Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)

1970-10-25 / nr. 7497

FLACĂRĂ IADULUI PAGINA 2 * Se poate ameliora clima unui oraş sau a unei regiuni ? Apar din ce in ce mai des, în ziare şi reviste, articole şi studii, din care unele cu conţinut ex­trem de îngrijorător privind în­răutăţirea stării atmosferei din­­tr-o regiune sau alta şi mai ales de deasupra şi din cuprinsul u­­nor oraşe mari, puternic indus­trializate. Toate aceste ştiri se referă la o situaţie reală şi cauzele sunt precizate : zi de zi sporeşte în atmosfera oraşelor şi a zonelor industriale cantitatea de fum, de praf şi de gaze emanate de fa­brici şi de uzine, de circulaţia feroviară şi auto, de mulţimea populaţiei concentrată pe un spaţiu relativ redus etc. Şi dacă înrăutăţirea stării at­mosferei din oraşe şi din regiu­nile industriale s-ar limita numai la schimbarea chimismului ei na­tural prin afluxul de praf, fum şi gaze toxice (ca bioxidul de car­bon şi de sulf, oxidul de car­bon , etc.), încă nu ar fi prea grav. Insă, ceaţa urbană creată de praf şi de fum, acoperind cerul oraşelor şi al regiunilor in­dustriale, reduce cu cca. 30 la sută insolaţia, iar cantitatea de ra­diaţii solare ultraviolete scade pînă la 90 la sută, ceea ce este foarte nesănătos pentru popu­laţie şi pentru culturi, ori pen­tru spaţiile verzi urbane. Să nu uităm apoi că toate aceste produse sunt minate de vînt şi spre zonele periurbane, deci râul se extinde. Dar procesul de concentrare o populaţie! In oraşe creşte, spo­reşte numărul centrelor urbane, se dezvoltă şi se diversifică ne­contenit industria, se înmulţesc vertiginos mijloacele de transport auto şi aeriene, deci cauzele de înrăutăţire a stării atmosferice se amplifică uneori şi, pe alocuri, chiar vertiginos. Fiind în joc sănătatea oameni­lor, n-au întîrziat să apară şi di­verse soluţii elaborate de cerce­tători izolaţi sau de organizaţii special constituite, cum este re­cent înfiinţata „Asociaţie mon­dială pentru protecţia mediului înconjurător". Intre soluţiile­ propuse şi par­ţial puse in practică, in diverse ţări, cităm : introducerea de filtre sp­eciale (pentru captat- praful­, fumul şi gazele) la coşurile de Prof. dr. docent I. GUGIUMAN Universitatea „Al. I. Cuza" Iaşi fabrici şi uzine, ca şi la eşapa­mentul autovehiculelor de tot fe­lul ; limitarea circulaţiei auto­vehiculelor în oraşe numai pe anumite artere stradale ; solici­tarea de a se elimina din cir­culaţie autovehiculele care folo­sesc motoare în doi timpi, ca motociclete, turismele de tip Tra­bant etc., fiindcă acestea eli­mină mari cantităţi de fum şi de gaze nocive ; înlocuirea car­buranţilor folosiţi actualmente, prin acumulatori electrici, dome­niu în care s-a ajuns la o sea­mă de rezultate bune ; mărirea suprafeţelor ocupate cu spaţii verzi şi acvatice, atît în perime­trul oraşelor şi al regiunilor in­dustriale, cit şi în zonele încon­jurătoare acestora. Soluţiile sunt bune şi relativ uşor de realizat, iar rezultatele ar fi în folosul tuturor. Generali­zarea în timp eficient, a aplicării acestor soluţii întîmpină însă greutăţi chiar de la autor, im­­purificării atmosferei cu praf, fum şi gaze nocive. De exemplu, deşi toată lumea este convinsă de necesitatea introducerii de fil­tre speciale la coşurile de fa­brici şi de uzine, montarea aces­tora progresează extrem de în­cet, sub motiv că-s prea scum­pe, că au o durată mică de funcţionare etc., etc. Situaţia a­­ceasta este valabilă pe tot glo­bul. De aceea se impun măsuri drastice, generale şi imediate, căci nu trebuie uitat faptul că mai scump decit orice filtru este sănătatea populaţiei. La impurificarea atmosferei oraşelor contribuie însă în pro­porţii destul de însemnate şi lo­cuitorii lor, dintre care mulţi nu respectă nici minimum de norme de gospodărire locală. Lucrul acesta se întilneşte la tot pasul, atît la noi, cit şi in alte ţări. Curmarea acestui rău se poate face în primul rind printr-o in­sistentă educaţie civică, iar a­­colo unde apar rezistenţe şi ne­glijenţe grave, să se aplice prompt şi permanent sancţiunile legale prevăzute. De mare eficienţă în amelio­rarea climei oraşelor şi a regiu­nilor industriale este şi soluţia care se conturează din ce în ce mai insistent. Este vorba de în­mulţirea clădirilor cu cit mai multe nivele în ora­şe, de spori­rea spaţiilor verzi şi acvatice, rectificarea şi lărgirea străzilor şi bulevardelor, crearea în jurul o­­raşelor şi a regiunilor industriale a unor imense zone verzi com­plexe : păduri-parcuri, livezi, vii, culturi legumicole irigate (pentru a se reduce la minimum praful în timp de secetă), construirea de cit mai multe lacuri piscico­le şi de agrement etc. Clădiri cu nivele cu­ mai multe, spaţii verzi numeroase şi străzi largi înseamnă capacitate mare de locuire, ventilaţie accentuată a aerului urban şi reducerea per­manentă a tuturor impurificărilor atmosferei oraşelor. Cu alte cu­vinte, crearea unui climat optim de vieţuire a populaţiei. Evident că realizarea acestei ultime soluţii cere timp mai în­delungat şi cheltuieli mai mari. Este însă uşor de dedus că re­zultatele sunt sigure şi de mare eficacitate, atit sanitar, cit şi economic. Un exemplu în aceas­tă privinţă l-a dat Japonia, care deşi are peste 100 milioane lo­cuitori şi foarte multe şi mari oraşe, între care Tokio, capitala ţării, cu cei peste 11 milioane locuitori ai săi, ocupă primul loc pe glob - pădurile şi diverse alte spaţii verzi reprezintă peste 60 la sută din suprafaţa totală a acestui stat. Tot acolo, vechiul oraş Kyoto (cca. 1 400 000 loc.) are una din cele mai bune clime urbane de pe glob. La realiza­rea acesteia a contribuit în foar­te mare măsură organizarea te­meinică a structurii funcţionale a acestui o­raş şi mai ales me­ticulozitatea cu care-s întreţinute spaţiile verzi (decorative şi pro­ductive) din perimetrul urban şi din zona periurbană. Oraşele şi industria dezvoltln­­du-se, iar populaţia globului sporind mereu şi mai ales con­­centrîndu-se de preferinţă în centrele urbane şi în regiunile­­î industriale, trebuie să se ia toa­te măsurile de ameliorare a cli­mei acestora, care în fond re­prezintă o parte din clima în­tregului uscat pămintesc. Medicul vă sfătuieşte MI­HAI OPRIŞOR, laşii Ne Întrebaţi care este regimul a­­limentar al omului normal în jurul vîrstei­­de 50 de ani. In primul rind, alimentaţia raţio­nală conţine toate principiile alimentare adică­­ glucide (za­­haruri) — conţinute mai ales în dulciuri şi făinoase —• gră­simi şi albumine conţinute mai ales în carne, brînzeturi — etc. — precum şi vitamine şi săruri minerale — conţinute mai ales in legume şi fructe. Apoi trebuie ca alimentaţia să fie în raport cu efortul — mai ales fizic — ce se depu­ne zilnic. In acest fel, regi­mul alimentar este diferenţiat în raport cu diferite tipuri de muncă ca de exemplu : al se­dentarilor (funcţionari de birou, cei cu munci intelec­tuale etc.), al celor cu efor­turi fizice medii (muncitori din industria uşoară, meşteşu­gari etc.), al celor cu munca grea. Ca formulă orientativă, cei cu­­munci sedentare au ne­voie de circa 25—30 calorii/kg. corp pe zi, cei cu eforturi fi­zice medii 30—35 calorii/kg. corp, cei cu munci grele 40— 45 calorii/kg. corp. Repartiţia principiilor alimentare norma­lă este: 45—50 la sută de calorii din glucide, 20—25 la sută din proteine, 25—30 la sută din lipide (grăsimi). Un factor de corecţie este neapă­rat util în raport cu greu­tatea fiecărei persoane. Ast­fel, cei care cîntăresc mai mult decît normal (normal înţele­gem, kg. — numărul de cen­timetri înălţime minus o suta) primesc un număr mai mic de calorii şi ele se reduc mai ales din glucide şi în parte din grăsimi. Cei cu pondere subnormală pot creşte numă­rul de calorii. (Există tabele cu alimente cu coresponden­tul lor în calorii şi cite grame la sută din fiecare principiu alimentar conţin ele — aceste tabele se găsesc cu uşurinţă), încă un fapt: repartiţia me­selor trebuie să fie în raport cu efortul fizic ce-l avem de îndeplinit şi oricum ni se pare fără valoare faptul că u­­nii nu mănîncă nimic dimi­neaţa, le este foame în cursul zilei şi îşi supraîncarcă sto­macul şi organismul in gene­ral la o aşa-zisă masă, princi­pală care este uneori seara. C. S., pensionar, Paşcani :1. Suferinţa dv. nu este identica cu ceea ce se denumeşte in­continenţă urinară, ci poartă numele de polakiurie (nece­sitatea — conştientă — de a urina frecvent). In incontinen­ţă bolnavul „scapă" urina şi această situaţie o găsim înde­osebi la cei cu leziuni la sis­temul nervos central. La vîrsta dv. polakiuria sugerează mai ales o suferinţă a prostatei şi ar fi necesar consultul unui medic urolog. 2. Al doilea grup de sufe­rinţe atestă ateroscleroza cu manifestări uşoare cerebrale. Ca medicamente sunt utile: Agozol 2—3 tablete zilnic şi, periodic, injecţii cu vitamine­le B1, B6 şi Fosfobion. In a­­celaşi timp, reduceţi din ali­mentaţie făinoasele şi dulciu­rile, mai ales concentrate, ca şi grăsimile de origine anima­lă. 3. Spondiloza însoţeşte de­seori ateroscleroza, căci, deşi sunt boli cu mecanisme de producere diferite, survin frec­vent la aceleaşi persoane. Pentru durerile din spondilo­ză puteţi utiliza Alindor 2—3 tablete zilnic, sau Aspirină 4 tablete pe zi. ALEXANDRU MIHAI, Iaşi: Sulfametinul este similar produselor Bayrena şi Dulana şi este o sulfamidă depozit — deci cu acţiune lentă şi pre­lungită. Se obţin rezultate foarte bune în infecţii uşoa­re sau în tratamentul unor infecţii cronice (de exemplu, infecţii urinare). Marele avan­taj al lor este că doza rela­tiv mică este foarte activă. Se administrează în prima zi două tablete, apoi cite o ta­bletă zilnic, circa 7—10 zile. M. BLUM doctor în ştiinţe medicale A APĂRUT VOLUMUL: „Valori ale picturii româneşti în Muzeul de artă din Iaşi“ de Claudiu Paradais Recent apărută, sub egida Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, cartea :Va­lori ale picturii româneşti in Muzeul de artă din Iaşi* de Claudiu Paradais îşi propu­ne să popularizeze lucrări de seamă aflate In colecţia a­­cestei instituţii artistice. Apariţia volumului, ce coin­cide cu aniversarea a 110 ani de la Inaugurarea „Pinacote­cii naţionale" din Iaşi, este un omagiu pe care autorul 11 aduce evenimentului. Tipărită In condiţii grafice corespunzătoare, lucrarea ca­re cuprinde peste 100 de re­produceri ale unor valoroase picturi din muzeu este me­nită să constituie o călăuză la indemnia tuturor iubitorilor de artă. In aceste zile de toamnă, Bucium, la plopii fără soț din Fotei L. STRATULAT PENTRU GOSPODINE Preparate de sezon Varză murată Se foloseşte vana albă proaspătă, cu căpăţina înde­sată şi sănătoasă. Se crestea­ză în patru sau se scoate co­torul. In fundul vasului se pun boabe de porumb spăla­te, bucăţi de hrean curăţat, tulpini de mărar uscat. Se a­­şază varza rînduri, rînduri, deasupra două scînduri sau un fund rotund peste care se pun greutăţi. Se umple vasul cu o saramură rece ce conţi­ne 50 gr. sare la litrul de apă. Se supraveghează procesul de fermentaţie, pentru ca atunci cind încep să se formeze bă­şicate să se vînture saramura prin scurgere din vas, din trei in trei zile pină se acreşte, apa în care au fiert, apoi sei şterg şi te păstrează la ră­coare. Murături asortate Se pregăteşte amestecul din pătlăgele verzi, castraveţi, varză, ardei, morcov, păstii­­nac — toate în stare proaspătă. Bine spălate şi scurse, se a­­şază în borcane sau în bu­toaie, printre ele se aşază usturoi, tulpini de mărar us­cat, frunze de vişin şi de stejar. Se umple vasul pină la acoperirea legumelor cu o saramură călduţă ce conţine 50 gr. sare la litrul de apă. Conopidă în saramură Conopida, bine spălată şi desfăcută în bucheţele, se o­­păreşte cu o soluţie ce con­ţine 1 gr. de sare de lămîie la 10 1. apă, pentru ca să ră­­mina albă. Scursă, se aşază în borcane, se toarnă deasupra o saramură preparată cu 3 gr. sare, 2 gr. zahăr­ şi 0,3 gr. sare de lămîie pentru 1­1. apă. Se leagă borcanele cu ce­lofan dublu şi umezit și se aterilizează fierbîndu-se 40 de minute din momentul cînd Încep să fiarbă. Se răcesc în JOCURI în joacă... ORIZONTAL : 1. De unul sin­gur ; 2. Unul şi cu unul — U­­na ! ; 3. Unul — Uns cu unt I ; 4. Unul unii cu alţii — Bucluc!; 5. Exclamaţie — Nu se poate conjuga de unul singur ; 6. In doi! — Nume unguresc — Unu singur I ; 7. Radu Ionescu — U­­na şi cu una I — Vară (Fr.); 8. Pantalon — Unul care nu dă la nimeni; 9. Una bine Înzes­trată. VERTICAL: 1. Unul, cu u­­na ! ; 2. Mari gospodari — U­­nu­ cu una ! ; 3. Una din două­sprezece ! (Pt.) — Intîi ! —Arti­col ; 4. Bolboroseală; 5. Este bună cu măsură ; 6. Rar și a­­mestecat! — E vorba de oaie! — Acute ! ; 7. Pronume — De două ori ! — Persoana a doua­ (Mit.); 8. Singură! — Pecete de drag; 9. Porţie — Una la o sută de ani I­ I. MIRCEA Vîrsta apei Pe globul pă­mintesc, ciclul de circulaţie a apei In natură diferă. In unele locuri el durează cîteva luni, In altele zeci de milioane de ani. Oamenii de ştiinţă sovietici au calculat, de pildă, că locuitorii Mos­covei beau o apă „In vîrstă* de cinci ani ; aceasta este perioada de circulaţie a apei din bazinul râului Moscova. Dar ape­le termale din Ar­menia au o vîrstă de 360 ani ; apele din Caucazul de nord au circa 170 zile, cele din Kir­ghizia — 100 de zile, în timp ce cele termale din Matesta (Caucaz) au... 30 milioane ani. TUNELUL Dacă lucrările ar începe astăzi, în anul 1975 ar putea avea loc următoarea sce­nă , la o adlncime de 50 m, sub nivelul a­­pelor Canalului Mîne­­cii, şi la jumătate dis­tanţă între porturile Dover şi Calais, pre­mierii Marii Britanii şl Franţei se apropie şi-şi string mina, du­pă ce fiecare a par­curs cîta 20 km. in trenul său special. Prilejul întîlnirii -■— realizarea unui vis care datează de două secole; legarea Al­­bionului de continen­tul european printr-o șosea. După stadiul actual al lucrurilor, în­să, scana de mai sus nu va putea avea loc Înainte de anul 1978. Concret, proiectul unui tunel sub Cana­lul Mînecii a fost lansat pentru prima oară la începutul se­colului al XIX-lea. Primul consul al lui Napoleon, Matthieu, a însărcinat pe teh­nicieni cu întocmirea planurilor detaliate a­­le tunelului. Napo­leon se gîndea la po­sibilitatea unei inva­zii pe uscat In An­glia. Dar el a aban­donat repede această idee, căci pină la realizarea acestui plan ar fi trebuit să devină nonagenar sau centagenar ... A­­cest lucru l-a demon­strat exemplul fran­cezului Thomé de Ga­­mond, care în 1833 a început să se ocupe de metodele traversă­rii Canalului Mînecii peste sau sub apă şi a cheltuit pentru stu­diile sale 35 de ani din viaţă şi întreaga sa avere. Abia In 1878, fran­cezii s-au Încumetat să Înceapă săparea unei galerii, la 15 m. sub Canal, pornind de la Cap Gris Nez. Puţin mai tirziu le-au urmat exemplul en­glezii. Timp de trei ani ei au săpat cu trudă, inaintînd sub apă, de la Dover spre Franţa, 1,5 km. Apoi, în 1882, Anglia a fost cuprinaă de tea­ma faţă de francezi. Charles Dickens a a­­vertizat: „Francezii pot neutraliza flota noastră, pornind pur şi simplu in marş pe sub ea. Ei Îşi vor lua revanşa pentru Wa­terloo !. Săpăturile pentru tunel au fost sistate. Acţiunile companiei britanice „ Channel- Tunnel, Ltd”, con­­structoarea tunelului, au fost îngropate în­­tr-o pivniţă. Dar nu şi ideea. In 1964 existau planuri şi cifre con­crete : calcule de rentabilitate, calcule tehnice, rezultatele cercetărilor geologi­ce. Tunelul submarin, pentru a cărui con­strucție stratul cal­­caros de pe fundul Canalului este ideal, va avea o lungime de 53 km., aproape de patru ori mai mult decît tunelul prin masivul elveţian St. Gotthard. El va consta din două con­ducte principale, cu un diametru de cir­ca 6,5 m, şi distanţa­te la 30 m. una de cealaltă. Intre ele, conectată prin galerii cu conductele princi­pale, va fi construi­tă o conductă mai mică, paralelă, pen­tru instalaţiile de ca­bluri şi de evacuare a apei. Cele două conducte principale vor fi tra­versate de cite o cale ferată, în cele două sensuri. Trenu­rile electrificate vor intra pe ruta subte­­rană la cîțiva km. sud de Dover de par­tea britanică, la sud de Calais de partea franceză. La ora actuală, problemele tehnice a­­le proiectului sunt re­zolvate. Există două variante: sau se sa­pă galeriile prin stratul calcaros al fundului Canalului Mînecii, sau se fo­losesc conducte din beton lungi de cite 140 m, care se aşază in lăcaşuri săpate pe fundul mării. In 1964, guvernele britanic şi francez au luat hotărîrea de a realiza în sfîrşit pro­iectul. Dar pină re­cent nu s-a trecut la paşii următori, aceas­ta din două motive. In primul rind, devi­zul se cifra, la data respectivă, la 150 mi­lioane lire sterline. Pentru finanţarea lu­crărilor au concurat trei trusturi, alcătu­ite în cea mai mare parte din bănci, dar fiecare din oferte prevedea credite ga­rantate de stat, ceea ce a făcut cele două guverne să ezite. In al doilea rind, s-au ivit critici violente împotriva proiectului ca atare. Viitorul cir­culaţiei in Canalul Mînecii, s-a afirmat, nu trebuie căutat în­­tr-un tunel, ci un aer şi pe apă. In cele din urmă, cele două guverne au recomandat finanţato­rilor concurenţi să formeze un consorţiu şi să elaboreze noi devize. Acestea sunt acum întocmite, iar ministerele de resort se află în faţa urmă­toarei situaţii : chel­tuielile de construc­ţie s-au dublat, bine­înţeles, faţă de cele stabilite în 1960, ci­­frîndu-se astăzi la cir­ca 300 milioane lire sterline! Hotărîrea Marii Britanii şi Franţei de a construi tunelul de sub Cana­lul Mînecii a rămas fermă, dar .... cu fie­care an aminat, cos­tul lui creşte cu peste 10 milioane li­re sterline. (Sftrşit) Două capodopere ale tehnicii moderne (*) SATIRA Şl UMOR Anecdote DIRECTORUL : „Va să zică, tine­re, vrei să te că­sătoreşti cu fiica mea !“ — Da, domnule director, cu orice preţ! — Bine. Să au­zim prima ofertă I — ACUZAT, re­cunoşti că ai co­mis o spargere In magazinul de ro­chii I — Da, domnule judecător. — Şi de ce ai făcut-o de trei ori la rind ? — Am luat o rochie pentru ne­­vastă-mea, dar a­­poi a trebuit s-o schimb de două ori, căci nu-i ve­nea bine. — DUPĂ cine porţi doliu ? — După a treia mea soţie. — îmi pare rău. Dar prima de ce a murit­­ . — Intoxicaţie cu ciuperci. — Şi a doua ? — Intoxicaţie cu ciuperci. — Şi a treia ! — Fractura cra­­niului. — Cum așa ! — Nu a vrut să mănlnce ciuperci ! O FEMEIE intră intr-o librărie și 11 Întreabă pe vln­­zător : — Spuneţi-mi, vă rog, schimbafi o carte cu defecl — Firește. Ce defect a­i găsit ? — Nu-mi place sfirșitul. EL — bătrln, simte că nu mai are mult de trăit. Cheamă la căpă­­tliul său pe tand­ra sa soţie şi li spune : „Dragostea mea, sărmana mea, ce vei face după ce mor . Ea— „Oh, m-am glndit eu la asta. O să-mi cumpăr o rochie maxi dră­guţă de doliu cu un guleraş alb". DUPĂ o noapte de chei, un cetă­ţean se Întoarce a­­casă pe trei că­rări. îşi caută cu disperare cheia de la uşă. In siliţtt, scoate din buzu­nar o ţigară şi o bagă in broasca uşii. Degeaba. Scoate tigara din broască, o contem­plă, dă din cap, a­­poi ingină: „Ne­maipomenit ! Se vede treaba că am fumat cheia /• — B1LETUK dv, este pentru Mün­chen, iar trenul acesta merge la Nürnberg 1 — Şl t De ce nu spunefi mecanicu­lui locomotivei că circulă In direcţia inversă ! „Pravda“ (Moscova) — Ştii, tată, ne jucăm de-a arhitectura greacă ! „Arbeiter Zeitung“ (Vietta) A ţn de 24 ore Radio laşi Programul de seară (25 octom­­­brie) : 17.00 Buletin de stirl , 17.05 Estrada zilei , 17.30 Cînte­cul care mi-e drag ! 18.00 Ma­gazin duminical , 19.00 Radio­jurnal , 19.15 Voci care au cu­cerit lumea : Leontyne Price şi Aureliano Pertile , 19.30 Jurnal literar , 20.00 Pe portativul unde­lor, melodia preferată ; 20.45 Pe-un picior de plai ; 21.00 Bu­letin de ştiri i 21.05 Melodii-club.: Programul de dimineaţă (20 oc­­tombrie) : 6.00 Buletin de ştiri * 6.05 Matineu muzical y 6.30 Emi­siune pentru sate i 6.40 Cu cîn­­tecul şi jocul pe plaiuri moldovo­vene i 7.00 Informaţii şi muzică* Televiziune 9.00 Deschiderea emisiunii. MTar­tineu duminical pentru copii şi şcolari. .Noile aventuri ale echi-? pajului Val-Vîrtej": „Pe urmele argonauţilor* j 9.45 Desene ani­mate: „Regele Junglei* j 10.00 Viaţa satului» 11.15 Amfiteatru muzical: Din creaţia lui W. A’t Mozart» 12.00 De strajă patriei.­ Emisiune festivă, consacrată Zi­lei Portelor Armate ale Repu­blicii Socialiste România, 13.06 In reluare, la cererea telespec­tatorilor. Interpret! Îndrăgiţi de muzică uşoară , 13.30 Emi­’ siune În limba maghiară, 15.00 Fotbal: Dinamo Bucureşti la Steaua. Transmisiune de la sta­­dionul „23 August", 17.00 Redac­ţia Sport vă prezintă medalioa­ nete filmate „Jochen Rindt" şi „Cassius Clay*» 17.30 Campiona­tul mondial de erdobal (imagini înregistrate de la Praga), 18.00 Patrium Carmen. Cîntare patriei — concurs coral interjudeţeană Participă coruri din Jud. Braşov, municipiul Bucureşti şi Jud. Su­­ceava, 19.15 Desene animate­­ „Istoria invenţiilor", 19.30 Tele­jurnalul de seară, 20.00 Baletul „La piaţă" de Mihail Jalia, 20 30 Te­­ler-varietăţi, 22.45 Telejurnalul de noapte, 23.05 Campionatele mondia­le de gimnastică. Exerciţii liber ale­se femei. (înregistrare de la Ljubljana), 23.30 închiderea emi^ siunii. f Cinematografe VICTORIA, orele 8.45­­. 11.15 . 15 . 18 , 20.45: „Păsările"' r Com­-» pletare : „Mărăşeşti 1917—1967" % REPUBLICA, orele 9 y 11 y 15 y 17*­­ 19 , 21 : „Degetul de fier", cine­­mascop-color. Completare „Anul revoluţionar 1848“ , Cinematogra­ful d­e artă „COPOU", orele 9 y 11,15 : „Baltagul", orele 14 , 16,20, 18.40 , 21 : „Dreptul de a te naş­te“. Completare : „Eroii nu mai niciodată", ARTA, ora 9, pro­gram de filme pentru copii şi tineret, orele 11,15, 15, 17 , 19 , 21 : „Fraţii Sardian“. Com­pletare : „Anotimpuri şi culori“ 1 TATARASI, ora 10, program de filme pentru copii şi tineret , o­­rele 16 , 18 , 20 : „O nuntă cum n-a mai fost". Completare : „Re­gina instrumentelor" ; NICOLINA, ora 10, program de filme pentru copii şi tineret , orele : 16 , 18 , 20, „Adio, Texas". Completare­­: „Jos masca“. Teatrul Naţional La ora 10.00, Teatrul Naţional prezintă un spectacol „Topîrcea­nu". („Balac­­a amintirilor“ şi «Mi­nunile sfîntului Sisoe"). Sînt va­a­labile biletele cu seria 140. La ora 19.30, un spectacol cu piesa: „Tartufle*. Sunt valabile biletele cu seria 141. Opera de stat La ora 15.00, Opera de stat prezintă un spectacol cu „Coco­șatul de la Notre Dame* („Es­­meralda"). Sunt valabile biletele cu seria 6. Teatrul de păpuși L­a ora 11.00, Teatrul de păpuşi prezintă un spectacol cu piesa­­ „Harap Alb”. Expoziţie La ora 12.00, în sălile Mu­zeului de artă din Palatul Cultu­rii va avea loc vernisajul expo­ziţiei permanente de artă con-­ temporană românească. Expoziţia este organizată cu prilejul ani­versării a 110 ani de la inaugu­­rarea Pinacotecii din Iaşi. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi organizează pentru astăzi, la orele 17.20 şi 20.30, concerte de muzică uşoară ale formaţiei „Roşu şi Negru", de­ţinătoarea marelui premiu al ju­riului la Festivalul naţional al for-a mnţiilor studenţeşti de muzică şh­noară. Conducerea muzicală aparţine lui Nancy Brandes, îşi dă con­cursul actorul Cornel Constan­­tiniu, distins la concursul „Steaua fără nume" al Radioteleviziunii române. Timpul probabil Vremea va fi răcoroasă cu ce­rul variabil. Local va ploua slab. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nordic.­­Temperatura aerului staţionară , minimele vor fi cuprinse între 1 grad şi 6 grade, iar maximele între 7 şi 12 grade.. 4

Next