Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)
1969-10-01 / nr. 7169
FLACARA IASULUI PAGINA 2 Lucrările agricole în comuna Miroslava Semnalele misiri irita mi lost reteilimili m Soarele strălucea de mult pe bolta cerului, dar mecanizatorii nu porniseră la treabă ■ Inginerii (navetiști) sosesc tîrziu în unități [Bl „Dorim o mînă de ajutor, nu avertismente“ in articolul intitulat „Cine decontează timpul pierdut !" apărut în ziarul nostru din 21 septembrie a.c., semnalam anumite deficienţe in organizarea muncii la unele cooperative agricole printre care si cele din comuna Miroslava, deficiente care frînau desfăşurarea normală a lucrărilor agricole. La 29 septembrie a.c. la o săptămînă de la apariţia articolului am revenit la Miroslava pentru a vedea ce măsuri au luat conducerile cooperativelor agricole, specialiştii, şeful secţiei I.M.A., organele comunale de partid şi de stat, cei repartizaţi să acorde ajutor acestora, pentru redresarea situaţiei. La secţia I.M.A. sîntem prezenţi la ora 6.30 cînd soarele strălucea de mult pe bolta gerului. Cum ne vede, şeful secţiei, tovarăşul M. Miron, dispare. „S-a dus să scoale tractoriştii", ne-a spus bucătăreasa care aştepta să le servească masa. Numărăm tractoarele trase la linie. Erau 11. Au început s* sosească tractoriştii şi sS. fe tocmească cu şeful secţiei la ce lucrări să *e ducS- »N‘ar B bl‘ ]]e sg mergem în cutare loc, sg facem cutare treabă ?" Am cerut şefului de secţie planificarea mijloacelor mecanizate la lucrările din ziua respectivă. Nu ne-a putut oferi aşa ceva. Pînă la ora aceea, pe la secţie n-a trecut nimeni de la C.A.P. sau de la consiliul popular comunal. „De cite tractoare dispuneţi?". Întrebăm noi. „De 14", ni se răspunde. „Şi trei unde sunt?". „La arat spre Voroveşti", completă şeful secţiei. Vizităm tarlaua respectivă. Nici urmă de tractor. Mecanizatorii respectivi erau plecaţi acasă cu tractoarele de cu seară, iar şeful secţiei ascunsese adevărul. Ne îndreptăm spre Voroveşti. In sat întîlnim şareta preşedintelui, condusă de un cooperator. „De unde veniţi?", îl întrebăm noi. „De acasă, de la tovarăşul preşedinte. Mi-a dat teascul să-l duc la fierărie la reparat. Trebuie să apară şi dînsul din urmă". Am reţinut că era ora 7 şi tovarăşul preşedinte nu plecase de acasă şi că în acea dimineaţă problemele personale il preocupau în mod deosebit. Oprim la poarta dumnealui și discutăm cîteva minute. Aflăm că din 100 de hectare destinate orzului au fost semănate doar 80 de hectare, deoarece nu mai există sămîntă, că din 500 de hectare repartizate culturii griului au fost semănate doar 170 de hectare. „in continuare, după ce semănaţi griul?“. „70 de hectare tot după grîu, iar peste 200 de hectare după porumb“, ne-a răspuns preşedintele. „De ce nu organizaţi desfăcutul în stanii pentru a elibera rapid terenul?“. „Eliberatul nu-i o problemă pentru noi“. Trecem pe lingă o tarla cu porumbul recoltat şi aşezat în glugi. Doar 2-3 cooperatori erau prezenţi la desfăcat. Cit priveşte atelajele pină la ora aceea nu-şi făcuseră apariţia la eliberatul terenului. Mai tîrziu, in jurul orei 9, ne-am întîlnit şi cu tovarăşul inginer Ţurcanu. Sosise şi dînsul atunci de la Iaşi. O scurtă discuţie şi aflăm că e vorba de o cu totul altă amplasare a griului decit cea pe care ne-a spus-o preşedintele cooperativei agricole. Aşa prezentîndu-se situaţia, cum să fie luate cele mai eficiente măsuri pentru impulsionarea insămînţărilor ? „Acum, unde plecaţi, tovarăşe preşedinte?" „Trec pe la sectorul zootehnic şi apoi mă duc cu contabilii să evaluăm producţia de struguri din viile izbolate . O fi importantă şi această treabă, nimic de spus, numai că era bine ca tovarăşul preşedinte să vadă cum e organizată munca la semănat, la recoltat, să ia măsurile ce se impuneau şi apoi putea rezolva în linişte şi celelalte treburi. In comună mai există o cooperativă agricolă, la Corneşti. Aceasta, este deservită de o grupă de tractoare de la secţia condusă de tovarăşul M. Miron. Era ora 8 şi nici unul din cele 10 tractoare nu plecase în cîmp, la treabă. Şi cooperativa agricolă nu avea însăminţate decit 47 de hectare cu grîu din 270 de hectare şi 50 de hectare cu orz din 72 de hectare planificate. Cîţiva tractorişti ne-au spus că nici preşedintele, nici brigadierii nu se interesează de felul cum muncesc tractoriştii. „De multe ori ne aflăm singuri pe cimp, ne-a spus un mecanizator. Noi planificăm ce avem de făcut, unde să lucrăm". Pe baza unor exemple oferite chiar în dimineaţa zilei cînd noi am fost aici, avem să ne convingem de acest adevăr. Tovarăşul Ion Banu, preşedintele cooperativei agricole, tocmai trecea spre cîmp pe lîngă grupa de tractoare. Văzuse tractoarele stînd nefolosite, dar nu se oprise. De nu-l chemau mecanizatorii şi-ar fi continuat drumul. Cum de e cu putinţă, tovarăşe preşedinte, să vedeţi tractoarele stînd nefolosite şi să nu aveţi curiozitatea de a întreba măcar de ce stau ? Mecanizatorii ne-au spus că nu are cine să le gătească mîncare caldă, că s-au săturat de conserve. „Tovarăşul Paul Chiprian, inginerul care răspunde din partea Direcţiei agricole de bunul mers al lucrărilor agricole la noi, ne-a comunicat că dacă plecăm din cîmp la masă vom fi amendaţi. Noi am fi dorit nu avertismente, ci o mină de ajutor pentru a ni se pregăti hrana şi a ni se aduce în cîmpie. Am ţinut neapărat să discutăm şi cu tovarăşul inginer P. Ilaş, dar nu l-am putut întîlni. Plecase la Iaşi în ziua de 28 septembrie în jurul orei 15 şi nu sosise în unitate nici pînă la ora 8, din ziua vizitei noastre. In ziua respectivă în jurul orei 9 am trecut şi pe la consiliul popular comunal. L-am întrebat pe tovarăşul Vasile Lăpuşneanu, primarul comunei, care se afla la birou, cum merg treburile, ce măsuri au fost luate în urma semnalelor noastre critice. Răspunsul: „Acum treburile merg bine, bine de tot”. Ne-am dat seama că primarul comunei nu cunoştea realităţile din cimp. De la factorii de răspundere din-- cooperativele agricole am aflat că* ’n cursul săptămînii trecute pe aici, pe la Miroslava, n-a trecut nimeni de la Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole, de la Direcţia agricolă. Nu înţelegem cum de tovarăşii din conducerea organelor agricole judeţene n-au mers la faţa locului, după ce noi am semnalat în ziarul din 21 septembrie starea de lucruri amintită, pentru a lua măsurile corespunzătoare.Tovarăşul ing. Paul Chiprian, care răspunde din partea Direcţiei agricole de bunul mers al lucrărilor în această comună, vine foarte des la Miroslava. Dar, ce folos că deficienţele in organizarea muncii continuă să persiste). Aşa stind lucrurile, întrebăm conducerea Direcţiei agricole şi pe cea a Uniunii judeţene a cooperativelor agricole . Pînă ctnd va fi tolerată o asemenea situaţie la cooperativele agricole din comuna Miroslava? Gh. POIANĂ Modernizarea pieţei din Tg. Frumos Recent, în oraşul Tg. Frumos, au început lucrările de modernizare a pieţii pentru desfacerea produselor agro-alimentare. Această acţiune se înscrie între obiectivele cuprinse in planul de gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului pe acest an. Valoarea lucrărilor ce se vor executa la acest obiectiv se ridică la circa 300.000 de lei. La Opera de stat din Iași Spectacol extraordinar Miercuri 8 octombrie, ora 19:30, pe scena Operei de stat din Iași, va avea loc spectacolul extraordinar .Carmen“ cu concursul mezzosopranei Luba Barkcova din R. S. Cehoslovacă. Cunoscută la Început ca solistă al ansamblului folcloric „Locnica“ care a intreprins turnee în Suedia, Norvegia, Danemarca şi a vizitat şi ţara noastră cu prilejul Festivalului Internaţional al tineretului şi studenţilor. Luba Barkcova a devenit mai tîrziu angajată a Teatrului Naţional slovac, unde i-au fost încredinţate roluri importante. Permanent el a colaborat îndeaproape şi cu Studioul de televiziune. Un succes deosebit a obţinut solista slovacă la festivalul „Primăvara la Praga". In repertoriul ei, în afară de concertele amintite, sunt incluse „Trubadurul“ de Verdi, „Evgheni Oneghin“ de Ceaikovski, „Povestirile lui Hoffman" de Offenbach, „Sărutul" de Smetana, „Cavaleria rusticana" de Mascagni, „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini, „Flautul fermecat" de Mozart și altele. Luka Barkcova este și o apreciată interpretă a liedului, avînd in repertoriu lucrări de Șostakovici, Verdi, Ravel și alții. Imagine din cadrul serviciului de creație de la Ţesătoria de mătase „Victoria" din Iași. Se concep noi modele pentru imprimeuri. Orizonturi largi în noul an universitar (urmare din pag. 1). ţă,intre şcoală şi nevoile practicii". , SlJt .......... In îndeplinirea acestei sarcini şi in genere a bunului mers al procesului de instrucţie şi educaţie, un rol de seamă il au senatele şi consiliile profesorale, organisme tinere cu atribuţii importante în organizarea şi conducerea activităţii universitare, din care fac parte şi reprezentanţi ai studenţimii, ca expresie a democratismului şi dorinţei de a atrage şi studenţii în rezolvarea problemelor lor de muncă şi de viaţă. Va trebui numai ca acestea să-şi îndeplinească tot mai bine menirea, pe baza experienţei dobîndite şi a cerinţelor ce le stau în faţă. Dovedind înaltă conştiinţă faţă de cauza socialismului, faţă de poporul din mijlocul căruia se ridică, faţă de ideile înaintate de progres în întreaga lume, studenţimea română dovedeşte că este animată de vibrante sentimente patriotice, de elan tineresc, de dragoste faţă de partidul nostru care conduce cu înţelepciune destinele întregului popor. Asemenea sentimente trebuie cultiva-te cu grijă în continuare aşa cum se subliniază si in Tezele Congresului : „O atenţie aparte va trebui acordată educării tineretului în spiritul concepţiei ştiinţifice materialiste despre lume, al idealurilor de viaţa comuniste, al devotamentului fiiţa de partid, al dragostei faţă de patria socialista". In aceasta direcție este chemată să militeze în primul rînd organizația de tineret și onum de asociațiile studenţești care în urma celei de-a VlI-a Conferințe a U.A.S.R. din luna aprilie a.c. prezintă forma specifica de organizare a activității U.T.C. în școala superioara, avînd datoria ca, sub îndrumarea organizaţiilor de partid şi în colaborare cu conducerile institutelor, sa iniţieze activităţi în sprijinul bunei desfăşurări, încă de la începutul anului universitar, a procesului instructiv-educativ - acţiuni politico-ideologice, ştiinţifice, cultural-artistice etc., preocupînduse totodată și de problemele profesionale şi sociale ale studenţilor. Este necesara imprimarea, începînd din prima zi a noului an universitar, a unui climat de munca intensa, de profunzime ştiinţifică, de enturhism, a unui înalt spirit d®, răspundere ce-i respumător elanului general di care întregul nostru popor îndeplineşte sarcinile trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului. In această direcţie, un rol de seamă le revine organizaţiilor de partid din institutele de invăţămînt superior ale căror sarcini s-au lărgit simţitor prin acordarea dreptului de control prevăzut în noul Statut al partidului, adoptat de Congresul al X-lea. Fără îndoială aceste atribuţii trebuie înţelese în sensul lor real şi în primul rînd ca o îndatorire de a îmbunătăţi întreaga activitate politică şi organizatorică, asigurind sprijinirea mai intensă a conducerii institutelor în activitatea lor multilaterală şi întărind totodată organizaţiile de partid care să devină din ce în ce mai puternice din punct de vedere cantitativ şi calitativ, prin perfecţionarea muncii politice, a vieţii de partid din institute şi antrenarea tuturor comuniştilor la îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le stau în faţă. Concentrarea tuturor forţelor, avîntul şi dăruirea care caracterizează cadrele noastre didactice şi studenţimea acestui centru cu străvechi tradiţii culturale sunt garanţii puternice ale succeselor în noul an universitar, an cu profundă semnificaţie istorică, fiind prima treaptă a urcuşului glorios, conturat în linii sigure de documentele Congresului al X-lea al P.C.R. Dorim zbor înalt şi atingerea însoritelor culmi ale,ştiinţei harnicei studenţimi ieşene ! O sarcină permanentă, de maximă importanţă: creşterea rentabilităţii producţiei materiale (urmare din pag. 1) dejean de partid din 28 martie a.c. , mai puţin pentru aplicarea lor. La unele sortimente produse de unităţile industriei uşoare şi alimentare s-au înregistrat depăşiri ale consumurilor specifice de materii prime şi materiale, deoarece nu s-au luat încă suficiente măsuri pentru urmărirea operativă a acestora pe flux şi pe fiecare subansamblu. La ultima adunare generală a salariaţilor de la Fabrica de tricotaje „Moldova“ s-au evidenţiat rezervele ce există la secţia de croire unde, printr-o mai raţională încadrare a tiparelor şi îmbunătăţirea organizării producţiei se poate reduce procentul de deşeuri şi obţine pe această cale importante economii de materii prime. Stabilirea, urmărirea şi respectarea consumurilor specifice este, de asemenea, necorespunzătoare în industria locală, ceea ce determină creşterea cheltuielilor totale de producţie pe unitate de produs. S-a făcut încă foarte puţin în ce priveşte reducerea consumurilor prin reproiectarea unor piese, subansamble sau utilaje, lucrările prevăzute în acest sens găsindu-se şi în prezent în unele întreprinderi într-o fază incipientă. Cheltuieli neproductive de muncă vie şi materializată, care au afectat atit volumul producţiei realizate cît şi preţul de cost al acestora s-au produs şi datorită menţinerii în volum Încă destul de ridicat a unor rebuturi, deşeuri, declasări, deteriorări. Deşi în scădere faţă de perioadele anterioare, in semestrul I al anului curent, ipoftBsamblul Judeţului înregistrat asemenea pierderi în valoare de 2.564.000 de lei. Aceste cheltuieli au fost generate în cele mai multe cazuri de livrarea de către furnizori a unor materiale supradimensionate față de prevederile contractelor încheiate sau de proastă calitate, Inregistrîndu-se importante depășiri de consum (Uzina metalurgică, Uzina de prelucrare a maselor plastice). Organizaţiile de partid şi comitetele de direcţie trebuie să acţioneze mai hotent în vederea diminuării cheltuielilor pentru materii prime şi materiale prin spori■ rea exigenţei la recepţia acestora. Întărirea răspunderii pentru gospodărirea şi depozitarea lor, prin organizarea mai bună a producţiei, îmbunătăţirea calificării muncitorilor, respectarea normelor de consum, creşterea exigenţei controlului de calitate pe parcursul proceselor de fabricaţie, care să permită înlăturarea defectelor cînd valoarea încorporată este încă minimă. Pentru micşorarea costurilor pe unitate de produs să se asigur® reducerea la maximum a staţionărilor neprogramate. Deşi indicii de utilizare intensivă şi extensivă au crescut în 1969 faţă de anul trecut, la principalele întreprinderi s-au înregistrat staţionări neprogramate (circa 1 milion ore maşină, din care : 218 mii ore pentru reparaţii accidentale, 350 ore din lipsa energiei electrice mii ore din lipsa forţei de că. 380 mii ore din alte cauganizatorice). In şedinţa biroului Comj judeţean de partid s-acesitatea unei activity crete pentru orientarea organizaţiilor de partid şi comitetelor de direcţie de a acţiona în vederea lichidării neajunsurilor semnalate mai sus mobilizînd mai mult forţele şi efortul propriu al colectivelor respentiveşti deserin reducerea cheltuielilor de producţie trebuie să se creeze posibilitatea sporirii volumului producţiei cu aceleaşi resurse materiale şi de muncă, dar totodată şi creşterea acumulărilor băşi a rentabilităţii care oblinîntr-o formă sintetică eficienţa întregii activităţi a întreprinderilor. In opt luni planul de beneficii al unităţilor industriale şi de comerţ a fost depăşit cu peste 93 de milioane lei (177.000 de lei) şi cu 516.000 lei la alte 8 întreprinderi, întreprinderea de transporturi Iaşi a depăşit cu peste 1,3 milioane de lei dotaţiile aprobare, iar la întreprinderea forestieră, Ţesătoria de mătase „Victoria“, Industria cărnii şi întreprinderea economică Paşcani unele sortimente şi activităţi sunt nerentabile. O situaţie necorespunzătoare se menţine şi in sectorul de construcţii. întreprinderile de construcţii ale Ministerului Transporturilor nu realizează planul de beneficii cu 4.807.000 de lei, iar întreprinderea de construcţii-montaj nr. 4 depăşeşte dotaţiile prevăzute cu 2.903.000 de lei. Deşi în unităţile de construcţii s-au întocmit numeroase şi repetate planuri de măsuri care să asigure eliminarea acestor pierderi, ele nu se finalizează. La întreprinderea de construcţii-montaj nr. 4 şi la Trustul de construcţii în acest an s-au întocmit 12 planuri de măsuri, a căror realizare nu a fost urmărită pe parcurs. Se pare importante sume pentru efectuarea remedierilor, ca urmare a unor lucrări de slabă calitate. De asemenea, se constată încă o organizare necorespunzătoare a activităţii sectoarelor de transporturi, înregistrarea unui volum important de staţionări, ca urmare a reparaţiilor accidentale, lipsei pieselor de schimb etc. Trebuie menţionate însă şi influenţele obiective. Ne referim îndeosebi la menţinerea unei neconcordante între preţurile de deviz li costurile reale care, deşi sesizate în repetate rînduri, nu au fost soluţionate. Numai la întreprinderea construcţii-montaj nr. 4 s-au înregistrat in acest an diferenţe de preturi la materiale in valoare de 2.193.000 de lei, la tarife de transport 824.000 de lei şi diferenţe la achiziţii de agregate 339.000 de lei. Se impune reluarea şi reexaminarea aspectelor concrete semnalate organelor economice centrale şi ministerelor de resort pentru a se elimina aceste influenţe asupra rezultatelor financiare ale întreprinderilor de construcţii. Biroul Comitetului judeţean de partid a insistat pentru antrenarea mai activă şi concretă a cadrelor cu pregătire economică de la catedrele de specialitate din institutele de învăţămint superior şi din Institutele de cercetare la rezolvarea multiplelor probleme care trebuie abordate in întreprinderi, în direcţia întăririi legăturii lor cu unităţile economice. In etapa următoare se impune acordarea unui ajutor mai eficace din partea organelor de partid pentru sporirea acestor preocupări In toate unităţile economice, Îndeosebi In construcţii, transporturi şi ncori unde se mai realizează pe total sau Ia unele sortimente pierderi, In vederea reinlvării problemelor ce se mai pbdicâ aici. Comisia economică judeţeană va permanentiza ajutorul şi controlul în toate unităţile, in vederea realizării indicatorilor economici şi financiari, de către toate unităţii,s pective. PE ECRANE Angelica azi, Antonioni mîine A devenit aproape curenta penurie săptămlnilor noastre cinematografice. Rar se Intimplă să avem unde merge ca să ne potolim setea de filme , de arme bune, firește, căci cele de duzină nu ne lipsesc Am avut norocul săptămînă trecută să vedem un Hitchcock şi — pierzind o jumătate de noapte — un Elia Kazan (Elia, nu Eliza cum anunţa afişul) al cărui film „America, America", considerat pe drept cuvint „film de artă“, a fost programat numai citeva zile şi numai de la ora 19:30. Este cel puţin curioasă această atitudine faţă de filmul de artă, socotit drept o cenuşăreasă în propria sa casă (la cinematograful „Arta"). Aflăm acum că şi „Deşertul roşu“ al lui Michelangelo Antonioni tot o asemenea soartă va avea , trei zile, numai spectacolele de seară . Oare nu mai există spectatori pentru filmele bune ? Oare celelalte filme de Antonioni („Strigătul“, „Noaptea“, „Eclipsa", „Aventura“) care au rulat pe ecranele noastre n-au avut public ? Credem că este o exagerare a celor ce răspund de programări, un exces de zel față de vehiculele mediocre, exces de zel al cărui rezultat va fi pind la urmă defavorabil Căci programarea atit de insistentă a filmelor de duzină (reluate de cite cinci sau zece ori) Îndepărtează de cinematograf o categorie de spectatori — poate cea mai credincioasă celei de a şaptea arte — o categorie care cu indreptăţită ambiţie continuă să creadă că cinematograful este, înainte de orice, artă. Fată de această categorie serviciul programării rămine dator săptămină de săptămînă. — „Exista un cinematograf de artă“ ni se va spune. — „Există doar o Urmă“, vom răspunde, căci „Arta" nu are un program cit de citjudicios, conform cu firma şi cu pretenţiile legate firesc de ea. Aici rulează tot felul de pelicule, fără discernămtnt, iar filmelor de artă, dispreţuite, ponegrite, nedreptăfite, li se rezervă. In cei zile din săptămînă, este un spectacol sau două pe zi. In schimb „Angelica şi sultanul" se „lălăie“ in două săli de premieră deodată („Victoria" și „Copou“) și n-am fi surprinși dacă i s-ar rezerva nu o săptămînă, cum e obiceiul, ci două. Nu suntem — departe de noi acest gind — Împotriva filmelor distractive, de aventuri, muzicale sau oricum vor fi ele. Le considerăm chiar necesare. Dar nu vom aplauda niciodată excesul care se face, inundarea ecranelor unui oraş cu asemenea producţii. Căci în timp ce la „Victoria" şi „Copou“ rulează această mult discutată „Angelică", la Republica nu ni se oferă decit „Comisarul X şi banda Trei cîini verzi“, cînd normal ar f fost să se caute un echilibru de calitate şi de gen. In ce priveşte Ulmul „Angelica şi sultanul“, premiera de... onoare a acestei săptămîni, ni s-a părut mai obosit și mai „tras de păr" decit toate cele patru serii anterioare la un joc. Bemnard Borderie se pare că a pierdut complet măsura şi, nemaiavlnd nimic de spus, încarcă şi îngroaşă totul, scotoceşte prin arhivele cinematografice şi „împrumută" de unde nimereşte. Michele Mercier e şi ea plictisită de atîtea aventuri, a devenit iadă şi obosită, iar Robert Hossein are aerul că ia totul peste picior. Este insă o vorbă : „Nu-i frumos ce-i iumos... etc.“. Aşa că sălile se umplu. Iar printre spectatori sunt destui şi cei „sub 16 ani" puşi, la acest film, sub interdicţie... teoretică. Ne vom îngădui, totuşi — în speranţa că nu-i vom supăra pe entuziaştii susţinători ai „Angelicăi“ — să spunem două-trei cuvinte despre „Deşertul roşu" care... vine miine, la „Arta". Faţă de trilogia deja vizionată de noi (■„Aventura", „Noaptea", „Eclipsa"), „Deşertul roşu“ nu aduce noutăţi tematice, e, Intr-un fel, o prelungire a temelor specific antonioniene. Nou e însă unghiul din care e privită tema şi concluzia asupra raportului dintre realitatea materială a lumii contemporane (intr-o continuă şi tulburătoare schimbare) şi ţinuta morală, comportamentul psihologic al oamenilor aparţinînd acestei lumi. Cum singur mărturisea, Antonioni caută — în „Deşertul roşu" — să înţeleagă şi „să explice" ce se petrece cu acea categorie de oameni „pe care nu-i sperie necunoscutul ştiinţific, dar îi îngrozeşte necunoscutul moral". Eroina principală a filmului, Giuliana (Monica Vitti) e mai puţin „cazul filozofic al însingurării" şi mai mult „cazul fiziologic al nevrozării". E uşor de observat deplasarea de accent faţă de filmele anterioare. Amintind că partenerul Monicăi Vitti este Richard Harris — violentul rugbist din „Viaţă sportivă“, avînd însă, aici, o partitură total diferită — vom Încheia sumara recomandare, fiindu-ne cunoscut că filmele bune se recomandă singure ■, sau cel puţin aşa ar trebui. Şt. O. MUGUR Dezlegarea jocului apărut în nr. 7167 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1.Enescu — Artă i 2. Mi — Filip — Ap i 3. Eclisă — Țară i 4. Ruha — Neant; 5. N — Lait — Tic; 6. Telal — Irina; 7. Isa — Bach — Is i 8. Cut — Ghis — At 9. Cutie — En — M; A — At — Ct — Moş ; Porumbescu. 10. 11. JOCURI TOAMNĂ ORIZONTAL: 1. „Cînd.... se coc", balet de Mihail Jora (neart.); 2. Provincie in Peloponez unde se ţineau vestite curse de care şi cai — Producător de in ; 3. Calm! — Rîu spartan; 4. Toamna, cînd, după cuvintele lui Ion Vinea „Toamna pînă la singe a muşcat podgoriile" — Stăpîna Moldovei în cunoscutul monolog al lui Vodă Ştefan din „Apus de soare" (sing.) ; 5. In teren I — întreprindere ieşeană — Oraş în Spania ; 6. Cintece de toamnă — Plantă cu flori de o zi ; 7. Bis (anagr.)... — ...abis! — Articol ; 8. Rece I •— Pasăre du culoare galbenă ruginie ; 9 Poezie de Al. Vlahuţă, în care „E-atîta fericire-n urmă, / Şi-atîta-mi pare de departe, / Incit mă-ntreb dac-am trăit-o, / Sau am citit-o Intr-o carte" (pl.). 10. Luna trecută s-au împlinit 400 de ani de la moartea acestui pictor şi grafician flamand, autorul tabloului „Uciderea pruncilor". VERTICAL: 1. In această lună a anului 1908 a publicat P. Cerna, poezia „Floarea Oltului" . 2. In stil! — In toamna anului 1911, în cadrul sărbătorilor singuantenarului Universităţii din Iaşi, împreună cu D. Dinicu, Geza de Kresz, Ed. Dalboso şi Cella Delavrancea, participă la o serată muzicală în care se execută „Cvartetul în re minor" de Mozart şi „Trio în re minor” de Mendelssohn ; 3. Comun la poezie şi melodie Pronume Brigitte Bardot; 4. Trecut prin apă — Usturoi — La rînd! 5. Vechi locuitori ai Franţei (sing.) - A reluat în această toamnă „Opinia publică" de A. Baranga ; 6. Specificul începutului de octombrie, cu păstrare şi must dulce ; 7. Cărei!'; 8. Eroină şi la „Dragoste de septembrie'' (pi.) — Haga (anagr.); 9. Suprafaţă ce se însămîntează la această oră; 10. Produse actuale ale C.I.M.P.-ului din Iaşi — Vas pentru... must. l. BRADU 24 ore Radio Iaşi Ediţia de prînz (1 octombrie); 12.00 Revista presei ; 12.10 Solişti şi formaţii artistice de amatori participante la cel de-al IX-Iea concurs ? 12.30 Pe tema economice — reluare ; 12.45 Maeştri ai claviaturii : pianistă Sofia Cozma ; 13.00 Buletin de ştiri ; 13.10 Concert de prînz ; 13.30 Carnet cinematografic » 13.40 Concert de prînz — continuare. Programat de seară : 16.00 Buletin de știri ? 16.10 Muzică populară : 16.30 Concertul săptămînii 17.00 Fii© din Istoria României ? 17.20 Cintece patriotice ? 17.30 Pe portativul undelor — melodia preferată ? 18.00 Actualitatea economică ; 18.10 Program de lieduri ? 18.30 Radiojurnal 18 45 Program da romanţ®. Programul de dimineaţă (2 octombrie) ; 5.30 Buletin de ştiri ; 5.40 Muzică executată de fanfară ; 6.00 Cronica agrară ? 6.15 Cintece populare româneşti ? Melodii distractive ? 7.10 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Televiziune 11.45 Transmisia mitingului din Piaţa Romană, cu ocazia deschiderii noului an universitar 14.00 Fotbal: Rapid — Vitoria Setubal (repriza a II-a) din cadrul competiţiei „Cupa europeană a tirgurilor" 14.45 Desene animate? 15.00 Program de cintece şi jocuri populare? 15.30 Fotbal: Steaua —Glasgow Rangers — din cadrul competiţiei „Cupa Cupelor“ 17.15 Marele Pistruiatul film serial pentru copii? 17.40 România în finala Cupei Davis? 19.00 Anchetă internaţională pe tema: „Noi metode de planificare internă şi comerţul exterior“? 19.30 Telejurnalul de seară? 20.15 Actualitatea In agricultură? 20.30 Telecinemateca: „Crainquebille"? 22.00 Reflector? 22.15 Teleglob. Imagini filmate din R.P. Chineză» 22.30 Convorbiri literare? 23.00 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA : „Angelica şi sultanul“, cinemascop-orele: 9? tilor 14.45; 16.55? 19.05? 21.15. REPUBLICA: „Comisarul “ si banda „Trei cîini verzi", orele: 9? 11? 15? 17 i 19 ? 21. COPOU : „Angelica si sultanul“, cinemascop, orele : 9 , 11 , 15 ? 17 I 19 I 21. ARTA: „In umbra coltului“, cinemascop. Orele 9.15 11.15 » 14.45? 16.45 ? 18.45 ? 20.45. TATARASI: „Soarele vagabonzilor“, orele : 15.50 ! 18 . 20. NICOLINA : „Prin Kurdistanul sălbatic“, cinemascop, orele : 16 ! 18 . 20. PAŞCANI : „Aruncaţi banca în aer“. TG. FRUMOS : „Cu toată viteza înainte“. HIRLAU : „Crimă In stil personal“, cinemascop. PODU ILOAIEI : „înnorală trecătoare“, cinemascop. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor LA ORA 20.00 la CLUBUL ARTELOR de la Casa de cultura a tineretului şi studenţilor MOMENT FESTIV. Participă tineri poeţi ieşeni. Spectacol de circ La orele 16.00 şi 20.00, va fi prezentat de către circul „Kludsky” (R. S. Cehoslovacă) care este un turneu în oraşul nostru, un interesant şi distractiv spectacol. Circul este amenajat in Piaţa Podu-Roj. Agenţia O. N. T. Agenţia Judeţeană O. N. T. Iaşi organizează o excursie la Bucureşti cu trenul în ziua de 11 octombrie a.c., cu ocazia desfăşurării partidei de fotbal din preliminariile campionatului mondial, între formaţia României şi Portugaliei. Plecarea va fi în ziua de 11 oct. ora 23,24, iar întoarcerea în ziua de 13 octombrie, la ora 6,30. Se asigură bilete de meci şi bilet pentru vizitarea Expoziţiei EREN '69. înscrierile sa fac la sediul agenţiei din Piaţa Unirii nr. 12, telefon 15236. Informaţii zilnic de la ora 7.00— 22.00. Timpul probabil Vreme frumoasă cu cerul mai mult senin. O uşoară înnorală se va produce în nordul Moldovei, Vin din general slab. Temperatura aerului în creştere uşoară, minimele vor oscila între 3 şi 9 grade, iar maximele între 20 şii 24 grad®. A a