Flacăra Iaşului, februarie 1970 (Anul 26, nr. 7272-7295)
1970-02-01 / nr. 7272
Condiţii favorabile pentru sporirea producţiei şi consolidarea economică a unităţii este de mare salacă» Innului cultural din comuna Ciurea, pe atît a fost deplină de delegaţii ţăranilor cooperatori care au ţinut să fie prezenţi la recenta adunare generală. Ea au cerut permisiunea să asiste la dezbaterea problemelor de pe ordinea de zi şi numeroşi alţi ţărani cooperatori din comună, nedelegaţi la adunare, deşi cunoşteau că măsurile elaborate de plenara , Consiliului U.N.C.A.P. vor fi discutate pe larg şi in cadrul brigăzilor. Cu acest prilej, Inginerul Ştefan Vişoianu, preşedintele cooperativei agricole, a arătat că obţinerea unor producţii sporite reprezintă condiţia de bază pentru creşterea continuă a nivelului de trai al cooperatorilor, pentru sporirea contribuţiei C.A.P.-urilor la aprovizionarea pieţei cu produse agricole şi a Industriei cu materii prime. „Pentru aceasta este necesar să se folosească cu maximum de eficienţă pământul, mijloacele mecanice, fondurile proprii şi creditele acordate de stat, cuceririle ştiinţei şi tehnicii. Or, trebuie să recunoaştem că şi îu unitatea noastră toate acestea n-au fost Înfăptuite aşa cum se cuvine. Prin aplicarea noilor măsuri luate de plenara Consiliului U.N.C.A.P., care înseamnă Îmbunătăţirea şi diversificarea organizării muncii în cooperativele agricole, evaluarea cantitativă şi calitativă a muncii direct în expresie valorică, pe bază de norme de muncă îmbunătăţite, se va asigura realizarea unor producţii sporite şi ieftine*. Apoi, vorbitorul a arătat că membrii consiliului de conducere şi comitetul de partid au studiat cu atenţie hotărîrea plenarei Consiliului U.N.C.A.P., precum şi condiţiile specifice din unitate, ajungînd la concluzia că pentru moment la Ciurea există posibilitatea să se organizeze o fermă zootehnică mixtă, la conducerea căreia va fi numit un specialist bine pregătit, cu multă experienţă în producţie. De asemenea, s-a arătat că pentru anul în curs, în sectorul producţiei vegetale e bine să se organizeze sectoare de producţie. Ce înseamnă fermă şi sector de producţie, cum se va munci în cadrul acestora, ce avantaje vor oferi ele membrilor cooperatori au fost probleme în jurul cărora s-a discutat pe larg. Am reţinut părerea unor participanţi care spuneau că în asemenea condiţii fiecare ţăran cooperator, specialiştii, vor fi mai strîns legaţi de producţie şi de nevoile acesteia, fiecare avind răspunderi precise. S-au purtat apoi discuţii pe marginea normelor de muncă îmbunătăţite. Cooperatorul Eugen Sîrbu şi alţii au spus că aceste norme sunt mobilizatoare şi că îi vor stimula pe toţi să muncească mai mult şi mai bine pentru sporirea producţiei. „E bine că norma nu mai are limită inferioară şi limită superioară, preciza dînsul, fiindcă de multe ori acestea erau prilej de tocmeală pentru acei care fugeau după multe zile-muncă şi, de ce să n-o spunem, atunci cînd norma era spre limita superioară, unii credeau că munca nu le este răsplătită aşa cum se cuvine”. Apreciat a fost şi faptul că în prezent există normă pentru fiecare lucrare în parte, adică norma nu mai include mai multe feluri de lucrări. Brigadierul Ion Buzatu ne dădea un exemplu: „Pînă acum prăşitul şi răritul porumbului de pe o anumită suprafaţă erau incluse în aceeaşi normă. Au fost cazuri cînd unii, în goană după efectuarea praştiei pe o suprafaţă mai mare, neglijau asigurarea unei densităţi optime de plante la hectar, lucru care se răsfrîngea negativ asupra producţiei. Acum există normă pentru fiecare fel de lucrare, stimulînd interesul celor care execută lucrarea atît pentru cantitate, cit şi pentru calitate". Cu mult interes au fost ascultate explicaţiile inginerului Ştefan Vişoianu în legătură cu formele de retribuire a muncii. S-a făcut propunerea de a se aplica forma de retribuire cea mai ridicată pentru fiecare loc de muncă şi care să stimuleze ridicarea producţiei şi a calităţii acesteia. Anul acesta, cooperativa agricolă din Ciurea va cultiva legume pe circa 70 de hectare, din care ceapă pe 40 de hectare, roşii pe 5 hectare, varză pe 7 hectare etc. Contabilul şef, Iordache Dorohoi, a fost de părere ca la grădina de legume să se aplice tariful la 1.000 de lei producţie marfă. In felul acesta, spunea dînsul, fiecare cooperator se va strădui ca producţia să fie valorificată în întregime şi la o calitate superioară. „Găsesc bine venită prevederea, a spus în continuare vorbitorul, de a se stabili un minimum obligatoriu de zile calendaristice de participare la muncă a cooperatorilor, repartizat pe campanii, lucrări şi sectoare de activitate, în raport cu volumul normelor de muncă necesar în vederea efectuării la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor. In felul acesta, nu vom mai fi puşi in situaţia ca uneori să întîrziem cu efectuarea lucrărilor şi stringerea producţiei". Ţăranul cooperator Constantin Mocanu a venit cu propunerea ca la strînsul linului să se folosească sistemul de retribuire procentuală din producţia obţinută. „Aşa, eu cred că treaba va merge mult mai bine cu recoltatul, strînsul şi depozitarea finului de pe cele 241 de hectare. Pînă acum sistemul de retribuire aplicat la recoltarea fîneţelor nu-i stimula pe cooperatori să participe la coasă, din care cauză, în multe veri, lucrarea a fost prelungită simţitor, ducînd la deprecierea unor cantităţi de vinuri". Tovarăşul ing. Paul Chiprian, care a participat la adunare din partea Direcţiei agricole, a arătat că este necesar ca ţăranii cooperatori din Ciurea, sub conducerea organizaţiei de partid, să folosească toată puterea lor de muncă, hărnicia şi priceperea care-i caracterizează pentru a spori belşugul de produse şi a face din unitatea lor o unitate fruntaşă. Apoi, adunarea generală a aprobat principiile de îmbunătăţire a organizării, normării şi retribuirii muncii, urmînd ca la viitoarea adunare generală de dare de seamă şi aprobare a planului de producţie să se adopte programul concret de lucru pentru anul 1970. Gheorghe STEJARU Adunarea generală ţăranilor cooperatori din Ciurea Flori şi spini la Tansa (urmare din pag. 1) Dar acestea sînt chestiuni minore fata de cele pe care la vom relata în continuare. Unităţile din comuna Tansa aparţin cooperativei de consum Dagîţa. Preşedintele cooperativei, Dan Spătărescu, nefiind din Tansa, are grijă doar de aprovizionarea magazinelor din Dagîţa. Vicepreşedintele, Constantin Mantale, este din Tansa. Se pare însă că este un om moale, lipsit de iniţiativă. Urmarea ? Zilele trecute, la Dagîţa s-a adus tablă zincată. Cei din Tansa n-au văzut-o în magazinele lor. Merceologul care răspunde de aprovizionarea unităţilor din Tansa, ducîndu-se la depozite după marfă, se-ntoarce cu mîna goală. „De la ce cooperativă eşti?" — e întrebat. „De la cooperativa Dagîţa". „Păi, Dagîţa a luat marfă" (o ia merceologul care răspunde de Dagîţa). Şi aşa, locuitorii din Tansa nu găsesc unele articole de care au nevoie. Să nu se înţeleagă că gestionarii din comună sînt absolviţi de vină. Zile la rînd, în magazinul din Suhuleţ nu s-a găsit petrol lampant. N-a vrut gestionarul să se aprovizioneze ! După multe insistenţe, s-a adus. Acum este, dar se vinde o dată pe săptămînă (!) şi atunci de către... gestionarul bufetului! •— Am încercat să vorbim cu tov. Spătărescu, ne spune primarul, l-am invitat. Cum nu v-am văzut pe dv. pînă acuma, aşa nu l-am văzut pe el. Nu se mai poate. Degeaba analizăm noi problema activităţii unităţilor cooperaţiei de consum, dacă nu participă tocmai cei analizaţi... „Tradiţia ne obligă la rezultate bune“ Discutînd cu unul dintre profesorii din Tansa, am reţinut expresia „Tradiţia şcolii ne obligă la rezultate bune". La ce se referea ? — Şcoala din Tansa are peste o sută de ani de activitate, ne spune Petru Grăjdeanu, director. Am avut şi um proces-verbal de inspecţie al lui Mihai Eminescu, pe care l-am donat unui muzeu ieşean. In prezent, din cele 22 de cadre didactice de la şcoala noastră, 19 sunt cadre calificate. Ceea ce poate fi considerat remarcabil, vorbind despre tradiţiile şcolii, este faptul că dintre cele 19 cadre calificate, 18 sunt din Tansa, toţi foştielevi ai şcolii noastre, învăţătorii şi profesorii mai vîrstnici (cum ar fi Grigore Bradu) au colegi de catedră pe unii dintre foştii lor elevi (Maria Mantale, de exemplu, de 20 de ani). Un procentaj ridicat dintre elevii noştri reuşesc la diverse şcoli postgenerale. — Cîţi elevi aveţi în prezent ? — 501. Tot pe linia tradiţiei aş dori să vă spun cîteva cuvinte şi despre activitatea cultural-artistică pe care o desfăşoară elevii noştri. Formaţia corală (peste 120 elevi) are în program mai multe cîntece pe 3 şi 4 voci. De această formaţie se ocupă prof. Mana Mantale şi Maria Sbiera. O activitate susţinută desfăşoară şi formaţia de teatru (prof. Maria Costineanu), formaţia de dansuri (prof. Const. T. Stere) şi formaţia de gimnastică artistică. Şi formaţiile artistice ale căminului cultural au o activitate susţinută. Este cunoscut faptul că la ultimul concursal formaţiilor artistice, brigada artistică din Tansa a obţinut rezultate meritorii. Cinematograful sătesc prezintă în mai multe seri pe săptămînă filme pe ecran normal sau cinemascop, care sunt urmărite de mulţi ţărani cooperatori. Ne-o dovedeşte faptul că unitatea îşi îndeplineşte şi depăşeşte cu regularitate planul (operator Victor Olaru, tehnician teritorial Vasile Panainte) Cele peste 13.000 de volume de la bibliotecă satisfac gusturile şi preferinţele sătenilor (bibliotecar Maria Mironescu). Afară-i frig şi-n cabinet... la fel Repartizată la cerere, medicul Sanda Luca are doar trei luni de cînd se află la dispensarul din comună. — V-aţi acomodat cu noul dv. loc de activitate ? — Da. Şi încă surprinzător de repede, îmi puneam probleme : ce voi face fără colegi, cum mă voi descurca singură în cazurile mai complicate ? O mie şi una de probleme. Căci una este să faci practica în clinică, unde ai la dispoziţie o întreagă aparatură modernă, şi alta să lucrezi într-un dispensar sătesc. Nu pot spune, trimit analizele la laborator şi aştept rezultatele pentru a acţiona în consecinţă. Localnicii i-au arătat de la început tinerei Sanda Luca multă afecţiune. La aceasta s-a adăugat, o dată cu trecerea săptămînilor, şi preţuirea pentru felul în care ştie să trateze pacienţii. Este drept, primeşte ajutor şi din partea personalului sanitar, harnic şi priceput. Considerîndu-se de acum om al locului, doctoriţa se gîndeşte la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. — Avem de gînd să înfiinţăm la Suhuleţ un post sanitar. Sînt unii pacienţi cărora le vine greu să se deplaseze pînă aici, la dispensar. Dar ne trebuie o cameră. Şi mai intenţionez ceva: să fac un laborator de analize. Cred că mă vor ajuta şi tovarăşii de la Spitalul nr. 1 din Iaşi, în a cărui rază de îndrumare se află dispensarul din Tansa. — Aveţi un cabinet de consultaţii. De ce nu-l folosiţi ? — Nu pot acorda consultaţii acolo din cauza frigului. Soba este stricată. De fapt, nu-i singura. După cum vedeţi, şi aici, in camera de gardă, avem de lucru cu soba. Poate am găsi aici vreun meşter, dar n-avem cum să-l plătim. Aşa că, aşteptăm să vină de la spital. Conducerea spitalului din Iaşi poate grăbi ajutorul fata de dispensarul din Tansa, însă e de mirare că meşterii pentru astfel de treburi trebuie căutaţi totdeauna la... Iaşi. Nu se poate califica cineva din împrejurimile comunei ? înainte de a încheia, ne exprimăm o nedumerire: de ce Sanda Luca n-a fost invitată niciodată la căminul cultural la o discuţie în cadrul unei seri de întrebări şi răsprunsuri pe teme medicale sau la alte acţiuni de acest gen ? — N-am făcut-o, dar o vom face — ne-a asigurat directorul căminului cultural, C-tin Stere. . Necazurile primarului Povesteşte Ion Radu, primarul comunei : „Aţi venit, ne-aţi vizitat, aţi cules şi de unele şi de altele. Ce-am făcut e bun făcut. Dar mai avem destule. Ne stă în puteri, şi ne vom zbate să meargă treaba şi mai bine. Asta, în ceea ce ne priveşte. Numai că sînt unele lucruri care ne depăşesc. Ne zbatem, dar ca peştele pe uscat. Iacă, vă voi povesti ce necazuri avem cu lumina electrică. Ne-am propus să extindem reţeaua electrică cu 2 km. Am virat 70.000 de lei, cetăţenii au procurat 60 de stîlpi, adică atîţia cit sînt necesari. Dar nu se face nimic, deoarece totul se învîrte în jurul problemei instalării unui transformator. I.R.E.-ul vrea să-l aşeze într-un loc. Noi ii documentăm că-i mai bine în altul, unde sunt mai multe case. Iată, aşa ne ciorovăim şi n-ajungem la nici un rezultat. Şi oamenii, care au plătit, aşteaptă. Noi avem dreptate, nu I.R.E. Să vină specialiştii şi să vadă. Se pare că totul porneşte de la ciţiva electricieni care-şi au casele in zona în care tocmai insistă I.R.E. să instaleze transformatorul. Aşa nu se poate face treabă. Mai avem un necaz. Dv. ştiţi citi meseriaşi avem în comună ? Păi cu ei, am putea construi toate piesele unei căruţe. Dar s-a interesat cineva de la cooperaţia de consum să lanseze ideea înfiinţării unei secţii de prestări ? Nu. Şi ar da randament. Sînt destule cooperative agricole din judeţ care doresc să cumpere căruţe. C.A.P.-ul nostru are un atelier, dar în el nu pot lucra toţi aceştia. Datorită comodităţii, se pierd surse importante de venituri. Sau, problema secţiilor de prestări existente. Noi spunem, de exemplu, că avem în Tansa două secţii de croitorie. Dar ştiţi că croitorii noştri, meseriaşi buni, lucrează fiecare în casa lui ? Din lipsa unui spaţiu adecvat. Am propus cooperaţiei de consum construirea unui complex care să găzduiască toate secţiile existente (croitorie, cizmărie, tîmplărie, cojocărie, frizerie etc.). Am oferit şi terenul adecvat. S-au făcut însă doar măsurătorile şi atît. Noi insistăm. Dar rămînem cu insistenţele. Şi doar n-o facem decit din dorinţa ca locuitorii comunei să fie mai bine serviţi, să aibă condiţii mai bune de activitate. Aş dori ca aceste necazuri ale noastre să fie cunoscute şi la judeţ". I-am promis primarului şi ne ţinem de cuvînt. BRIGADA VA FACE URMĂTORUL POPAS ÎN COMUNA CRISTEŞTI. Stejarul secular (400 de ani) de la marginea satului Mînăstirea, comuna Dagița, Fotosauman Hotărîri ale Consiliului de Miniştri (urmare din pag. 1) culturii cu cele sausrificilor cu funcţii comparabile din alte ramuri. Astfel, salariile directorilor de cămine culturale, proveniţi din rîndul cadrelor didactice transferate din învăţămint, sînt majorate în medie cu 17,8 la sută, asigurînduli-se astfel un salariu corelat cu cel al cadrelor didactice care îşi desfăşoară activitatea în Invăţămînt. La unităţile de cultură cu activitate complexă unde se desfăşoară şi o muncă de cercetare ştiinţifică se permite utilizarea, în cazuri justificate, a funcţiilor şi salariilor tarifare aprobate pentru personalul de cercetare ştiinţifică. Potrivit prevederilor hotărârii, se menţin indemnizaţii şi tarife pentru oamenii de ştiinţă, artă, cultură şi cadre didactice care, pe lingă funcţia lor de bază, îndeplinesc munci de conducere în universităţi populare şi cămine culturale. In scopul stimulării lucrătorilor din unităţile de cultură pentru obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea lor, se acordă gratificaţii anuale. De acest avantaj poate beneficia şi activul obştesc care contribuie la realizarea de către instituţiile respective de venituri peste cele planificate din manifestări cultural-artistice. De asemenea, directorii de cămine culturale care au un aport important în difuzarea filmului în mediul rural pot beneficia în continuare şi de premii din încasările peste plan. Introducerea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din unităţile de cultură reprezintă un puternic factor mobilizator în perfecţionarea şi creşterea eficienţei activităţilor culturalartistice, în valorificarea multiplelor posibilităţi pe care le au diversele instituţii în vederea ridicării gradului de conştiinţă şi a nivelului de cultură a tuturor cetăţenilor ţării noastre. ★ Printr-o altă hotărîre a Consiliului de Miniştri, s-a aprobat experimentarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor, tot cu începere de la 1 februarie 1970, în unităţile de justiţie, procuratură şi arbitraj. Hotărîrea prevede majorarea în medie cu 15 la sută a salariilor lucrătorilor din instanţele judecătoreşti, unităţile judeţene şi locale de procuratură, notariatele de stat şi din unităţile interjudeţene de arbitraj. De această creştere a salariilor beneficiază aproape 7 400 de salariaţi, ale căror venituri anuale sporesc cu aproximativ 20 milioane lei. Salarizarea lucrătorilor din justiţie, procuratură şi arbitraj se face pe baza principiilor aplicate şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale, adaptate la particularităţile acestui sector. O dată cu aplicarea noii salarizări se înlocuieşte remunerarea pe grupe de vechime a judecătorilor, procurorilor şi notarilor cu încadrarea pe funcţii cu gradaţii. Spre deosebire de vechiul sistem, în care trecerea la un salariu tarifar superior în cadrul aceleiaşi funcţii se făcea din cinci in cinci ani, prin noul sistem acordarea gradaţiilor se face din trei în trei ani, fiind condiţionată şi de aptitudinile personale, precum şi de calităţile profesionale dovedite în muncă. Astfel, cîştigurile celor care activează în aceste domenii sînt nemijlocit legate de modul în care fiecare salariat îşi îndeplineşte atribuţiile stabilite. Totodată, salariile tarifare ale personalului de specialitate au fost mai bine corelate cu cele ale unor funcţii similare din alte ramuri de activitate. Ca şi în celelalte sectoare de activitate, şi personalul din aceste unităţi beneficiază de sporul pentru vechime neîntreruptă şi de gratificaţii anuale. Aplicarea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor vor constitui pentru personalul din justiţie, procuratură, notariate şi arbitrajul de stat un nou imbold pentru întărirea conştiinciozităţii în muncă şi simţului de răspundere în îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, pentru sporirea contribuţiei sale la apărarea consecv°ntă a legalităţii socialiste. (Agerpres), . Orice oră pierdută se transformă în restanțe fanniare din pag. 1) care se duce lipsă în prezent. Din două una: ori planurile de măsuri, stabilite au avut în bună măsură un caracter formal, ori factorii de răspundere nu au insistat pentru aplicarea lor. De altfel, s-a recunoscut că, de pildă, lipsa sticlei necesare pentru închiderea spaţiilor s-a datorat neaprecierii corecte a necesarului şi faptului că foarte multă s-a spart, depăşindu-se cu aproape 10 la sută consumul admis. Ce perspective se întrevăd, ţinîndu-se seamă de condiţiile existente la data raidului nostru pe şantierele trustului, pentru accelerarea ritmului de lucru şi recuperarea restanţelor existente ? „Forţă de muncă avem, utilajele necesare există, dar nu stăm prea bine în privinţa aprovizionării cu o serie de materiale" — ne spune tov. V. Găină, inginer şef al Trustului de construcţii. Din discuţia purtată şi cu economistul Petru Luca, director adjunct, pe tema aprovizionării cu materiale, a rezultat că într-adevăr, există însemnate goluri în asigurarea bazei materiale necesare şantierelor. S-au făcut o serie de demersuri la forurile superioare, s-a cerut sprijinul Consiliului popular judeţean, dar fără rezultat concret deocamdată. Faptul că asigurarea panourilor rego este după părerea tuturor interlocutorilor noştri unul dintre factorii determinanţi ai îndeplinirii planului pe trimestrul I, ar trebui să determine o mai bună gospodărire a lor, o folosire mai atentă. Dar, după cum ne spunea şeful Şantierului 2, o cantitate de panouri adusă de la furnizor a trebuit să intre înainte de a ajunge pe şantiere, la reparaţie datorită manipulărilor necorespunzătoare. Este unu exemplu care dovedeşte că, pe lingă sprijinul ce se aşteaptă în continuare din partea forurilor superioare, în domeniul aprovizionării cu materiale trebuie să se manifeste mai multă grijă în utilizarea lor cit mai eficientă. Raidul nostru a evidenţiat faptul că ritmul de lucru nu este cel corespunzător sarcinilor ce revin întreprinderii în trimestrul I al anului. Intrarea în pas cu zilele calendarului reclamă, din partea conducerii Trustului de construcţii, a şantierelor, măsuri hotărâte, operative şi eficiente, care să conducă la utilizarea intensivă a fiecărei ore bune de lucru. Ieri, 31 ianuarie a.c., a încetat din viaţă tovarăşul Haim M. Moscovici, director al Centrului de librării Iaşi. Născut la 17 ianuarie 1911, în comuna Ţigănaşi, judeţul Iaşi, tovarăşul Haim M. Moscovici este primit în rîndurile membrilor Partidului Comunist Român în anul 1945. A îndeplinit cu conştiinciozitate diferite sarcini încredinţate de partid, iar începînd din aprilie 1951, a desfăşurat o intensă activitate în domeniul difuzării cărţii. Pentru meritele sale în muncă a fost distins cu medalii ale Republicii Socialiste România. Cei care l-au cunoscut îi vor păstra o vie amintire. UN GRUP DE TOVARĂȘI * înhumarea va avea loc, astăzi, la orele 14. EZĂVA IAȘULUI PAGINA 3. o nouă cornură TEHNICĂ LA TRAGERILE LOTO OBIȘNUITE începînd cu tragerea LOTO din 6 februarie 1970 se atribuie săptămînal: — AUTOTURISME „DACIA 1100“, „MOSKVICI 408“ cu 4 faruri şi radio, „SKODA 1000 M. B.", la alegerea participanţilor — Excursii în U. R. S. S. pe itinerariul Bucureşti — Kiev — Soci (circa 15 zile), — Excursii în CUBA cu avionul (circa 14 zile) — Premii în numerar de valoare variabilă I — Premii în numerar de valoare fixă. Pentru prima dată se cîştigă cu 3 numere din toate cele 16 extrase la extragerile I şi a a II-a. Informaţii suplimentare puteţi găsi în prospectele care se distribuie gratuit la toate agențiile LOTO-PRONOSPORT. Se angajează: - un inginer mecanic principal pentru serviciul utilaj transport - un inginer principal diriginte (specialitatea construcţii, drumuri şi poduri) - tehnicieni şi maiştri de drumuri prin concurs conform anexei IV. H.C.M. nr. 1053/1960 şi respectiv H.C.M. 1061/1959 - un magaziner principal condiţii — studii medii şi 2 ani vechime în funcţii administrative — şcoală generală şi 4 ani în funcţii administrative Cei interesaţi se vor adresa la Direcţia regională drumuri şi poduri Iaşi Relaţii suplimentare la sediul unităţii din str. Gh. Asachi nr. 19 Iași — telefon nr. 14120, la serviciul personal. UZINA DE FIBRE SINTETICE IAŞI recrutează cadre pentru calificare cu participarea în producţie în meseria de aşchietori metale** 9. Condiţii: bărbaţi ; să aibă stagiul militar satisfăcut şi domiciliul stabil în municipiul Iaşi; să aibă 7 sau 8 clase elementare, înscrierile se pot face începînd cu data de 2 pînă la 28 februarie 1970, iar examenul de admitere la cursul de calificare se va tine în ziua de 3 martie 1970, orele 9,00, și va consta în probă scrisă și orală la matematică din clasele V-VIII. Drepturile care se cuvin pe timpul școlarizării sînt cele prevăzute în H.C.M. 2105 din 31 oct. 1969. Mica publicitate SCHIMBURI DE LOCUINȚA Schimb apartament patru camere confort I Tatarasi, strada Vasile Lupu 132, bloc D1, scara B, etaj 2, ap. 1, pentru două apartamente separate. Informată după orele 17. Ofer apartament (două camere, cămară, baie) naționalizat, pentru similar încălzire centrală. Telefon 13380, orele 17—20. Ofer apartament patru camere Tătăraşi, bloc D 5, scara B, ap. 4, pentru două apartamente gradul II sau apartament şi garsonieră PIERDERI Pierdut carnet de student pe numele Scobai N. Dan. II declar nul. Pierdut legitimaţia eliberată de „Țesătura" pe numele Damian Ecaterina. I declar nulă. Pierdut carnet student pe numele Bulancea Olimpia. II declar nul. Pierdut carnet student pe numele Amariei Vasili. 11 declar nul. Pierdut carnet student pe numele Balan Maria. 11 declar nul. Pierdut carnet student pe numele Iovlov Violeta. 11 declar nul. Pierdut cartea de muncă seria M.n. nr. 79028 pe numele Iamandi Gheorghe. O declar nulă. Pierdutlegitimația eliberată de Fabrica de ulei pe numele Popa Mihai. O declar nulă. Pierdut legitimația eliberată de Industria cărnii pe numele Pasiu Ilie. O declar nula. Se angajează în ingineri şi tehnicieni proiectanţi în ramura construcţii de maşini Condiţii de angajare : vechime în specialitate de minimum 3 ani. Cei interesaţi se vor adresa la Combinatul textil Iaşi strada Primăverii nr. 2, serviciul personal