci ani în­treprinderea cinematografică nu a avut probleme, în alte locuri defecţiunile se ţin lanţ, iar Intervenţiile nu se fac tot­deauna cu operativitatea dori­tă. De asemenea, foarte ade­sea (Gostuleni, Gozia, Goruni, Osol, Gomania ş.a.) oamenii se plîng la faptul că se mai trimit Încă firma cu grad de uzură ridicat, uneori chiar „mute", ceea ce, desigur, în­depărtează publicul dar cinama­­tograf. O altă chestiune, la fel de importantă, care naşte, destu­le neajunsuri In satele jude­ţului nostru, e aceea a atmos­ferei din sălile în care rulea­ză filmele. Nu o dată am în­­tîlnit cazuri cînd­­directori de şcoli nu admit ca filmele să ruleze în sălile destinate a­­cestui scop, datorită faptului că se produc stricăciuni. Rea­litatea aceasta este. Dar, se naşte o întrebare: cine dacă nu intelectualii, toţi factorii de răspundere locali trebuie să se ocupe de ecuitarea ce­tăţenilor, mai ales a tineretu­lui (care e cel mai adesea a­­cuzat) ? Oare faptul că toc­mai cei care le-au trecut prin mîini în timpul şcolarizării se numără printre indisciplina« nu-i pune pe gînduri pe direc­torii de şcoli, pe învăţători, pe profesori ? Nu ne putem ima­gina un cadru didactic care a avut autoritate asupra unui e­­lev nu o mai are şi după ce acesta iese de pe băncile şco­lii. In orice caz, socotim că asupra acestei chestiuni tre­buie să se reflecteze mai seri­os. Căci nu-i admisibil ca un asemenea mijloc instructiv-edu­­cativ cum este filmul să nu se bucure de cele mai prielni­ce condiţii de acţionare asu­pra minţii şi sufletului oame­nilor. F. VASILESCU O frumoasă unitate de din Piatra Neamţ, alimentaţie publică : ,,Colibele haiducilor“ Foto! Agerpres In atenţia pomicultorilor CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI IAŞI * Comisia pentru organizarea şi coordonarea acţiunii de depistare şi combatere a omidei păroase a dudului­­­s (Hyphantria Cunea), ■ » COMUNICA ! Pînă la data de 7 septembrie a.c. se con­sideră perioada optimă de combatere a o­­midei păroase a dudului (Hyphantria Cunea) — generaţia a ll-a. In vederea lichidării tuturor focarelor exis­tente din această generaţie, comisiile comu­nale au datoria de a mobiliza toţi cetăţenii la combaterea mecanică, adică la tăierea cuiburilor cu omizi, strîngerea în grămezi, stropirea cu petrol şi arderea lor. Numai printr-o acţiune de masă se poate evita pierderea rodului la pomii fructiferi pen­tru anul viitor, din cauza acestui dăunător. A Ruglh­e/­v­­a Politehnica—Dinamo Bucureşti 0—5 (0-5) . Început şi uig­­biul. Intr-un cadru modest, familial, in faţa unui număr re­­strins de admiratori şi cunoscători totoda­tă. Desigur, ponderea acestora din urnă ar fi fost mult mai mare dacă partida Politeh­nica — Dinamo era programată la o oră (nu la 9 dimineaţa) şi pe un teren (nu pe­­Tineretului“, la Abator) mai accesi­bile. Şi acum, despre Jo­cul în sine. Cam­pionii, dinamoviştii bucureşteni, au tre­cut mai repede peste emoţiile începutului şi s-au instalat în ju­mătatea de teren a ieşenilor. Insă, ne­reuşiţi« să cîştige su­ficiente baloane la grămezi sau la mar­gine (iar atunci cînd au făcut acest lucru, în mod inexplicabil, au trimis foarte mul­te mingi în tuşe), di­namoviştii nu-şi pu­teau concretiza acea dominare teritorială. Politehnica, văzînd că adversara sa nu-i chiar de speriat, a pornit mai decisă la atac. Insă imprevizi­bilul, acest­­arbitru" atît de parţial, care oferă cu ochii închişi victoria, s-a simţit a­­tras spre oaspeţi: în min. 85, într-o situa­­ţie critică pentru di­­namovişti, Dăscăles­­cu pasează greşit şi permite astfel lui Dra­­gomirescu, care a in­terceptat balonul din faţa propriului ,22* (!), să traverseze în­tregul teren şi să-l culce în apropierea centrului. Nica trans­formă cu uşurinţă şi, incredibil pentru St­eel moment, Dinamo conduce cu 5-01 După pauză, joc a­­proximativ egal, pî­­nă spre sffrşitul re­prizei, când Politeh­nica exercită o pu­ternică presiune. In min. 72, Gheorghiu ratează o lovitură de pedeapsă de la circa 22 m., iar în min. 79, Radu Iftimie spulbe­ră şi ultima şansă a Politehnicii de a re­stabili egalitatea, ra­­tînd dintr-o poziţie excelentă, ajuns la 5 m. de terenul de ţintă al bucureşteni­­lor, în loc să plon­jeze cu balonul pen­tru a realiza încer­carea, 11 trimite îna­poi, într-un loc unde nu se afla nici un ju­cător ... Păcat, pen­tru că, exceptînd ce­le cîteva minute un plus de dominare te­ritorială, precum şi siguranţa liniei de treisferturi, dinamo­­viştii nu au reuşit să se detaşeze ca învingători cerţi. Un rezultat de egalitate ar fi fost cu totul şi cu totul echitabil. Politehnica Iaşi n-a mai evoluat la nive­lul atins în primă­vară. Lipsa jocurilor de verificare, ca şi căldura (s-au pregă­tit, pentru campionat, la munte) i-au împie­dicat pe ieșeni să-și pună în valoare în­treaga lor capacita­te. Dar campionatul abia a început ... A arbitrat, foarte bine, V. Cismaş (Buc.), Gh. VASILIU Fotbal, div. C Feroviarii păşcăneni, victorioşi la Dorohoi PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“« Se pare că fotbaliştii echipei C.F.R. sunt hotărît să reintre în divizia B. Pregătirile con­ştiincioase făcute sub Îndru­marea antrenorului P. Bogdan îşi arată roadele. După victo­ria cu 6—10 obţinută acasă cu o săptămînă în urmă, feroviarii păşcăneni au realizat o alta, duminică, în deplasare. Ei au învins Fulgerul Dorohoi cu scorul de 2—0 (0—0). Golurile au fost înscrise de Suciu şi Blejuşcă II. în pragul noului an de învăţământ (urmare din pag. I) mai fi planat deasupra nimănui incertitudinea (care exista cu tot optimismul manifestat). Nici în comuna Mirceşti si­tuaţia nu-i integral satisfăcă­toare. In vreme ce unele şcoli (Izvoarele) erau, la data vizi­tei noastre, gata să-şi primească elevii, la altele nici nu înce­puseră lucrările prevăzute. Astfel, la Ursăreşti, unde tre­buia de înlocuit acoperişul, abia se obţinuse aprobarea pentru 1.000 kg tablă. Pentru unele săli de clasă nu era a­­dus nici măcar mobilierul (Mirceşti, Răchiteni). Din cite ne spunea învăţă­toarea Lucreţia Mancaş, la Mirceşti s-au manifestat, în a­­nii trecuţi, unele deficienţe privind şcolarizarea. Pentru a nu se mai repeta situaţia, în acest an se întreprind încă de pe acum unele acţiuni, între care discuţiile cu părinţii ocu­pă locul central. Tot la Mir­­ceşti, dar şi în alte locuri, am aflat că, dacă în privinţa u­nor materiale didactice proble­ma se rezolvă pe plan local, in domeniul utilării laboratoa­relor cu aparate şi cu soluţii chimice greutăţile sunt mai greu de depăşit. De aceea se propune organelor în drept o mai atentă dirijare a eforturi­lor în acest sens. Propunerea merită atenţie, mai ales că u­­nele şcoli din satele judeţului nostru sunt slab dotate. In încheiere, am dori să a­­tragem atenţia asupra unui as­pect tratat în unele comune cu indiferenţă, dacă nu chiar în contradicţie cu normele lega­le. Este vorba despre asigu­rarea spaţiului recreativ, a terenurilor de joacă şi, mai a­­les, despre amenajarea tere­nurilor de sport. In acest domeniu, consiliile populare au obligaţii ferme, dar nu toate le iau în serios. Un singur exemplu : la Costuleni s-a gă­sit de cuviinţă să se ia o anu­mită suprafaţă din curtea şco­lii (şi aşa nu prea mare), in loc ca organele locale să spri­jine şcoala în amenajarea aces­tui spaţiu. Interviul nostru La ce competiţii internaţionale participă sportivii ieşeni ? Erau ani cînd sportivii ie­şeni nu participau la nici o competiţie internaţională. Fie datorită valorii scăzute, fie unor chestiuni care depindeau de iniţiativă şi spirit organi­zatoric. Dar acea perioadă a trecut şi consemnăm tot mai des prezenţa in întreceri de anvergură cu sportivi din alte ţări a reprezentanţilor sportu­lui din Iaşi. Lunile septem­brie şi octombrie par a fi luni de vârf. Intr-o discuţie avută cu tov. CONSTANTIN HERMAN, vice­preşedinte al Consiliului jude­ţean pentru educaţie fizică şi sport, am aflat că numeroşi sportivi de frunte din Iaşi se pregătesc pentru diverse com­petiţii de amploare. — Care sunt cele mai im­portante ? — In ordine cronologică, vom începe cu întîlnirea de scri­mă Iaşi — Koblenz. Se ştie că, acum cîteva luni, scrime­­rii ieşeni au efectuat un tur­neu în R.F. a Germaniei, la Koblenz, având o comportare frumoasă. Acum, începând cu ziua de 5 septembrie, sporti­vii vest-germani vor fi oas­peţii Iaşului. Sperăm să ur­mărim asalturi spectaculoase, pe m­ăsura valorii scrimerilor care se vor înfrunta. „ ... Şi o bună repetiţie pentru Irimiciuc şi Popescu în vederea­­mondialelor­ din Cuba, din luna octombrie. — ... La care sperăm să ne reprezinte cu cinste. Aşteptăm, de asemenea, cu nerăbdare turneul feminin de volei pe care-l va găzdui sa­la „Voinţa“ intre 9 şi 15 sep­tembrie. Alături de Penicilina vor evolua Start Lodz — cam­pioana Poloniei, O. K. Steaua Roşie Belgrad — campioana Iugoslaviei, şi Ceahlăul Pia­tra Neamţ. — E sigur că vom urmări vo­lei de inaltă clasă. Sunt cu­rios să văd la lucru garni­tura Penicilinei, mai puterni­că şi cu un lot numeros. An­trenorul N. Roibescu îmi spu­nea că asociaţia Penicilina a­­re de gînd să organizeze a­­nual astfel de turnee la Iaşi, astfel incit acestea să devină tradiţionale.­­ Ar fi in folosul voleiu­lui. Nu mult timp după acest turneu, la 24 septembrie, Pe­nicilina va pleca in Iugosla­via, pentru o săptămînă, iar în luna octombrie, in Polo­nia. Lotul de lupte greco-roma­­ne al Clubului Nicolina va participa, între 11 şi 15 sep­tembrie, la „Memorialul Zai­­kin", organizat în R.S.S. Mol­dovenească, iar cel de box al aceluiaşi club are o invitaţie din partea clubului sportiv de gimnastică şi box din Hildes­­haim (R.F. a Germaniei) pen­tru perioada 22—27 octombrie. In fine, fotbaliştii juniori vor evolua la Chişinău, iar tînăra reprezentantă a echita­­ţiei ieşene, Gioconda Pînzaru, va participa, în a doua ju­mătate a lunii septembrie, la Balcaniada de călărie, fiind se­lecţionată în lotul naţional. „ Este o mîndrie pentru sportul ieşean de a avea re­prezentanţi în atîtea competi­ţii şi un îndemn pentru aceş­tia să se pregătească cu asi­duitate spre a obţine rezulta­te de valoare. Să le dorim succes deplin ! Gheorghe MATEI La Iaşi Finalele campionatelor naţionale de juniori la tenis de masă Incepînd de astăzi, pînă duminică, sala „Voinţa“ din Iaşi găzduieşte finalele campionatelor naţionale de tenis de masă rezervate ju­niorilor (individuale şi pe echipe). Partidele sunt pro­gramate zilnic, între orele 9—12 și 17—22. Rezultatele concursului Pronosport din 31 august F.C.Argeş — Rapid 2 U.T. Arad — Crişul 1 Dinamo Buc. — Dinamo Be. 1 Politehnica — „U“ Cluj 2 Petrolul — A.S.A. Tg. Mureş 1 Steagul Roşu — Jiul 2 C.F.R. Cluj —­ Steaua 2 „U“ Craiova — Farul 1 Portul C-ţa — Prog. Buc. 1 Poiana Cîmpina — St. Be. 1 Olimpia Or. — C.F.R. Tim. X Chim. Rm. V. — Electr. Cr. 2 Met. Tr. Sev. C.S.M. Res. 1 a Fotbal, div. A pe pierdut 0-2 (0-1) Am găsit într-un dicţionar clasic, împrumutat de la un sportiv, următoarea explicaţie a cuvîntului rutină ş „abilitate cîştigată prin obişnuinţă şi nu prin studiu. Obiceiul de a fa­ce un lucru, totdeauna, în a­­celaşi fel". Nu sînt dintre aceia care, făcînd o dramă cumplită din prima înfrîngere pe teren pro­priu, dau cu barda acuzelor violente în stînga şi în dreap­ta, dar nu pot accepta nici re­semnarea unora, care mulţu­­mindu-se cu surogate fotbalis­tice, îţi şoptesc la ureche: — Uite ce-a păţit şi Steagul Roşu ! Se mai întîmplă şi la alţii. Ghinionul, ce să-i faci... Mai e nevoie să reamintim că braşovenii şi C.F.R. Cluj vin din „B", iar Argeşul, A.S.A şi Crişul s-au zbătut în zona retrogradării, în timp ce ieşenii au terminat pe locul III în turul campionatului pre­cedent ? Mai e nevoie să rea­mintim că Politehnica deţine un record de neinvidiat, fiind singura echipă din România care n-a înscris în actualul campionat nici un gol ?­­ Mai este cazul să facem­ filmul jo­cului cu accente rutiniere ale ieșenilor, pierdut duminică cu 2-0 ? Scor care putea fi ma­jorat dacă şutul lui Cîmpeanu nu întîlnea bara (min. 40), da­că Pal n-ar fi salvat un gol gata construit (min. 65) şi dacă Constantinescu nu prindea un şut de la 3-­4 metri al lip Misteţea (min. 72). Desigur, au trecut abia trei etape şi orice concluzii defini­tive pot fi riscante. Aceasta nu înseamnă, totuşi, că putem o­­coli adevărul de duminică , clujenii, fără Pexa, Lică şi Bungău, au dominat multă vre­me, au fost mai combativi şi mai ingenioşi, pe cîtă vreme jocul ieşenilor a dezvăluit un fotbal cu riduri şi un atac din carton. Ca simple date documentare vom menţiona : situaţia jenan­tă cînd Gavrilă (min. 12) a tri­mis un balon în aur, de la o tușă­ • • la cealaltă , UR­SUI cu stîngul a­ lui Cuperman, la mare întîmplare (min- 45), două excelente centrări ale lui J­upulescu l a începutul repri­zei secunde), nefruc«ficate ( luftul lui Moldoveanu (min. 38) la o aruncare de la tușă exe­cutată de Gavrilă. Şi am mai putea continua, fireşte, deşi mai indicat ni se pare să ci­tăm şi două exemple pozitive, în mijlocul unor convenţii osi­ficate­­ Viorel Stoicescu şi Pal. Şi tot ca amănunte documen­tare , cele două goluri au fost înscrise de : Barbu (min. 39) şi Adam (min. 87). Au jucat Politehnica Iaşi: Constantinescu, Pala­ianul, (A­­lecu), Stoicescu, Gavrilă, A­­lecu (Ailoaie), Goleac, Incze, Lupulescu, Cuperman, Moldo­veanu (Contardo). „U“ Cluj I Moldovan, Greţu, Neşu, Solomon, Cîmpeanu, Anca, Oprea, Uifăleanu, Mus­­teţea, Adam, Barbu. A arbitrat bine D. Isăcescu — Bucureşti. O notă foarte bună: 10 la ex­cepţional (şi nu 8, cum a apă­rut în ziarul de specialitate) pentru publicul ieşean, exem­plu de cavalerism, generos cu aplauzele pentru oaspeţii în­vingători. In încheiere, o opinie, vala­bilă pentru toată suflarea sportivă , nu-i timpul pentru lamentări şi alarmisme de nau­fragiu. Revirimentul dorit se poate obţine prin eforturi, te­nacitate, critici constructive, Înţelegerea şi eliminarea fisu­rilor şi, eventual, prin imagi­naţie. Al. CERBU Intr-un număr viitor . Declaraţii după meci. Şi Politehnica teren propriu cu „U“ Cluj PE SCURT ATENA 1 (Agerpres). — A luat sfîrșit campionatul bal­canic de baschet pentru juni­ori care s-a desfășurat timp de mai multe zile la Atena, în ultima zi au fost înregis­trate următoarele rezultate : Iugoslavia—România 77—69 (37—31); Grecia—Bulgaria 74—64 (35—28). Clasament: 1. Grecia 8 puncte ; 2. Turcia 7 puncte ; 3. Bulgaria 6 puncte ; 4. Iu­goslavia 5 puncte ; 5. Româ­nia 4 puncte. SOFIA 1 (Agerpres). In ca­drul turneului internaţional fe­minin de volei de la Varna, echipa U.R.S.S. a învins cu scorul de 3—1 (15—8, 15—6, 5—15, 15—8) selecţionata Ja­poniei. Intr-un Un joc, repre­zentativa Bulgariei a dispus cu 3—1 (15—10, 15—6, 12—15, 15—1) de formaţia României. RIO de JANEIRO­­ (Ager­pres). Aproape 200 000 de spectatori au urmărit pe sta­dionul „Maracana" din Rio de Janeiro meciul de fotbal din­tre echipele Braziliei şi Para­guayului contînd pentru preli­minariile campionatului ipon­­dial. Fotbaliştii brazilieni au obţinut victoria cu scorul de 1—0 (0—0). In uripa acestei Victorii echipa Braziliei şi-a cîştigat dreptul de a juca în turneul final al campionatului mondial care va avea loc anul viitor în Mexic. Golul victo­riei a fost marcat în minutul 78 de Pele. „Perla neagră“ a avut un schimb de pase cu Edu, după care, de la marginea careului de 16 m, a șutat pu­ternic trimitînd balonul sub bara transversală. Brazilienii au dominat net acest meci insă oaspeţii s-au apărat su­­pranumeric și în plus portarul Aguilar s-a dovedit foarte bine, inspirat la mai multe baloane, evitând mărirea scorului. In această grupă Brazilia are 12 puncte din 6 jocuri, fi­ind urmată în clasament de Paraguay — 8 puncte (6 jocuri), Columbia — 3 punc­te (6 jocuri) și Venezuela 1 punct (6 jocuri). ★ La Buenos Aires, tot în pre­liminariile campionatului mon­dial de fotbal, selecţionata Peru a făcut meci nul: 2­2 (0—0), cu reprezentativa Argentinei. Peste 86 000 de spectatori au urmărit acest meci. Au marcat Ramirez (2) pentru Peru, Albrecht (din 11 m) şi Rendi pentru gazde. Ca urmare a acestei „re­mize“, echipa Perului s-a ca­lificat pentru turneul final, to­­talizînd 5 puncte din 4 jocuri. Urmează în clasament Boli­via şi Argentina. NEW YORK­­ (Agerpres). In cadrul turneului interna­ţional de tenis de la Forest Hills, campionul României, Ilie Năstase, s-a calificat pentru optimile de finală Invingîndu-1 cu 6—0, 1—0 (abandon) pe Staafer (R.A.U.) care s-a acci­dentat. Duminică a început desfășu­rarea probei de dublu mixt. Perechea Kerry Melville (Aus­tralia) — Ilie Năstase (Româ­nia) a eliminat cu 7—5, 6-1-4 cuplul Carole Graebner-Eugene Scott (S.U.A.). In completarea turului trei al probei de sim­plu masculin s-au înregistrat următoarele rezultate tehnice : Newcombe (Australia) ■— Bar­thes (Franța) 6—8, 6—1, 6—2, 6—2; Gonzales (S.U.A.) — T. Ulrieht (Danemarca) 3—6, 6—4, 4—6, 8—6, 6—2; Gimeno (Spania) — Rouyer (Franța) 6—1, 6—4, 6- 1­ 3; Riesen (S.U.A.) — Mayo (Mexic) 6—3, 6—2, 6—4; Buche,iz (S.U.A.) — Cox (An­glia) 13—11, 6—­4, 6—4; Taylor (Anglia) — Addison (Austra­lia) 6—4, 8—6, 6...2 ; Stolle (Australia) — Richey (S.U.A.) 7— 5, 6—8, 6—4, 7—-5 ; Roche (Australia) — Ayala (Chile) 6—2, 6—3, 6—1. MADRID­­ (Agerpres). Echipa de fotbal Real Madrid a învins cu scorul de 3—1 (1—0) echipa argentiniană Estudiantes într-un joc desfăşu­rat la Cadiz. Pentru gazde au marcat Aplancio (2) şi Gento din 11 m. Unicul punct al oaspeţi­lor a fost realizat de Suarez. Joepl s-a disputat în nocturnă în prezenţa a peste 25.000 de spec­tatori. In m­eciul următor, Es­tudiantes va întîlni pe Atletico Madrid. Fotbaliştii argentinieni se pregătesc în vederea dublei întîlniri pe care o vor susţine: cu A. C. Milan, la 8 şi 28 oc­tombrie în finala „Cupei inter­continentale". de ore Radio Iaşi Ediţia de prinz (2 septem­brie); 12.00 Revista presei; 12.10 Melody-club —­in re­luare; 13.00 Buletin de ştiri; 13.10 Varietăţi muzicale; 13.30 Actualitatea plastică; 13.40 Cântă violonistul Nathan Mu­stein şi violoncelistul Pablo Casals. Programul da seară; îg.po Buletin de ştiri; 16.10 Muzică populară; 16.30 Pe teme eco­nomice; 16.46 Teatru la mi­crofon : „Henric al IV-lea“ de Luigi Pirandello; 18.15 Mu­zică populară; 18.30 Radio­jurnal şi buletin meteorolo­gic; 18.40 Recital de muzică uşoară: Marieta Bătrînu — Salvatore Adamo. Programul de dimineaţă (3 septembrie); 5.30 Buletin de ştiri; 6.40 Cîntă formaţiile de muzică uşoară Horia Mo­­culescu, Paul Maurlat, Va­­lenţiu Grigorescu şi Carave- 111; 6.00 Cronica agrară; 6.15 Cântece populare româneşti — piese muzicale executate de fanfară — Ritm şi voie bu­nă — muzică uşoară; 7.10 Vă invităm să notaţi în agen­da dv. Televiziune 17.30 Buletin de ştiri; 17.35 Lumea copiilor. Cei mai mici sportivi; 17.50 Studioul şcola­rilor. Vă place muzica?; 18.20 Criterii. Gong. Dramaturgia contemporană în noua sta­giune­­— premiere. Masă ro­tundă — anchetă; 18.40 Din lumea ştiinţei. Grefă de cord experimental. Reportaj filmat la Spitalul de urgenţă Bucu­reşti; 10.10 Prim plan. Acad. prof. Vasile Răşcanu ; 19.30 Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic; 20.00 Festivalul şi concursul Inter­naţional de folclor — Româ­nia '69; 20.15 Filmul artistic .Răscoala“ — producţie a stu­dioului cinematografic „Bucu­reşti“; 22 A XXIV-n aniversare a proclamării Independenţei Vietnamului — Documentar; 22.20 Telejurnalul de noapte. Buletinul meteorologic; 22.40 Publicitate; 22.50 Cîntec, joc şi voie bună. Cinematografe VICTORIA: „Vîrstă ingra­tă“ — cinemascop, orele : 9; 11.05; 14.45; 16.50; 18.55; 21. REPUBLICA: „Sherlock Hol­mes“—o producție din R.F. a Germaniei, orele: 9; 11; 15; 17; 19; 21. COPOU: „Soarele vagabonzilor“ — cinemascop, orele: 9; 11.05; 14.45; 16.59; 18.55; 21. ARTA: „Străin în casă“, orele: 9; 11;10; 14.30 ; 16.45 şi „Clovni pe pereţi“, o­­rele 19 şi 21. TATARASU : „Pianete mecanice“, orele: 16; 18; 20. NICOLINA: „In umbra coltului“ (cinemascop), orele : 16; 18; 20. GRĂDINA POMUL VERDE, ora 20: „Străin în casă". PAŞCANI: .Căsătorie pripită“; TG. FRUMOS: „He­roina“ (cinemascop); HIR­­LAU: „Alexandru cel fericit“; PODU­ ILOAIEI: „Păgînii din Kumerov; HĂLĂUCEŞTI :­­Subteranul“. Teatrul Naţional Turneul Teatrului Mic — Bucureşti. La ora 16 „CAR­­LOTA“ de Miguel Mihare. La ora 20: „TANGO“ de Slawo­­mir Mrazek. Casa de cultură a tineretului Intre orele 15—19 festivitatea organizată de studenţii viet­namezi cu ocazia zilei inde­pendenţei Vietnamului. Audienţe Consiliul popular al muni­cipiului Iaşi ţine audienţă în­tre orele 10—15.30. Muzee In Palatul Culturii, Intre orele 10—13 şi 17—20 puteţi vi­zita: Muzeul de artă, Muzeul etnografic al Moldovei, Mu­zeul politehnic. La aceleaşi ore este deschis şi Muzeul Unirii (str. Lăpuşneanu). Mu­zeul memorial „Ion Creangă“ (Ţicău) este deschis între ore­le 10—17. Muzeul de istorie naturală (str. Gh. Dimitrov nr. 72) poate fi vizitat intre orele 9—19. Monumentul istoric biserica „Trei Ierarhi“ (str. Ştefan cel Mare) îşi aşteaptă vizitatorii între orele 7—20. Timpul probabil Vremea se menţine frumoa­să şi în general călduroasă, cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab din direcţii dife­rite. Temperatura aerului sta­ţionară, minimele vor fi cu­prinse între 10 şi 15 gra­d­e iar maximele între 23 şi 25 grade. * v V. A

Next