Flacăra Iaşului, februarie 1970 (Anul 26, nr. 7272-7295)

1970-02-01 / nr. 7272

Condiţii favorabile pentru sporirea producţiei şi consolidarea economică a unităţii est­e de mare sala­că» In­­nului cultural din comuna Ciurea, pe atît a fost de­plină de delegaţii ţăranilor coope­ratori care au ţinut să fie prezenţi la recenta adunare generală. Ea au cerut permi­siunea să asiste la dezbaterea problemelor de pe ordinea de zi şi numeroşi alţi ţărani co­operatori din comună, nedele­gaţi la adunare, deşi cunoş­teau că măsurile elabora­te de plenara , Consiliului U.N.C.A.P. vor fi discutate pe larg şi in cadrul brigăzilor. Cu acest prilej, Inginerul Şte­fan Vişoianu, preşedintele cooperativei agricole, a ară­tat că obţinerea unor pro­ducţii sporite reprezintă con­diţia de bază pentru creşte­rea continuă a nivelu­lui de trai al cooperato­rilor, pentru sporirea contri­buţiei C.A.P.-urilor la aprovi­zionarea pieţei cu produse a­­gricole şi a Industriei cu ma­terii prime. „Pentru aceasta este necesar să se folosească cu maximum de eficienţă pă­­m­ântul, mijloacele mecanice, fondurile proprii şi creditele acordate de stat, cuceririle ştiinţei şi tehnicii. Or, trebuie să recunoaştem că şi îu uni­tatea noastră toate acestea n-au fost Înfăptuite aşa cum se cuvine. Prin aplicarea noi­lor măsuri luate de plenara Consiliului U.N.C.A.P., care înseamnă Îmbunătăţirea şi di­versificarea organizării mun­cii în cooperativele agricole, evaluarea cantitativă şi cali­tativă a muncii direct în ex­presie valorică, pe bază de norme de muncă îmbunătăţi­te, se va asigura realizarea unor producţii sporite şi ief­tine*. Apoi, vorbitorul a ară­tat că membrii consiliului de conducere şi comitetul de partid au studiat cu atenţie hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A.P., precum şi condi­ţiile specifice din unitate, a­jungînd la concluzia că pen­tru moment la Ciurea există posibilitatea să se organizeze o fermă zootehnică mixtă, la conducerea căreia va fi numit un specialist bine pregătit, cu multă experienţă în produc­ţie. De asemenea, s-a arătat că pentru anul în curs, în sectorul producţiei vegetale e bine să se organizeze sectoa­re de producţie. Ce înseamnă fermă şi sec­tor de producţie, cum se va munci în cadrul acestora, ce avantaje vor oferi ele mem­brilor cooperatori au fost probleme în jurul cărora s-a discutat pe larg. Am reţinut părerea unor participanţi care spuneau că în asemenea con­diţii fiecare ţăran cooperator, specialiştii, vor fi mai strîns legaţi de producţie şi de ne­voile acesteia, fiecare avind răspunderi precise. S-au pur­tat apoi discuţii pe marginea normelor de muncă îmbună­tăţite. Cooperatorul Eugen Sîrbu şi alţii au spus că a­­ceste norme sunt mobilizatoa­re şi că îi vor stimula pe toţi să muncească mai mult şi mai bine pentru sporirea produc­ţiei. „E bine că norma nu mai are limită inferioară şi limită superioară, preciza dînsul, fiindcă de multe ori acestea erau prilej de tocmeală pen­tru acei care fugeau după multe zile-muncă şi, de ce să n-o spunem, atunci cînd nor­ma era spre limita superioa­ră, unii credeau că munca nu le este răsplătită aşa cum se cuvine”. Apreciat a fost şi faptul că în prezent există normă pen­tru fiecare lucrare în parte, adică norma nu mai include mai multe feluri de lucrări. Brigadierul Ion Buzatu ne dă­dea un exemplu: „Pînă acum prăşitul şi răritul porumbului de pe o anumită suprafaţă erau incluse în aceeaşi nor­mă. Au fost cazuri cînd unii, în goană după efectuarea pra­ştiei pe o suprafaţă mai ma­re, neglijau asigurarea unei densităţi optime de plante la hectar, lucru care se răsfrîn­­gea negativ asupra producţi­ei. Acum există normă pen­tru fiecare fel de lucrare, stimulînd interesul celor care execută lucrarea atît pentru cantitate, cit şi pentru cali­tate". Cu mult interes au fost as­cultate explicaţiile ingineru­lui Ştefan Vişoianu în legă­tură cu formele de retribuire a muncii. S-a făcut propune­rea de a se aplica forma de retribuire cea mai ridicată pentru fiecare loc de muncă şi care să stimuleze ridicarea producţiei şi a calităţii aces­teia. Anul acesta, cooperati­va agricolă din Ciurea va cul­tiva legume pe circa 70 de hectare, din care ceapă pe 40 de hectare, roşii pe 5 hectare, varză pe 7 hectare etc. Contabilul şef, Iordache Dorohoi, a fost de părere ca la grădina de legume să se aplice tariful la 1.000 de lei producţie marfă. In felul a­­cesta, spunea dînsul, fiecare cooperator se va strădui ca producţia să fie valorificată în întregime şi la o calitate superioară. „Găsesc bine ve­nită prevederea, a spus în continuare vorbitorul, de a se stabili un minimum obligato­riu de zile calendaristice de participare la muncă a coope­ratorilor, repartizat pe cam­panii, lucrări şi sectoare de activitate, în raport cu vo­lumul normelor de muncă ne­cesar în vederea efectuării la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor. In felul acesta, nu vom mai fi puşi in situaţia ca uneori să întîrziem cu e­­fectuarea lucrărilor şi stringe­­rea producţiei". Ţăranul cooperator Constan­tin Mocanu a venit cu pro­punerea ca la strînsul linului să se folosească sistemul de retribuire procentuală din pro­ducţia obţinută. „Aşa, eu cred că treaba va merge mult mai bine cu recoltatul, strînsul şi depozitarea finului de pe cele 241 de hectare. Pînă acum sistemul de retribuire aplicat la recoltarea fîneţelor nu-i stimula pe cooperatori să par­ticipe la coasă, din care cau­ză, în multe veri, lucrarea a fost prelungită simţitor, du­­cînd la deprecierea unor can­tităţi de vinuri". Tovarăşul ing. Paul Chiprian, care a parti­cipat la adunare din partea Direcţiei agricole, a arătat că este necesar ca ţăranii coo­peratori din Ciu­rea, sub con­ducerea organizaţiei de par­tid, să folosească toată pu­terea lor de muncă, hărnicia şi priceperea care-i caracterizea­ză pentru a spori belşugul de produse şi a face din unitatea lor o unitate fruntaşă. Apoi, adunarea generală a aprobat principiile de îmbunătăţire a organizării, normării şi retri­buirii muncii, urmînd ca la viitoarea adunare generală de dare de seamă şi aprobare a planului de producţie să se a­­dopte programul concret de lucru pentru anul 1970. Gheorghe STEJARU Adunarea generală ţăranilor cooperatori din Ciurea Flori şi spini la Tansa (urmare din pag. 1) Dar acestea sînt chestiuni mi­nore fata de cele pe care la vom relata în continuare. Unităţile din comuna Tansa aparţin cooperativei de con­sum Dagîţa. Preşedintele coo­perativei, Dan Spătărescu, ne­­fiind din Tansa, are grijă doar de aprovizionarea magazinelor din Dagîţa. Vicepreşedintele, Constantin Mantale, este din Tansa. Se pare însă că este un om moale, lipsit de iniţia­tivă. Urmarea ? Zilele trecute, la Dagîţa s-a adus tablă zin­­cată. Cei din Tansa n-au vă­zut-o în magazinele lor. Mer­ceologul care răspunde de a­­provizionarea unităţilor din Tansa, ducîndu-se la depozite după marfă, se-ntoarce cu mî­­na goală. „De la ce coopera­tivă eşti?" — e întrebat. „De la cooperativa Dagîţa". „Păi, Dagîţa a luat marfă" (o ia merceologul care răspunde de Dagîţa). Şi aşa, locuitorii din Tansa nu găsesc unele articole de care au nevoie. Să nu se înţeleagă că ges­tionarii din comună sînt ab­solviţi de vină. Zile la rînd, în magazinul din Suhuleţ nu s-a găsit petrol lampant. N-a vrut gestionarul să se apro­vizioneze ! După multe insis­tenţe, s-a adus. Acum este, dar se vinde o dată pe săp­­tămînă (!) şi atunci de către... gestionarul bufetului! •— Am încercat să vorbim cu tov. Spătărescu, ne spune primarul, l-am invitat. Cum nu v-am văzut pe dv. pînă a­­cuma, aşa nu l-am văzut pe el. Nu se mai poate. Degea­ba analizăm noi problema ac­tivităţii unităţilor cooperaţiei de consum, dacă nu participă tocmai cei analizaţi... „Tradiţia ne obligă la rezultate bune“ Discutînd cu unul dintre pro­fesorii din Tansa, am reţinut expresia „Tradiţia şcolii ne o­­bligă la rezultate bune". La ce se referea ? — Şcoala din Tansa are peste o sută de ani de acti­vitate, ne spune Petru Grăj­­deanu, director. Am avut şi um proces-verbal de inspec­ţie al lui Mihai Eminescu, pe care l-am donat unui muzeu ieşean. In prezent, din cele 22 de cadre didactice de la şcoala noastră, 19 sunt cadre calificate. Ceea ce poate fi considerat remarcabil, vorbind despre tradiţiile şcolii, este faptul că dintre cele 19 ca­dre calificate, 18 sunt din Tansa, toţi foşti­­elevi ai şco­lii noastre, învăţătorii şi pro­fesorii mai vîrstnici (cum ar fi Grigore Bradu) au colegi de catedră pe unii dintre foş­tii lor elevi (Maria Mantale, de exemplu, de 20 de ani). Un procentaj ridicat dintre elevii noştri reuşesc la diver­se şcoli postgenerale. — Cîţi elevi aveţi în pre­zent­ ? — 501. Tot pe linia tradi­ţiei aş dori să vă spun cîte­­va cuvinte şi despre activi­tatea cultural-artistică pe ca­re o desfăşoară elevii noştri. Formaţia corală (peste 120 e­­levi) are în program mai mul­te cîntece pe 3 şi 4 voci. De această formaţie se ocupă prof. Mana Mantale şi Ma­ria Sbiera. O activitate sus­ţinută desfăşoară şi formaţia de teatru (prof. Maria Costi­­neanu), formaţia de dansuri (prof. Const. T. Stere) şi for­maţia de gimnastică artistică. Şi formaţiile artistice ale căminului­ cultural au o acti­vitate susţinută. Este cunos­cut faptul că la ultimul con­curs­­al formaţiilor artistice, brigada artistică din Tansa a obţinut rezultate meritorii. Cinematograful sătesc pre­zintă în mai multe seri pe săptămînă filme pe ecran nor­mal sau cinemascop, care sunt urmărite de mulţi ţărani coo­peratori. Ne-o dovedeşte fap­tul că unitatea îşi îndeplineş­te şi depăşeşte cu regularita­te planul (operator Victor O­­laru, tehnician teritorial Va­sile Panainte) Cele peste 13.000 de volume de la bi­bliotecă satisfac gusturile şi preferinţele sătenilor (biblio­tecar Maria Mironescu). Afară-i frig şi-n cabinet... la fel Repartizată la cerere, medi­cul Sanda Luca are doar trei luni de cînd se află la dis­pensarul din comună. — V-aţi acomodat cu noul dv. loc de activitate ? — Da. Şi încă surprinzător de repede, îmi puneam pro­bleme : ce voi face fără co­legi, cum mă voi descurca singură în cazurile mai com­plicate ? O mie şi una de probleme. Căci una este să faci practica în clinică, unde ai la dispoziţie o întreagă a­­paratură modernă, şi alta să lucrezi într-un dispensar să­tesc. Nu pot spune, trimit analizele la laborator şi aş­tept rezultatele pentru a ac­ţiona în consecinţă. Localnicii i-au arătat de la început tinerei Sanda Luca multă afecţiune. La aceasta s-a adăugat, o dată cu tre­cerea săptămînilor, şi preţui­rea pentru felul în care ştie să trateze pacienţii. Este drept, primeşte ajutor şi din partea personalului sanitar, harnic şi priceput. Considerîndu-se de acum om al locului, doctoriţa se gîndeşte la îmbunătăţirea stă­rii de sănătate a populaţiei. — Avem de gînd să înfiin­ţăm la Suhuleţ un post sani­tar. Sînt unii pacienţi cărora le vine greu să se deplaseze pînă aici, la dispensar. Dar ne trebuie o cameră. Şi mai intenţionez ceva: să fac un laborator de analize. Cred că mă vor ajuta şi tovarăşii de la Spitalul nr. 1 din Iaşi, în a cărui rază de îndrumare se află dispensarul din Tansa. — Aveţi un cabinet de con­sultaţii. De ce nu-l folosiţi ? — Nu pot acorda consul­taţii acolo din cauza frigu­lui. Soba este stricată. De fapt, nu-i singura. După cum vedeţi, şi aici, in camera de gardă, avem de lucru cu so­ba. Poate am găsi aici vreun meşter, dar n-avem cum să-l plătim. Aşa că, aşteptăm să vină de la spital. Conducerea spitalului din Iaşi poate grăbi ajutorul fata de dispensarul din Tansa, însă e de mirare­ că meşterii pen­tru astfel de treburi trebuie căutaţi totdeauna la... Iaşi. Nu se poate califica cineva din împrejurimile comunei ? înainte de a încheia, ne ex­primăm o nedumerire: de ce Sanda Luca n-a fost invitată niciodată la căminul cultural la o discuţie în cadrul unei seri de întrebări şi răsprunsuri pe teme medicale sau la alte acţiuni de acest gen ? — N-am făcut-o, dar o vom face — ne-a asigurat direc­torul căminului cultural, C-tin Stere. . Necazurile primarului Povesteşte Ion Radu, prima­rul comunei : „Aţi venit, ne-aţi vizitat, aţi cules şi de unele şi de altele. Ce-am făcut e bun făcut. Dar mai avem destule. Ne stă în puteri, şi ne vom zbate să meargă treaba şi mai bine. Asta, în ceea ce ne priveş­te. Numai că sînt unele lu­cruri care ne depăşesc. Ne zbatem, dar ca peştele pe us­cat. Iacă, vă voi povesti ce ne­cazuri avem cu lumina elec­trică. Ne-am propus să extin­dem reţeaua electrică cu 2 km. Am virat 70.000 de lei, cetăţenii au procurat 60 de stîlpi, adică atîţia cit sînt ne­cesari. Dar nu se face nimic, deoarece totul se învîrte în jurul problemei instalării unui transformator. I.R.E.-ul vrea să-l aşeze într-un loc. Noi ii documentăm că-i mai bine în altul, unde sunt mai multe ca­se. Iată, aşa ne ciorovăim şi n-ajungem la nici un rezultat. Şi oamenii, care au plătit, aş­teaptă. Noi avem dreptate, nu I.R.E. Să vină specialiştii şi să vadă. Se pare că totul por­neşte de la ciţiva electricieni care-şi au casele in zona în care tocmai insistă I.R.E. să instaleze transformatorul. Aşa nu se poate face treabă. Mai avem un necaz. Dv. ştiţi citi meseriaşi avem în comună ? Păi cu ei, am putea construi toate piesele unei că­ruţe. Dar s-a interesat cine­va de la cooperaţia de con­sum să lanseze ideea înfiinţă­rii unei secţii de prestări ? Nu. Şi ar da randament. Sînt destule cooperative agricole din judeţ care doresc să cum­pere căruţe. C.A.P.-ul nostru are un atelier, dar în el nu pot lucra toţi aceştia. Dato­rită comodităţii, se pierd sur­se importante de venituri. Sau, problema secţiilor de prestări existente. Noi spu­nem, de exemplu, că avem în Tansa două secţii de croitorie. Dar ştiţi că croitorii noştri, meseriaşi buni, lucrează fie­care în casa lui ? Din lipsa unui spaţiu adecvat. Am pro­pus cooperaţiei de consum construirea unui complex ca­re să găzduiască toate secţii­le existente (croitorie, cizmă­rie, tîmplărie, cojocărie, fri­zerie etc.). Am oferit şi tere­nul adecvat. S-au făcut însă doar măsurătorile şi atît. Noi insistăm. Dar rămînem cu in­sistenţele. Şi doar n-o facem decit din dorinţa ca locuitorii comunei să fie mai bine serviţi, să aibă condiţii mai bune de activitate. Aş dori ca aceste necazuri ale noas­tre să fie cunoscute şi la ju­deţ". I-am promis primarului­ şi ne ţinem de cuvînt. BRIGADA VA FACE URMĂTORUL POPAS ÎN COMU­NA CRISTEŞTI. Stejarul secular (400 de ani) de la marginea satului Mînăstirea, comuna Dagița, Fotos­auman Hotărîri ale Consiliului de Miniştri (urmare din pag. 1) culturii cu cele sau­srifici­­lor cu funcţii comparabile din alte ramuri. Astfel, salariile di­rectorilor de cămine culturale, proveniţi din rîndul cadrelor didactice transferate din în­­văţămint, sînt majorate în me­die cu 17,8 la sută, asigurîndu­­li-se astfel un salariu corelat cu cel al cadrelor didactice care îşi desfăşoară activitatea în Invăţămînt. La unităţile de cultură cu activitate complexă unde se desfăşoară şi o muncă de cer­cetare ştiinţifică se permite u­­tilizarea, în cazuri justificate, a funcţiilor şi salariilor tari­fare aprobate pentru personalul de cercetare ştiinţifică. Potrivit prevederilor hotărâ­­rii, se menţin indemnizaţii şi tarife pentru oamenii de ştiin­ţă, artă, cultură şi cadre di­dactice care, pe lingă funcţia lor de bază, îndeplinesc munci de conducere în universităţi populare şi cămine culturale. In scopul stimulării lucrăto­rilor din unităţile de cultură pentru obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea lor,­­ se acordă gratificaţii anuale. De acest avantaj poate beneficia şi activul obştesc care contri­buie la realizarea de către in­stituţiile respective de venituri peste cele planificate din ma­nifestări cultural-artistice. De asemenea, directorii de cămine culturale care au un aport im­portant în difuzarea filmului în mediul rural pot beneficia în continuare şi de premii din încasările peste plan. Introducerea noului sistem de salarizare şi majorarea salari­ilor lucrătorilor din unităţile de cultură reprezintă un pu­ternic factor mobilizator în perfecţionarea şi creşterea efi­cienţei activităţilor cultural­­artistice, în valorificarea mul­tiplelor posibilităţi pe care le au diversele instituţii în ve­derea ridicării gradului de conştiinţă şi a nivelului de cultură a tuturor cetăţenilor ţării noastre. ★ Printr-o altă hotărîre a Con­siliului de Miniştri, s-a aprobat experimentarea noului sistem de salarizare şi majorarea sa­lariilor, tot cu începere de la 1 februarie 1970, în unităţile de justiţie, procuratură şi ar­bitraj. Hotărîrea prevede majora­rea în medie cu 15 la sută a salariilor lucrătorilor din in­stanţele judecătoreşti, unită­ţile judeţene şi locale de procu­ratură, notariatele de stat şi din unităţile interjudeţene de arbitraj. De această creş­tere a salariilor beneficiază aproape 7 400 de salariaţi, ale căror venituri anuale sporesc cu aproximativ 20 milioane lei. Salarizarea lucrătorilor din justiţie, procuratură şi arbi­traj se face pe baza principi­ilor aplicate şi în celelalte ramuri ale economiei naţio­nale, adaptate la particulari­tăţile acestui sector. O dată cu aplicarea noii salarizări se înlocuieşte remunerarea pe grupe de vechime a judecă­torilor, procurorilor şi notari­lor cu încadrarea pe funcţii cu gradaţii. Spre deosebire de vechiul sistem, în care tre­cerea la un salariu tarifar su­perior în cadrul aceleiaşi funcţii se făcea din cinci in cinci ani, prin noul sistem a­­cordarea gradaţiilor se face din trei în trei ani, fiind con­diţionată şi de aptitudinile personale, precum şi de cali­tăţile profesionale dovedite în muncă. Astfel, cîştigurile ce­lor care activează în aceste domenii sînt nemijlocit legate de modul în care fiecare sa­lariat îşi îndeplineşte atribu­ţiile stabilite. Totodată, salariile tarifare a­­le personalului de specialita­te au fost mai bine corelate cu cele ale unor funcţii simi­lare din alte ramuri de acti­vitate. Ca şi în celelalte sectoare de activitate, şi personalul din aceste unităţi beneficiază de sporul pentru vechime ne­întreruptă şi de gratificaţii anuale. Aplicarea noului sistem de salarizare şi majorarea sala­riilor vor constitui pentru personalul din justiţie, procu­ratură, notariate şi arbitrajul de stat un nou imbold pen­tru întărirea conştiinciozităţii în muncă şi simţului de răs­pundere în îndeplinirea sarci­nilor ce-i revin, pentru spori­rea contribuţiei sale la apă­rarea consecv°ntă a legalită­ţii socialiste. (Agerpres), . Orice oră pierdută se transformă în restanțe fanniare din pag. 1) care se duce lipsă în pre­zent. Din două una: ori planurile de măsuri, stabilite au avut în bună măsură un caracter formal, ori factorii de răspundere nu au insistat pentru aplicarea lor. De alt­fel, s-a recunoscut că, de pil­dă, lipsa sticlei necesare pen­tru închiderea spaţiilor s-a da­torat neaprecierii corecte a necesarului şi faptului că foar­te multă s-a spart, depăşin­­du-se cu aproape 10 la sută consumul admis. Ce perspective se întrevăd, ţinîndu-se seamă de condiţii­le existente la data raidului nostru pe şantierele trustu­lui, pentru accelerarea rit­mului de lucru şi recuperarea restanţelor existente ? „Forţă de muncă avem, utilajele ne­cesare există, dar nu stăm prea bine în privinţa aprovi­zionării cu o serie de mate­riale" — ne spune tov. V. Găină, inginer şef al Trustu­lui de construcţii. Din discu­ţia purtată şi cu economistul Petru Luca, director adjunct, pe tema aprovizionării cu ma­teriale, a rezultat că într-a­­devăr, există însemnate go­luri în asigurarea bazei ma­teriale necesare şantierelor. S-au făcut o serie de demer­suri la forurile superioare, s-a cerut sprijinul Consiliului popular judeţean, dar fără re­zultat concret deocamdată. Faptul că asigurarea panouri­lor rego este după părerea tuturor interlocutorilor noş­tri unul dintre factorii de­terminanţi ai îndeplinirii planului pe trimestrul I, ar trebui să determine o mai bună gospodărire a lor, o folosire mai atentă. Dar, după cum ne spunea şe­ful Şantierului 2, o cantitate de panouri adusă de la furni­zor a trebuit să intre înainte de a ajunge pe şantiere, la re­paraţie datorită manipulărilor necorespunzătoare. Este unu­ e­­xemplu care dovedeşte că, pe lingă sprijinul ce se aşteaptă în continuare din partea fo­rurilor superioare, în dome­niul aprovizionării cu mate­riale trebuie să se manifeste mai multă grijă în utilizarea lor cit mai eficientă. Raidul nostru a evidenţiat faptul că ritmul de lucru nu este cel corespunzător sarcini­lor ce revin întreprinderii în trimestrul I al anului. Intra­rea în pas cu zilele calenda­rului reclamă, din partea con­ducerii Trustului de construc­ţii, a şantierelor, măsuri ho­tărâte, operative şi eficiente, care să conducă la utilizarea intensivă a fiecărei ore bune de lucru. Ieri, 31 ianuarie a.c., a înce­tat din viaţă tovarăşul Haim M. Moscovici, director al Cen­trului de librării Iaşi. Născut la 17 ianuarie 1911, în comuna Ţigănaşi, judeţul Iaşi, tovarăşul Haim M. Mos­covici este primit în rîndurile membrilor Partidului Comu­nist Român în anul 1945. A îndeplinit cu conştiinciozitate diferite sarcini încredinţate de partid, iar începînd din aprilie 1951, a desfăşurat o intensă­ activitate în domeniul difuză­rii cărţii. Pentru meritele sale în mun­că a fost distins cu medalii ale Republicii Socialiste Româ­nia. Cei care l-au cunoscut îi vor păstra o vie amintire. UN GRUP DE TOVARĂȘI * înhumarea va avea loc, as­tăzi, la orele 14. EZĂVA IAȘULUI PAGINA 3. o nouă cornură TEHNICĂ LA TRAGERILE LOTO OBIȘNUITE începînd cu tragerea LOTO din 6 fe­bruarie 1970 se atribuie săptămînal: — AUTOTURISME „DACIA 1100“, „MOSKVICI 408“ cu 4 faruri şi radio, „SKODA 1000 M. B.", la alegerea partici­panţilor­­ — Excursii în U. R. S. S. pe itinerariul Bucureşti — Kiev — Soci (circa 15 zile), — Excursii în CUBA cu avionul (circa 14 zile)­­ — Premii în numerar de valoare varia­bilă I — Premii în numerar de valoare fixă. Pentru prima dată se cîştigă cu 3 nu­mere din toate cele 16 extrase la extra­gerile I şi a a II-a. Informaţii suplimentare puteţi găsi în prospectele care se distribuie gratuit la toate agențiile LOTO-PRONOSPORT. Se angajează: - un inginer mecanic prin­cipal pentru serviciul u­­tilaj transport - un inginer principal di­riginte (specialitatea con­strucţii, drumuri şi po­duri) - tehnicieni şi maiştri de drumuri prin concurs conform anexei IV. H.C.M. nr. 1053/1960 şi respectiv H.C.M. 1061/1959 - un magaziner principal condiţii — studii medii şi 2 ani ve­chime în funcţii admi­nistrative­­ — şcoală generală şi 4 ani în funcţii administrative Cei interesaţi se vor adresa la Direcţia regională drumuri şi poduri Iaşi Relaţii suplimentare la sediul unităţii din str. Gh. Asachi nr. 19 Iași — telefon nr. 14120, la serviciul personal. UZINA DE FIBRE SINTETICE IAŞI recrutează cadre pentru calificare cu participarea în producţie în meseria de aşchietori metale** 9. Condiţii: bărbaţi ; să aibă stagiul militar satisfăcut şi domiciliul stabil în municipiul Iaşi; să aibă 7 sau 8 clase elementare, înscrierile se pot face începînd cu data de 2 pînă la 28 febru­arie 1970, iar examenul de ad­mitere la cursul de calificare se va tine în ziua de 3 martie 1970, orele 9,00, și va consta în probă scrisă și orală la matematică din clasele V-VIII. Drepturile care se cuvin pe timpul școlarizării sînt cele prevăzute în H.C.M. 2105 din 31 oct. 1969. Mica publicitate SCHIMBURI DE LOCUINȚA Schimb apartament patru camere confort I Tatarasi, strada Vasile Lupu 132, bloc D­1, scara B, etaj 2, ap. 1, pentru două apartamente se­parate. Informată după o­­rele 17. Ofer apartament (două camere, cămară, baie) na­ționalizat, pentru similar încălzire centrală. Telefon 13380, orele 17—20. Ofer apartament patru camere Tătăraşi, bloc D 5, scara B, ap. 4, pentru două apartamente gradul II sau apartament şi gar­sonieră PIERDERI Pierdut carnet de stu­dent pe numele Scobai N. Dan. II declar nul. Pierdut legitimaţia elibe­rată de „Țesătura" pe nu­mele Damian Ecaterina. I declar nulă. Pierdut carnet student pe numele Bulancea Olimpia. II declar nul. Pierdut carnet student pe numele Amariei Vasili. 11 declar nul. Pierdut carnet student pe numele Balan Maria. 11 de­clar nul. Pierdut carnet student pe numele Iovlov Violeta. 11 declar nul. Pierdut cartea de muncă seria M.n. nr. 79028 pe nu­mele Iamandi Gheorghe. O declar nulă. Pierdut­­legitimația eli­berată de Fabrica de ulei pe numele Popa Mihai. O declar nulă. Pierdut legitimația elibe­rată de Industria cărnii pe numele Pasiu Ilie. O de­clar nula. Se angajează î­n ingineri şi­­ tehnicieni proiectanţi în ramura construcţii de maşini Condiţii de angajare : vechime în specialitate de minimum 3 ani. Cei interesaţi se vor adresa la Combinatul textil Iaşi strada Primăverii nr. 2, serviciul personal

Next