Flacăra Iaşului, martie 1970 (Anul 26, nr. 7296-7321)
1970-03-28 / nr. 7319
ANUL XXI, Nr. 7319 SIMBATA 28 MARTIE 1970 PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetăţeni în campania electorala din ianuarie — martie 1969, precum și activitatea depusă pînă acum de consiliile Frontului Unităţii Socialiste și principalele sarcini ce le revin în anul 1970. Plenara a aprobat materialele prezentate în aceste probleme şi programul de activitate al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a aprobat activitatea internaţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, precum şi planul relaţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană",, care se dă publicităţii. Plenara a hotărît ca tovarăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Mateescu, care au făcut parte din Biroul Executiv şi din Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ca reprezentanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv ai Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, să fie eliberaţi din aceste funcţii ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizaţii. Plenara a ales ca membri ai Consiliului Naţional şi ai Biroului Executiv al Frontului Unităţii Socialiste pe tovarăşii: Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent , şi secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Florian Dănălache, membru al, Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii , Generale a Sindicatelor din România, Valerian Popescu, preşedintele Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale, şi Dumitru Bejan, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum. De asemenea, plenara a ales ca membru al Consiliului Naţional pe tovarăşul Traian Dudaş, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi, al Frontului Unităţii Socialiste. La dezbaterile din plenară au luat cuvîntul tovarăşii : Nicolae Tăbîrcă, Coriolan Pop, Carol Király, Zaharia Stancu, Aurelia Dănilă, Gheorghe Paloş, Constantin Petre, Dumitru Toma, Carol Gollner, Ion Mărgineanu, Constantin Dumitrescu şi Damian Ascanio. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Tovarăşi, Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a dezbătut probleme de mare actualitate. Toţi membrii Consiliului care au luat cuvîntul aici au evidenţiat preocupările consiliilor judeţene, orăşeneşti şi comunale pentru rezolvarea propunerilor oamenilor muncii făcute în timpul campaniei electorale precum și, în general, pentru rezolvarea diferitelor sesizări și propuneri adresate curent de oamenii muncii consiliilor Frontului, diferitelor organisme ale statului. Trebuie să spunem că, intr-adevăr, în perioada care a trecut de la alegeri a existat o mai intensă preocupare pentru rezolvarea acestor probleme, pentru soluţionarea chestiunilor de muncă şi viaţă care îi privesc nemijlocit pe cetăţeni, precum şi a problemelor de ordin gospodăresc-edilitar. După cum au arătat mai toţi vorbitorii, cu deosebire în domeniul gospodăresc-edilitar s-au realizat multe lucruri bune , deşi trebuie spus că mai avem mult de muncit pentru a asigura ca oraşele şi comunele patriei să fie bine întreţinute şi gospodărite. Paralel cu rezultatele bune pe care le-am obţinut, în acest domeniu mai persistă destule neajunsuri. Unele consilii ale Frontului, cit şi unele consilii populare nu se îngrijesc cu toată atenţia ca mijloacele pe care le au la dispoziţie să fie folosite cu rezultate maxime în ridicarea nivelului edilitar-gospodăresc al oraşelor şi comunelor, in crearea unor condiţii de viaţă tot mai bune cetăţenilor patriei noastre. De asemenea, după cum s-a subliniat aici, nu toţi deputaţii acordă atenţia cuvenită problemelor ridicate în intilnirile avute cu cetăţenii. Trebuie să atragem atenţia tuturor deputaţilor , atît celor ai Marii Adunări Naţionale, cit şi ai consiliilor populare — să se preocupe in mai mare măsură de rezolvarea problemelor ridicate de alegători. Desigur, sunt probleme care nu-şi pot găsi o rezolvare rapidă, dar chiar şi în acest caz cetăţenii trebuie să primească răspuns, arătîndu-li-se ce se poate şi ce nu se poate soluţiona, explicîndu-li-se cu argumente cauzele, motivele. Numai aşa oamenii muncii simt în mod concret că organele statului, organismele Frontului Unităţii Socialiste se preocupă cu adevărat de problemele lor. Acolo unde nu există încă condiţiuni pentru rezolvarea propunerilor făcute, sau cînd problemele ridicate sînt neîntemeiate, trebuie date explicaţii pline de răbdare cetăţenilor; procedind astfel vom avea de cîştigat din toate punctele de vedere. Aşa cum am mai spus şi în alte împrejurări, organele noastre de stat şi organele Frontului Unităţii Socialiste, precum şi organele de partid şi organizaţiile de masă — au ca datorie fundamentală să se ocupe permanent de soluţionarea problemelor ridicate de cetăţeni. Activiştii organelor de stat, de partid şi ai organizaţiilor obşteşti — deci şi ai consiliilor Frontului Unităţii Socialiste — trebuie să înţeleagă că sunt chemaţi să servească, prin întreaga lor activitate, interesele cetăţenilor. Numai în măsura în care îşi îndeplinesc cu răspundere şi consecvenţă aceste atribuţiuni ei se bucură de încrederea cetăţenilor. Numai astfel ei vor reuşi să unească elanul şi energia tuturor cetăţenilor în înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea societăţii, ridicarea nivelului de viaţă şi de civilizaţie al oraşelor şi satelor patriei noastre socialiste. In această ordine de idei, aş dori să mă refer la necesitatea ca deputaţii Marii Adunaţi Naţionale să prezinte în mod mai organizat dări de seamă in faţa alegătorilor. Cred că ar fi bine să ne gîndim ca, în cursul lunilor mai-iunie să aibă loc asemenea întîlniri în întreaga ţară. Cu acest prilej să se dezbată atît problemele legate de activitatea deputaţilor, modul de rezolvare a problemelor ridicate de alrrgători, cit, mai cu seamă, problemele hotărîte de ultima plenară a Comitetului Central al partidului privind dezvoltarea agriculturii, precum şi hotăririle Marii Adunări Naţionale privind calitatea produselor, organizarea şi disciplina muncii. Este necesar ca înseşi consiliile Frontului să exercite un control mai operativ asupra felului în care deputaţii menţin contactele cu alegătorii, îi informează asupra activităţii lor şi asupra problemelor generale, rezolvă problemele pe care le ridică cetăţenii. In Frontul Unităţii Socialiste sunt prezente toate organizaţiile obşteşti; de aceea este necesar ca în consiliile Frontului să se dezbată modul in care aceste organizaţii participă la înfăptuirea programului adoptat în comun, a programului cu care ne-am prezentat în alegeri în faţa poporului, realizarea politicii partidului şi statului. In această privinţă, cred că atît Consiliul Naţional, cit şi consiliile judeţene au făcut încă destul de puţin. In planul de măsuri al Consiliului Naţional există unele prevederi în această privinţă , cred că trebuie să ne propunem să dăm mai multă viaţă consiliilor, să facem ca ele să aibă un rol mai mare în coordonarea activităţii organizaţiilor componente. Aici s-a considerat că o problemă importantă este creşterea contribuţiei uniunilor de scriitori, artişti plastici şi compozitori la munca de educare, îndeosebi a tineretului. Mi-a făcut plăcere să ascult că Uniunea Scriitorilor a început să întreprindă unele acţiuni în această direcţie. Sperăm că începutul bun care s-a făcut — şi care constituie, poate, o revenire la unele obiceiuri bune din trecut, în mod nejustificat uitate — va fi dus mai departe. Este necesar să se încetăţenească în activitatea Uniunii Scriitorilor şi a celorlalte uniuni ca o metodă permanentă întărirea contactului cu cititorii, cu beneficiarii operelor, cu cetăţenii. Desigur, în cadrul acţiunilor de care s-a vorbit, artiştii vor citi sau vor prezenta cetăţenilor operele lor, dar cu această ocazie ei vor tre-, bui să asculte şi ce spun cititorii. Din aceasta va ieşi ceva util atît pentru public,, cit şi pentru creatori. In felul acesta cititorii, ascultătorii, spectatorii vor primi din partea uniunilor de creaţie sprijin, astfel incit să poată înţelege mai bine operele. In acelaşi timp insă şi scriitorii, artiştii, oamenii de creaţie în general vor înţelege mai bine aspiraţiile şi dorinţele publicului pentru a putea crea lucrări care să corespundă dorinţelor şi năzuinţelor cetăţenilor patriei noastre. Deci din stringerea acestui contact are de cîştigat pînă la urmă societatea noastră socialistă, arta şi cultura, oamenii de creaţie, cetăţenii patriei. S-a vorbit despre activitatea Uniunii Arhitecţilor. Cred că una din recomandările pe care Consiliul Naţional trebuie să le facă Uniunii Arhitecţilor este aceea de a asigura ca în fiecare judeţ să existe cîţiva arhitecţi ; oricite eforturi ar depune Uniunea Arhitecţilor din Bucureşti, ea nu poate înlocui ceea ce pot face arhitecţii care trăiesc şi muncesc în judeţe. Sunt de acord ca judeţele să se adreseze Uniunii Arhitecţilor, urmind ca aceasta să organizeze trimiterea pe teren a unor echipe din care să facă parte din afara arhitecţilor — cadre din învăţămint şi din institute. Aceste echipe să ajute organele locale in definitivarea sistematizării şi în proiectare. Eu cred că, intr-adevăr, Uniunea ar putea crea grupe de arhitecţi pentru judeţele care n-au institute puternice ; aceste grupe să aibă oarecum o răspundere permanentă, acordînd judeţelor un sprijin, un ajutor sistematic. Acesta ar fi un lucru bun. Sunt însă şi alte probleme, tovarăşi, care merită să facă obiectul discuţiilor in cadrul Consiliului nostru , cred că organizaţiile care fac parte din Consiliul Naţional, cit şi biroul Comitetului Executiv se vor gîndi să lărgească tematica dezbaterilor. Ar fi bine dacă la ordinea de zi s-ar pune măsurile ce trebuie luate de către Consiliul Naţional al Frontului pentru înfăptuirea celor două programe adoptate recent de Comitetul Central în domeniul agriculturii. Trebuie să avem în vedere că în cursul următoarelor luni se va definitiva planul cincinal; ţinînd seama că el priveşte toate sferele de activitate ale societăţii noastre, este normal ca Consiliul Naţional să-şi spună părerea, să-şi aducă contribuţia la definitivarea lui. Sunt şi alte probleme care, puse în dezbaterea Consiliului, cu participarea reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale, al tuturor organizaţiilor obşteşti, vor putea fi soluţionate în mai bune condiţiuni, corespunzător cerinţelor dezvoltării continue a societăţii noastre socialiste. Aceasta este, de altfel, una din raţiunile creării Frontului Unităţii Socialiste. Prin participarea mai activă, organizată, a tuturor categoriilor sociale, a tuturor organizaţiilor obşteşti la elaborarea politicii interne şi externe a partidului nostru, să asigurăm adeziunea largă a întregului popor la opera de edificare a socialismului, la politica externă, de apărare a păcii, dusă de statul român ! Totodată, activitatea Frontului este şi o cale eficace de atragere a maselor largi populare la viaţa politică şi socială a ţării. In felul acesta, democraţia noastră socialistă devine tot mai efectivă şi tot mai eficientă. Prin participarea tot mai vie a organizaţiilor obşteşti, a reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale, a maselor înseşi la întreaga politică a partidului şi statului facem paşi înainte în perfecţionarea democraţiei noastre socialiste — parte componentă, inseparabilă a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Iată de ce cred că trebuie să ne gîndim mai serios la perfecţionarea muncii consiliilor Frontului, Unităţii Socialiste, începind chiar cu munca Consiliului Naţional. In ce priveşte problemele internaţionale, după cum a reieşit din informarea prezentată aici, în perioada care a trecut Biroul Executiv a desfăşurat o activitate importantă, stabilind legături cu o serie de organizaţii similare din ţările socialiste, cu organizaţii din ţările în curs de dezvoltare, cu mişcări de eliberare naţională şi cu alte organizaţii şi partide din ţările capitaliste. Pornind de la interdependenţa dintre politica noastră internă şi externă, este necesar ca Frontul să acţioneze cu şi mai multă fermitate pentru a contribui la realizarea liniilor generale ale politicii externe a ţării noastre — politică de colaborare cu ţările socialiste, cu toate ţările lumii, în interesul progresului, al mai bunei cunoaşteri reciproce, al dezvoltării relaţiilor tehnico-ştiinţifice şi culturale între popoare, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului in lume. Hotărirea plenarei noastre de a se intensifica legăturile cu toate organizaţiile politice şi de altă natură din Europa, în vederea conlucrării pentru realizarea securităţii europene, este în deplină concordanţă cu politica Partidului Comunist Român şi a guvernului, cu năzuinţele naţiunii noastre socialiste. Este necesar ca Frontul Unităţii Socialiste să acţioneze mai intens în această direcţie, să iniţieze acţiuni, dialoguri cu diferite partide politice şi organizaţii care se pronunţă pentru securitatea europeană, pentru relaţii de colaborare intre statele europene. Prin aceasta, Frontul Unităţii Socialiste îşi va putea aduce contribuţia la găsirea căilor celor mai potrivite pentru realizarea conferinţei statelor europene, pentru înfăptuirea securităţii pe continentul nostru. Totodată, este necesar să se intensifice legăturile cu mişcările de eliberare naţională, cu organizaţiile şi partidele politice din ţările în curs de dezvoltare, cu toate mişcările antiimperialiste, contribuind şi pe această cale la întărirea solidarităţii poporului nostru cu popoarele care luptă împotriva imperialismului, pentru eliberare naţională şi socială, pentru dezvoltare independentă, fără nici un amestec din afară.. Apreciez că există toate condiţiunile ca Frontul Unităţii Socialiste, Biroul Executiv, tovarăşii care se ocupă efectiv de relaţiile internaţionale să facă mai mult ca pînă acum in acest domeniu. De asemenea, tovarăşi, din tot ce s-a spus aici putem trage concluzia că, pe baza experienţei pe care am câştigat-o într-un an şi jumătate de la formarea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor, trebuie să acţionăm în continuare ca aceste organisme să-şi îndeplinească în condiţii tot mai bune rolul de a contribui la realizarea unei unităţi tot mai depline a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregii naţiuni socialiste, în lupta pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului, pentru înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Cu aceasta, aş dori să închei lucrările plenarei noastre, urînd tuturor tovarăşilor succes în activitatea lor. Vă rog să transmiteţi tuturor consiliilor Frontului Unităţii Socialiste şi organizaţiilor care fac parte din el, deci tuturor cetăţenilor din judeţele dumneavoastră, urări de noi succese în activitatea viitoare și multă sănătate. (Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri cu puternice aplauze). Cu privire la securitatea europeană Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a examinat şi aprobat în şedinţa plenară din 27 martie a.c. activitatea desfăşurată în anul 1969 de către Biroul său Executiv, precum şi proiectul planului pentru anul 1970 în domeniul relaţiilor internaţionale. Consiliul Naţional consideră că una dintre principalele probleme care preocupă astăzi popoarele Europei este instaurarea securităţii pe acest continent. Opinia publică europeană, tot mai multe organizaţii politice, profesionale, personalităţi de prestigiu ale vieţii publice, cultural-artistice etc., mase largi de oameni ai muncii din toate ţările continentului, împărtăşesc mereu mai intens această convingere şi apreciază că este imperios necesar să se statornicească fără întîrziere un climat de pace, favorabil dezvoltării cooperării multilaterale între popoarele europene. Soluţionarea problemei securităţii europene reprezintă o etapă de cea mai mare importanţă pe calea promovării coexistenţei paşnice între toate ţările planetei noastre. Consiliul Naţional dă o înaltă preţuire acţiunilor întreprinse în această direcţie de Partidul Comunist Român şi Guvernul Republicii Socialiste România în spiritul Declaraţiei Consfătuirii de la Bucureşti din anul 1966 şi a Apelului de la Budapesta ale Comitetului Consultativ al Statelor Participante la Tratatul de la Varşovia. Consiliul Naţional consideră că se dezvoltă în tot mai mare măsură condiţiile necesare pentru convocarea conferinţei statelor europene în problema securităţii. Avînd convingerea că securitatea este cauza comună a tuturor popoarelor, fie ele mari sau mici, Consiliul Naţional este de părere că atît în fazele pregătitoare ale conferinţei cit şi în etapele următoare, la discutarea şi rezolvarea acestei probleme trebuie să participe, cu drepturi deplin egale, reprezentanţii autorizaţi ai tuturor ţărilor interesate, fie că aparţin sau nu unor blocuri militare sau participă la alte aranjamente bi sau multilaterale. De asemenea, Consiliul este încredinţat că atît în perioada premergătoare, cit şi în cursul desfăşurării conferinţei, vor fi examinate cu atenţie toate propunerile constructive, care se vor dovedi utile cauzei înţelegerii şi securităţii statelor europene, in temeiul concluziilor desprinse din dezbaterile care au avut loc, ţinînd seamă de obiectivele sale programatice şi de necesitatea de a aduce contribuţia sa la organizarea conferinţei pentru statornicirea securităţii în Europa, Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste:■ însărcinează Biroul Executiv să acţioneze pentru stabilirea şi dezvoltarea de relaţii cu formaţii politice similare Frontului, (continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă In pagina a 4-a ) Formarea noului *> guvern italian ] In Cambodgia Demonstrație împotriva noilor autorități Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale Cea de-a treia zi a lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale a fost consacrată dezbaterii politicii internaţionale a Republicii Socialiste România. In sală se aflau deputaţii marelui sfat al ţării, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Printre invitaţi se aflau şefi, ai misiunilor diplomatice a,creditaţi la Bucureşti şi numeroşi corespondenţi ai presei străine. , Deputaţii şi invitaţii au întâmpinat cu vii şi puternice aplauze pe conducătorii partidului şi statului, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu—Mizil, Gheorghe Rădlitescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu. Deschizînd lucrările, președintele Marii Adunări Naționale, Ştefan Voitec, a dat cuvîntul deputatului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, care a prezentat Darea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România in anul 1969. La dezbaterea generală au luat cuvîntul deputaţii : Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naţionale, Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului judeţean — Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Mihail Lupşan, maistru la Combinatul siderurgic din Reşiţa, general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, Eduard Eisenburger, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, Ion Ursu, preşedintele Comitetului de stat pentru energie nucleară, Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Ion Spătarelu, preşedintele Cooperativei agricole de producţie „Gheorghe Doja", judeţul Ialomiţa, Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, şi Maria Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Nationale, vicepreşedintă a Consiliului National al Femeilor. In numele Biroului M.A.N., tovarăşul Ştefan Voitec a propus apoi adoptarea unei hotărîri a Marii Adunări Nationale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, hotărîre care a fost examinată și însușită de Comisia pentru politică externă a M.A.N. Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România a aprobat în unanimitate, prin vot deschis, Hotărîrea cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România in anul 1969. Deputaţii supremului for al ţării, invitaţii, aplaudă îndelung, manifestînd aprobarea deplină, adeziunea integrală a poporului la politica externa a Republicii Socialiste România, politică ce corespunde , pe deplin intereselor şi năzuinţelor naţiunii noastre socialiste. La amiază, lucrările sesiunii s-au întrerupt, urmînd ca următoarea şedinţă plenară a sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale să fie anunţată din timp. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, a anunţat că, potrivit principiului sesiunilor deschise, lucrările vor continua în comisiile permanente. (Agerpres) Hotărîrea * I , la .ți .~ Marii Adunări Naţionale cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România Marea Adunare Naţională, dezbătînd darea de seamă prezentată de ministrul afacerilor externe cu privire la activitatea internaţională desfăşurată de Republica Socialistă România în anul 1969, HOTĂRĂŞTE: Aprobă linia politică externă şi activitatea internaţională a Republicii Socialiste România desfăşurată în anul 1969 . Reafirmă hotărîrea Republicii Socialiste România de a promova şi în viitor, în politica sa externă, întărirea şi dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării multilaterale cu toate ţările socialiste, extinderea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială , pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc — sprijinirea luptei popoarelor aflate sub dominaţia colonială şi lărgirea relaţiilor de colaborare cu tinerele state independente pentru dezvoltarea lor liberă, de sine stătătoare, asigurarea unui climat de pace şi securitate în Europa şi în lume, întărirea unităţii şi solidarităţii cu forţele antiimperialiste ale contemporaneităţii; însărcinează Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România să ia toate măsurile pentru înfăptuirea acestei politici. A»In pagina a 2-a Darea de seamă cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969 Imagine din noul cartier Tătărași.