Flacăra Iaşului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 7248-7271)
1970-01-29 / nr. 7269
I ANDI XXII. Nr. 7269 I 0 I 29 IANUARIE 1970 4 PAGINI 30 BANI mattoltam Perfecţionarea sistemului de retribuire ■ ■ a muncii va spori cointeresarea în creşterea producţiei Ioan MINEA vicepreşedinte al Uniunii judeţene , a cooperativelor agricole Răspunzînd hotărîrilor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român şi complexului de măsuri stabilite de conducerea partidului pentru îmbunătăţirea activităţii în agricultura cooperatistă, plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie din 22-23 decembrie 1969 a stabilit forme mai perfecţionate de retribuire a muncii, care să ducă ,la sporirea producţiei agricole, element hotâritor al ridicării continue a nivelului de trai al ţăranilor cooperatori şi al creşterii aportului agriculturii cooperatiste la aprovizionarea populaţiei cu produse agro-alimentare şi a industriei cu materii prime. Prin măsurile adoptate s-a mai urmărit ca formele de retribuire să corespundă condiţiilor materiale,, economice şi sociale din fiecare cooperativă agricolă, specificului fiecărui sector de activitate şi să se asigure o legătură directă între rezultatele muncii depuse şi nivelul retribuirii. Perfecţionarea sistemului de retribuire constă in evaluarea cantităţii şi calităţii muncii direct în expresie bănească, pe bază de tarife, în îmbunătăţirea normelor de muncă şi încadrarea lucrărilor pe şase categorii faţă de cinci, în funcţie de complexitatea lor, de efortul solicitat pentru o activitate de 10 ore pe zi. De asemenea, au fost recomandate cooperativelor agricole noi forme de retribuire a muncii : forma de retribuire numai în bani şi forma de retribuire procentuală din valoarea producţiei obţinute. Faţă de noile recomandări, fiecare cooperativă agricolă de producţie poate să aplice oricare din formele de retribuire a muncii , în natură şi în bani , numai în bani . în cooperativele agricole procentual din producţia sau din veniturile realizate şi folosind tarifele , pe norma de muncă , pe unitate de produs sau la 1 000 lei producţie obţinută. Pentru oricare din formele de retribuire a muncii ce se vor aplica, trebuie să se calculeze tarife pe norma de muncă pe fiecare din cele şase categorii de lucrări, stabilite în expresie valorică, atît pentru forma de retribuire în natură şi in bani, pentru forma de retribuire în bani, cit şi pentru retribuirea procentuală din valoarea producţiei obţinute. Mărimea tarifelor ce se poate aplica într-o cooperativă se stabileşte astfel : a) pe o normă de muncă - împărţind fondul de retribuire a muncii la totalul normelor convenţionale de muncă ; b) pe unitate de produs — împărţind fondul de retribuire a muncii la cantitatea de produse planificate ; c) la 1 000 lei producţie , împărţind fondul de retribuire a muncii la valoarea producţiei planificate, exprimată în mii lei. Fondul de retribuire a muncii la tarifele pe unitate de produs și la 1 000 lei producţie se stabileşte înmulţind numărul de norme de muncă * convenţionale cu tariful pe o norma de muncă convenţională stabilit pe cooperativă prin planul de producţie si financiar. in cooperativele agricole in care se consideră că retribuirea procentuală din valoarea producţiei cointeresează mai mult pe membrii cooperatori în participarea la muncă şi în sporirea producţiei, se poate aplica şi această formă de retribuire. Pentru a înţelege mai uşor modul cum se determină la-Icontinuare in pag a 3-a1 CWS Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean VtfVVVVVVVWWVWVVVWWVVVVWVVV Întreprinderea de produse ceramice Iaşi 170.000 de cărămizi pe zi In ultimul timp, producţia zilnică de cărămizi realizată la întreprinderea de produse ceramice Iaşi a atins cifra de 170.000 bucăţi, fapt ce constituie nu numai un record al fabricii, ci şi o apropiere substanţială de nivelul capacităţii proiectate. O influenţă importantă asupra creşterii producţiei au avut punerea la punct a unor instalaţii şi agregate (prin eforturile cadrelor tehnice din fabrica) şi intrarea în funcţiune, în procent de 80 la sută din capacitate, a halei de omogenizare. Se asigură astfel omai deplină utilizare a capacităţilor de producţie şi o ritmicitate sporită. Noi tipuri de mobilă Conducerea O.C.L. „Metalochimice" ne informează că în contractele încheiate cu întreprinderile producătoare de mobilă din tară sunt prevăzute pentru acest an 109 sortimente de mobilă. Dintre acestea, 42 sunt noi. Camerele studio „Cetatea", „Moldoviţa", „Arieşul*; sufrageriile „Dacia", „Codlea" ; bibliotecile „Siretul", „Corp 3"; canapelele „Dacia", „Siret", „Complex" sînt numai cîteva dintre noile garnituri ce se află în magazinele de desfacere. Caracteristice pentru aceste tipuri de mobilă : nota in plus de eleganță, gradul sporit de confort etc. Lucrare distinsă cu diploma internaţională de merit La expoziţia internaţională de desene şi picturi ale tinerilor activişti de cruce roşie (elevii organizată de Liga internaţională de Cruce Roşie la Budapesta, în anul 1969, lucrarea intitulată „Deszăpezire" executată de elevul Mihai Mare, de la Liceul de arte plastice „Octav Băncilă” din Iaşi, a fost distinsă cu diploma de merit. Pe adresa liceului au fost transmise călduroase felicitări. In pag. a 2-a Hotărîre pentru adoptarea bugetului pe anul 1970 al Consiliului popular al judeţului Iaşi Proletari din toate furile, uniți-vă! Filatura de fire pieptănate a Fabricii „Ţesătura". Filatoarele Mioara Panţiru şi Maria Şendrea, două dintre fruntaşele întreprinderii. . Parametrii competenţei profesionale e la existenţa sa, Fabrica de tricotaje „Moldova“ a avut de rezolvat nenumărate sarcini impuse de ritmul mereu crescînd al dezvoltării industriale. Fabrica are azi cîteva mii de Salariaţi, iată de numai 500, citi cran cu 5—6 ani in urmă. La început de drum, fabrică a cingajat salariaţi cine nu cunoşteau încă meseria de tricoter-confecţionier sau vopsitor, dar având sădită dorința de a şti. S-au organizat cursuri de calificare, pe durate şi profile diferite. Cei 3.078 de muncitori calificaţi exprimă rodul acestei uriaşe munci. Prima fază fiind rezolvată s-a pus accentul pe ridicarea calificării şi recalificarea pe o diversitate sporită de specialităţi, ajungindu-se, in prezent, ca un muncitor tricoter să poată lucra pe mai multe maşini de diferite tipuri şi să efectueze operaţii din ce în ce mai complexe, cu noi probleme tehnice. Importanţa şi oportunitatea acestui lucru reiese şi din faptul că în prezent produsele Fabricii de tricotaje „Moldova“ sunt din ce in ce mai solidare pe piaţa externă şi internă şi aceasta datorită rezultantei calitative a muncii lor Dintre cei 454 de muncitor veniţi direct din şcolile profesionale, în prezent, majoritatea sunt maiştri sau ajutor de maiştri, specialişti cu o bună calificare. Un exemplu grăitor îl constituie secţia finisaj, care la început de drum nu poseda nici un maistru calificat, iar in prezent are un număr suficient de maiştri, majoritatea provenind din şcolile profesionale şi specializaţi apoi prin cursurile de maiştri. Consemnăm doar cîteva nume: Emilian Anton, Ion Hudac, Cornel Ştefan etc. La secţia croit-confecţii, Maria Balint, Tereza Romila, Elina Cruceanu, de pildă, posedă in prezent cunoştinţele predate la şcoala de maiştri, urmată in urmă cu 2—3 ani la Sibiu. Un alt aspect il constituie şi preocuparea intensă din partea specialiştilor fabricii în direcţia specializării personalului de întreţinere, ajungîndu-se la un număr de peste 300 lăcătuşi-electricienii, absolvenţi ai cursurilor în anul 1969. Rezultatele acestor eforturi sînt vizibile. Dacă, de pildă, in 1967 sarcina de productivitate a muncii abia se realiza, in anul 1969 a ajuns să fie depăşită cu două procente. Relatările noastre, la care inserăm si faptul că in 1970 sarcinile de plan sporesc cu 4 la sută, fatăde anul trecut, din care peste 50 la sută vor fi destinate exportului — ne fac să credem că eforturile depuse pină acum pe linia satisfacerii cerinţelor Înzestrării tehnice vor avea ca efect îndeplinirea şi depăşirea cu succes a noilor parametri de plan. Constantin MOROŞANU Noul pavilion al catedrei de mașini agricole de laInstitutul agronomic „Ion Ionescu de la Brad" Foto : D. ROTARU corespondent în construcţie Noi obiective ale cooperaţiei meşteşugăreşti La Satu Mare, Bacău, Sf. Gheorghe şi Cluj a început construcţia unor noi obiective ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Este vorba de o staţie de întreţinere şi reparaţii auto-moto şi trei ateliere de producţie. Acestora li se vor adăuga, în cursul anului, încă 120 de construcţii: spălătorii-curăţătorii, staţii auto-moto, o casă de modă, complexe de deservire, ateliere de producţie, amplasate mai ales în localităţile aflate în plină dezvoltare cum sînt Buzău, Tg. Jiu, Sighet, Slatina, Focşani, Botoşani etc. In vederea realizării lor în termenele prevăzute au fost stabilite din timp amplasamentele, s-au asigurat, documentaţiile pentru mai mult de 76 la sută din obiective, iar pentru restul s-au luat măsuri ca proiectele să fie predate constructorilor pînă la sfîrşitul lunii martie. (Agerpres). Cei peste 2.000 de miei obţinuţi în acest sezon la ferma de ovine de la Deleni (I.A.S. Cotnari) sînt îngrijiţi cu atenţie de medicul veterinar Maria Romingher. Foto : G. PAUL mm ■ ■ ■ ■ ■ B Vietnamul de sud ■ ■ ■ A In pagina a 4-a ■ ■ Baze și obiective americano—saigoneze sub tirul patrioţilor ■ In legătură cu politica franceză în Orientul Mijlociu ■ w ■ iii! în municipiul Iaşi Instruirea secretarilor birourilor organizaţiilor de partid în cadrul programului anual de instruire a secretarilor birourilor organizaţiilor de partid. Comitetul municipal Iaşi al P.C.R. a organizat, în cursul după-amiezii de ieri, instruirea secretarilor birourilor organizaţiilor de partid din întreprinderile şi instituţiile ieşene. Tov. Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal Iaşi al P.C.R., a vorbit, cu acest prilej, despre „Sarcinile organelor şi organizaţiilor de partid privind întărirea rîndurilor partidului şi educarea comuniştilor“, iar tov. Eugen Biliuţă, secretar al Comitetului municipal Iaşi al P.C.R., a vorbit despre „Sarcinile organizaţiilor de partid în domeniul activităţii ideologice şi al muncii politice" De la Ministerul Învăţămîntului In legătură cu concursul de admitere în anul I, în liceele de cultură generală, de artă, cu program de educaţie fizică, şi liceele pedagogice, cursuri de zi, în anul 1970, Ministerul Invăţămîntului comunică : Concursul de admitere se desfăşoară între 22 iunie şi 3 iulie. Probele practice la liceele de artă şi cu program special de educaţie fizică, precum şi probele de aptitudini muzicale şi vizita medicală la liceele pedagogice au loc între 22 şi 24 iunie. La concurs se pot înscrie promovaţii clasei a VIII-a a şcolii generale care împlinesc vîrsta de cel mult 17 ani în cursul anului 1970. Concursul de admitere în liceele de cultură generală, de artă, cu program de educaţie fizică şi în liceele pedagogice constă din: — limba română — scris şi oral; matematică — scris şi oral; — istoria României — oral; — limba maternă — scris şi oral (pentru liceele cu predarea în limbile naţionalităţilor conlocuitoare). La liceele de artă şi cu program de educaţie fizică, probele de cultură generală ■ sînt precedate de vizita medicala şi de probe practice, iar la liceele pedagogice de vizita medicală şi de probă de aptitudini muzicale; aceste probe sînt eliminatorii. Lucrările scrise se desfășoară în aceeași zi, la ora 9, în întreaga țară, după cum urmează: — limba română — 26 iunie; — matematică — 27 iunie; — limba maternă — 28 iunie. Programele concursului de admitere pentru obiectele de cultură generală au fost publicate în Gazeta Invăţămîntului (supliment), în luna decembrie 1969. Programele disciplinelor de specialitate pentru concursul de admitere în liceele de artă şi cu program de educaţie fizică au fost publicate în Gazeta Invăţămîntului nr. 996 din 23 mai 1969. La toate liceele de cultură generală, de artă, cu program de educaţie fizică şi liceele pedagogice se pun în concurs toate locurile planificate pentru anul I. La liceele la care nu se vor ocupa toate locurile se va organiza un nou concurs între 28 august şi 10 septembrie. Prestările de servicii la sate înlăturarea improvizaţiei solicită eforturi concentrate Pentru satisfacerea cererii crescînde a populaţiei de la sate în ce priveşte diversele prestări de servicii, cooperaţia de consum din judeţul nostru a depus eforturi notabile în vederea extinderii şi diversificării reţelei de unităţi specializate (în special ateliere de croitorie, cizmărie, frizerie), astfel ca în prezent numărul lor să fie de circa 640. Neîndoielnic, s-au obţinut unele realizări şi pe linia creşterii calitative a prestărilor de servicii pentru populaţia rurală. Totuşi, considerăm că se cer făcute încă multe lucruri pentru ca unităţile prestatoare de servicii să devină într-adevăr viabile, pentru ca necesităţile şi exigenţele mereu sporite ale sătenilor să fie satisfăcute la nivel mulţumitor. Controlul efectuat de Sucursala judeţeană a Băncii Naţionale în ultimele luni, la un număr de 16 cooperative, a scos în evidenţă o serie de deficienţe ţînînd, în special, de organizarea reţelei, de dotarea şi aprovizionarea unităţilor, de calitatea şi operativitatea prestărilor. Unele cooperative au înfiinţat secţii de prestări numai la centrul de comună. Astfel, la cooperativa din Andrieşeni cele 10 secţii funcţionează numai în satele Andrieşeni şi Buhăieni, în timp ce în Spineni, Fîntînele şi Glăvăneşti acestea lipsesc cu desăvîrşire, deşi în aceste sate există meseriaşi care ar putea fi atraşi în cooperativă. Dintre cazurile similare, semnalăm numai comuna Gropniţa, in al cărei sat Săveni nu există nici o secţie înfiinţată, deşi distanţa de centrul de comună este de peste 10 km. Prevederile formulate în planul M.T.O. al serviciului de specialitate de la Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum au rămas în bună parte pe hîrtie, negăsindu-şi aplicare practică. Ajuorul judeţean, cit şi conducerile cooperativelor nu au insistat pentru înfiinţarea de unităţi absolut necesare deservirii populaţiei, cum ar fi o secţie de tîmplărie în satul Totoeşti şi una de croitorie la Erbiceni, o unitate de cizmărie la Dobrovăţ, una de frizerie şi alta de cizmărie la Răducăneni. Aprovizionarea cu materii prime şi materiale a fost lăsată, de regulă, pe seama lucrătorilor din unităţi, care, la rindu-le, n-au întocmit comenzi la materiale decît în momentul epuizării stocurilor (cizmăria din Ţibăneşti, cojocariile din Răducăneni şi Costuleni, croitoria din Cozmeşti) şi, ca urmare, o mare parte din comenzile cetăţenilor se aflau, la data controlului, în stare de producţie neterminată (la croitoria din Cozmeşti — 22 de bandite, datorită lipsei ratieordului). O amprentă negativă asupra activităţii unităţilor a lăsat lipsa unor utilaje şi scule, care, deşi solicitate depozitului A.T.M. al întreprinderii comerciale judeţene, nu au fostprimite. Trebuie remarcat şi faptul că sunt cazuri cînd unele utilaje existente stau nefolosite. Croitoria din Cozmeşti, aparţinînd de cooperativa Gorban, a procurat, din anii trecuţi, o maşină de cusut la curent trifazat, dar ea stă şi la ora actuală neutilizată, încadrarea de lucrători calificaţi constituie încă o problemă pentru majoritatea cooperativelor, deşi sînt resurse nevalorificate pentru angajarea de forţă de muncă locală în fiecare sat. Conducerile unor cooperative au colaborat încă insuficient cu organele locale de stat pentru atragerea meseriaşilor în cooperativă. Pot fi citate cooperativele din Scînteia, Costuleni, Erbiceni, Răducăneni, Gropniţa, Focuri, care au acordat puţină atenţie încadrării unităţilor din satele mărginaşe. La Scînteia este imperios necesară extinderea croitoriei prin angajarea a cel puţin doi lucrători. La cojocăria din Costuleni, cu specific de prelucrare piei, un singur lucrător nu poate face faţă solicitărilor clienţilor, fiind necesară înfiinţarea unei noi secţii, încadrarea celei ace*tuale cu încă un lucrător şi dotarea ei maşină de cusut. Vasile POPA şef adjunct de serviciu la Sucursala judeţeană a Băncii Naţionale Iaşi (continuare in pag. a 3-a) ■ La centrul de comună—zece unităţi, în satele mărginaşe nici una ■ Lipsa bonurilor de lucru dovedeşte incorectitudinea lucrătorilor ■ Respectarea programului de lucru este benevolă?