Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)
1971-01-13 / nr. 7563
ANUL XXIV Nr. 7563 flIERCjIRi 13 IANUARIE 1971 4 PADIN1îi DANI Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU in întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, Încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins o suită de vizite in întreprinderii industriale din judeţele Braşov şi Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de , la judeţe. Marţi, 12 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii GheorghePană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere şi colectivele de salariaţi, la locul lor de producţie, la Uzina demecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun", întreprinderea pentru reparaţii de utilaj electric (I.R.U.E.) şi Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi Uzina ,1 Mai” din Ploieşti. Sinaia este cunoscută nu numai ca staţiune de odihnă, ci şi prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de maşini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecţie. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare îft întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi con- . ducători de partid şi de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însufleţite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului de mii şi mii de cetăţeni. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat în faţa noului pavilion tehnuco - administrativ al Uzinei de „mecanică fină din Sinaia a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P. C. R. — P. C. R.“, „Ceauşescu şi poporul", „P.C.R. — Ceauşescu". Se fluturau steguleţe, roşii şi tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu!". Primul secretar al Comitetului judeţean — Prahova al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ilie Cîşu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeţilor o expoziţie unde sunt înfăţişate principalele produse ale întreprinderii — aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecţie necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în ţara noastră, pompe de ulei şi distribuitoare hidraulice pentru instalaţii de mecanizări şi automatizări. Vizitând hala de automate şi semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general al partidului se interesează de desfăşurarea procesului de producţie, de modul de organizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătuşului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătuşului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte şidiscută cu muncitori despre preocupările lor pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, se interesează de condiţiile de lucru şi de viaţă ale acestora. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii, întreg colectivul uzinei afflați la acea oră la locurile de producţie, întrerupe câteva clipe activitatea şi face oaspeţilor o caldă primire. „Bine aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Nicolae Ceauşescu !”, „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşe secretar general al partidului !“ sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de preţuire şi dragoste pe care colectivul acestei moderne întreprinderi industriale, ca şi întregul nostru popor, le nutreşte faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită va înregistra înnoiri şi mai importante în actualul plan cincinal. Se află în construcţie aripa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injecţie şi aparatură de precizie. înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei unităţi pentru succesele obţinute pînă în prezent şi le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului şi ridicarea necontenită a calităţii producţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă conducerii întreprinderii şi ministerului de resort să analizeze toate posibilităţile pentru depăşirea prevederilor iniţiale ale planului. Dialogul între oaspeţi şi gazde pe această temă se soldează şi recomandarea ca la sfârşitul actualului cincinat să se ajungă la o producie de aproximativ 600.000 pompe de injecţie, în unităţi convenţionale, faţă de 510.000 cit era prevăzut iniţial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepţiei şi realizării de maşini, atit pentru necesităţi proprii, feri şi pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în oraşul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea: „Bine aţi venit, iubiţi conducători de partid şi de stat". O mare şi entuziastă mulţime de oameni — practic întreaga urbe Cîmpina — este adunată de o parte şi de alta a principalei artere de comunicaţie. Prima întilnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun". O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori in întâmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalţi oaspeţi, vine şi Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetăţean al Cîmpinei, care, cu emoţia firească a momentului, rosteşte: „Bine-aţi venit in mijlocul nostru, tovarăşe Ceauşescu. Am 88 de ani, dar în viaţa mea n-am cunoscut alt conducător mai popular şi mai iubit decît dumneavoastră. Bine aţi venit!". Directorul uzinei, Ferdinand Sancu, conduce pe oaspeţi prin această importantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate şi instalaţii pentru industria constructoare de maşini şi de trolii pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secţia mecanică-montaj. Numeroşi muncitori ies in calea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adresîndu-i cuvinte de bun venit, precum şi mulţumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, când în faţa lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializarea perspectivelor de dezvoltare ale unităţii în care lucrează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prilejuieşte un dialog între secretarul general al partidului şi muncitorii adunaţi în jurul său despre felul în care muncitorii îşi îndeplinesc sarcinile de producţie, despre condiţiile lor de muncă şi de viaţă. Gazdele informează pe oaspeţi că an de an întreprinderea a fost întregită cu noi suprafeţe de producţie. Dezvoltarea uzinei, arată secretarul general al partidului, poate cunoaşte un ritm mai accentuat şi recomandă conducerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenţie sporită acestei unităţi. Aici, la Cîmpina — precizează tovarăşul Nicolae Ceauşescu — sunt muncitori cu o bogată experienţă, cu o veche tradiţie, potenţial ce se cere valorificat pe trepte mai înalte. Luîndu-se în discuţie necesităţile pe ansamblu ale industriei metalurgice şi constructoare de maşini din Cîmpina, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o capacitate de 35.000 tone, realizabilă prin colaborarea tuturor beneficiarilor.Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează colectivului îndemnul mobilizator de a realiza, încă in 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să revedeţi planul, împreună cu întregul colectiv de salariaţi — spune secretarul general — şi pînă în februarie să prezentaţi un program de dezvoltare care să permită ca în 1973 să produceţi 35.000 de reductoare, iar în 1975,să se ajungă la 45—50.000 bucăţi". De la „Neptun", conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată — întreprinderea de reparat, utilaj electric (I.R.U.E.), aparfinind Ministerului Petrolului. întreprinderea este creaţia socialismului; s-a născut dintr-un mic atelier şi aniversează anul acesta 20 de ani de existenţă. Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de mecanic-şef al economiei naţionale, deoarece în materie de reparaţii de utilaj" şi motoare electrice satisface necesităţile măi tuturor ramurilor economiei noastre naţionale. Discutînd cu conducerea întreprinderii, cu adjunctul ministrului petrolului, Ion Nicolae, prezent în uzină, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea extinderii permanente a producţiei întreprinderii, în cooperare cu alte unităţi similare din ţară şi locale. Se arată că producţia întreprinderii poate şi trebuie să crească ,substanţial în actualul cincinal şi se recomandă ca, în acord cu salariaţii, planul să fie reevaluat, aşezat pe bazele de care realmente dispune întreprinderea. Ca şi in întreprinderile vizitate anterior, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte în dreptul mai multor locuri de muncă, stă de vorbă cu numeroşi muncitori, cărora le solicită părerea asupra condiţiilor de muncă, asupra posibilităţilor de extindere a producţiei şi de îmbunătăţire a calităţii produselor. Ultimul obiectiv vizitat la Cîmpina este Uzina mecanică, profilată pe fabricaţia pompelor de extracţie, tijelor de pompaj şi a altor piese aferente instalaţiilor de extracţie şi foraj. Răspunzînd întrebărilor oaspeţilor, directorul unităţii, Florin Diţulescu, arată că în ultimul timp unitatea şi-a sporit sortimentul produselor fabricate, că prin produsele sale, uzina este cunoscută şi peste hotare. In încheierea vizitei la această întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat utilizarea intensivă a suprafeţelor de producţie, arătînd că sînt condiţii ca uzina cîmpineană să fabrice toată gama de pompe de extracţie, scule de foraj şi prăjini de pompare din oţeluri româneşti superioare, pentru acoperirea atît a nevoilor interne, cît şi a solicitărilor la export. Discuţiile dintre oaspeţi şi gazde au dus la concluzia că pe baza unor studii aprofundate producţia globală a uzinei poate să se dubleze în actualul cincinal şi poate să se diversifice, îndeosebi, prin autoutilare şi autodotare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat primarului oraşului Cîmpina, Ion Rusan, altor reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat cu care s-a întîlnit să ia măsuri pentru înfrumuseţarea continuă a localităţilor judeţului, pentru crearea unor noi unităţi comerciale in vederea rezolvării operative a problemelor de aprovizionare a populaţiei. Următoarea etapă, înscrisă pe itinerariul vizitei de lucru în judeţul Prahova este Plopeniul, reşedinţa unei importante întreprinderi constructoare de maşini. Directorul Uzinei mecanice Plopeni, Gheorghe Silaev, referindu-se la activitatea şi la realizările harnicului colectiv, a cărui medie de vîrstă, este de 24 de ani, arată că elementele şi instalaţiile hidraulice produse aici ajung la 30— 35 la sută din totalul produselor componente în construcţia de tractoare, că ele îşi găsesc utilizarea la locomotivele fabricate la „Electroputere" — Craiova şi „23 August" — Bucureşti. Totodată, uzina realizează o gamă variată de maşini-unelte, utilaje pentru industria petrolieră şi minieră, precum şi pluguri pentru agricultură. In timpul vizitării principalelor secţii de producţie, oaspeţii au prilejul să ia cunoştinţă de modul de organizare a muncii, de măiestria profesională a muncitorilor, din mîinilecărora ies maşini şi utilaje de înaltă calitate. Peste tot, oaspeţii sînt întîmpinaţi de muncitori cu deosebită însufleţire. Maistrul Ion Ciolacu ii spune secretarului general: — Partidul se poate bizui pe noi, aşa cum noi ne bizuim întotdeauna pe partid şi la bine şi la greu. Vom face tot ce stă în puterile noastre pentru a spori producţia de maşini-unelte. Vom discuta la apropiata adunare generală a salariaţilor şi vom stabili măsurile privind bunul mers al muncii în uzina noastră. — E bine spus uzina noastră, deoarece dumneavoastră, în calitate dublă de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţii, aveţi cuvântul hotărâtor. De altfel, adunarea salariaţilor trebuie să fie forul care să aprecieze în ce măsură Comitetul de direcţie şi-a făcut sau nu datoria. Aşa înţelegem noi democraţia socialistă, spune secretarul general. In discuţia avută cu cadrele de conducere, cu ministrul Industriei construcţiilor de maşini, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere să se întocmească un program cu privire la dezvoltarea uzinei, în aşa fel incit pînă la sfîrşitul cincinalului uzina sa realizeze un volum de producţie în valoare de un miliard şi jumătate. ‘In comuna Păuleşti, localnicii fac conducătorilor de partid şi de stat o călduroasă primire. — Aveţi o cooperativă bună? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Rezultatele din ultimul an sunt mulţumitoare şi ne-am străduit să pregătim cît mai bine recolta din vara ce vine, răspunde primarul Gheorghe Stoica. Pentru noi şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie, măsurile adoptate pentru îmbunătăţirea activităţii în agricultură, mărirea retribuţiilor şi a pensiilor au însemnat un puternic sprijin în muncă, un îndemn de a ne spori eforturile pentru a culege roade mai bogate. Secretarul general al partidului urează cooperatorilor succese, sănătate, fericire, luîndu-şi rămas bun de la cei prezenţi. ... Este ora prinzului. Din noul cartier Nord şi pînă din centrul oraşului mii şi mi de ploieşteni au venit în întâmpinarea conducătorilor de partid şi de stat. In piaţa centrală a oraşului, conducătorilor de partid şi de stat li se oferă tradiţionala pîine şi sare. Se intonează Imnul de stat, după care tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare. Prima vizită de lucru în municipiul Ploieşti are loc la Uzina de utilaj chimic. Directorul general, ing. Eugeni Toma, prezintă oaspeţilor cîteva din cele mai recente realizări ale colectivului de aod, printre care compensatorul lenticular, un dispozitiv adus pînă nu de mult din import, valorînd cît două autoturisme. Uzina produce acum anual 1.000 de compensatoare de acest gen. In hala cazangeriei, tovarășului Nicolae Ceaușescu îi stat prezentate procedeele moderne cu care sunt realizate imensele recipiente cilindrice şi sferoidale. Maistrul Paul Kauns, muncitorii Cornel Caranfil şi Ion Vîslan răspund la întrebările tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi se angajează în faţa secretarului general al partidului să depună eforturi sporite pentru îndeplinirea exemplară a planului anual. Se vizitează apoi secţia de rulmenţi nestandardizaţi — prima fabrică de rulmenţi din ţară— a cărei producţie e destinată instalaţiilor de foraj, laminoarelor etc. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dă indicaţia să se accentueze profilarea uzinei pe utilaj chimic şi rulmenţi speciali. — Avînd in vedere experienţa pe care o aveţi, spune secretarul general al partidului, vă propun să realizaţi în colaborare cu Fabrica de maşini-unelte şi agregate — Bucureşti o maşină de rectificat inele pentru rulmenţi. De asemenea, este absolut necesar să asiguraţi aici, pe standuri de probă, funcţionarea utilajelor in condiţii similare cu cele din exploatare pentru a se evita orice deficienţe calitative. „ Avem unele dificultăţi în aprovizionarea ritmică cu laminate şi oţel, spune directorul întreprinderii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută pe loc cu tovarăşul Maxim Berghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, cu ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, asupra măsurilor operative necesare pentru rezolvarea acestei situaţii. Aflind că in acest an în uzini se vor Realiza prin autodotare 40 de noi utilaje, secretarul general al partidului consideră că acesta e doar un început şi indică să se alcătuiască un sector special pentru proiectarea şi realizarea în întreprindere a unor maşini, pentru sporirea eficienţei acţiunii de autoutilare. Străbătînd un culoar viu, în aplauzele a mii şi mii de ploieşteni, coloana de maşini se îndreaptă spre Uzina „1 Mai", unde s-a născut o bună parte din pădurile de sonde ale ţării. De aici au pornit spre numeroase colţuri ale lumii zeci şi zeci de instalaţii de foraj, ducînd faima constructorilor ploieşteni pe multe meridiane şi impunînd firma „UPETROM“ pe locul II în producţia mondială. La intrarea în uzină, oaspeţilor li se prezintă un grafic de exploatare din care reiese că ultimele tipuri de sape de foraj sunt comparabile cu cele mai moderne din lume. Acest salt calitativ se datorează intrării in funcţiune a unei noi linii tehnologice. — Ce preocupări aveţi în domeniul forajului marin ? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Lucrăm la proiectarea unei instalaţii pentru platou continental şi avem ambiţia de a o realiza la nivelul exigenţelor impuse pe plan mondial, răspunde directorul Institutului de cercetări şi proiectări de utilaj petrolier. — Vă felicit pentru ceea ce aţi realizat pînă acum şi vă doresc succese pe măsura sarcinilor planului cincinal, le urează secretarul general al partidului. Vizitînd secţia de tratament termic, locul unde oţelul sapelor e înnobilat căpătînd o duritate comparabilă cu a diamantului, secretarul general al partidului recomandă să se treacă prin autoutilare la realizarea celei de a treia linii de tratament termic. Conducătorii de partid şi de stat vizitează apoi noua platformă a uzinei, cu o o suprafaţă de 12.000 m.p., spaţiu pe care se extinde procesul de fabricaţie datorită investiţiilor din actualul cincinal. Sub vastele hale în construcţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu propune ca acoperişul să fie făcut din plăci de sticlă pentru ca muncitorii să beneficieze de lumină naturală. In ce priveşte perspectivele uzinei, secretarul general al partidului cere să se accentueze profilarea pe utilajul petrolier şi metalurgic, să se elaboreze un complex de măsuri menite să ducă la echilibrarea balanţei economice a uzinei, astfel ca pînă în 1972 să se reducă importul şi să crească ponderea exportului. — E bine săi vă mîndriţi cu locul fruntaş în producţia mondială de utilaj petrolier, dar acest prestigiu se cere consolidat printr-o muncă de calitate superioară, a spus Iova (continuare In pag. a 2-a) ■ ■ ■ ■ ■ in pagina a 4-a ■ încheierea convorbirilor bulgaro-cehoslovace ■ Adunarea festivă de la Tirana RĂSPUNSUL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI IAŞI LA CHEMAREA LANSATA DE CAERE CONSILIUL popular al mmm neamţ Consiliul popular al judeţului Iaşi, luînd cunoştinţă de chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al judeţului Neamţ, răspunde cu însufleţire, hotărît să facă totul pentru a intîmpina cu noi succese cea de-a 50-a aniversare a Partidului Comunist Român, eveniment politic de o deosebită însemnătate. Anul 1970, prin munca entuziastă a cetăţenilor - muncitori, ţărani, intelectuali — s-a încheiat şi în judeţul Iaşi cu succese remarcabile. In industria locală sarcinile de plan au fost depăşite la producţia globală cu 1.260.000 lei, la livrările către fondul pieţei, planul a fost realizat în procent de 100 la sută, iar prin reducerea preţului de cost s-au realizat beneficii peste plan în valoare de peste 1.700.000 lei. In sectorul de gospodărie comunală şi locativă, planul de producţie - prestaţie a fost depăşit cu 17.773.000 lei, faţă de angajamentul de 5.900.000 lei, economiile la preţul de cost ridicîndu-se la 1.512.000 lei, iar beneficiile la 2.792.000 lei. In domeniul proiectării, planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 112,7 la sută, iar angajamentul de a executa proiecte peste plan, in valoare de 371.000 lei, a fost depăşit, realizîndu-se 2.031.000 lei. Prin munca patriotică a locuitorilor din judeţul Iaşi s-au executat lucrări a căror valoare se ridică la 92.639.123 Iei faţă de 72.730.000 lei, cit a fost angajamentul. Consiliul popular al judeţului Iaşi, analizînd multilateral sarcinile ce-i revin, în lumina documentelor celui de al X-lea Congres al partidului şi a Legii prin care M.A.N. a aprobat planul de stat pe anul 1971, a scos în evidenţă posibilităţile însemnate, resursele materiale şi spirituale care, puse în valoare, vor spori contribuţia judeţului la vasta operă de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. In acest spirit, ne angajăm în industria locală Prin îmbunătăţirea continuă a proceselor de fabricaţie, a organizării muncii, diversificarea producţiei, descoperirea şi valorificarea de noi resurse interne şi reducerea consumurilor specifice se vor realiza: - depăşirea planului producţiei globale cu 4.000.000 lei, respectiv cu 1,3 la sută, şi a planului de producţie-marfa industrială cu 7.000.000 lei, respectiv cu 3 la sută; - creşterea productivităţii muncii pe cap de salariat la producţia industrială cu 1 la sută peste plan; - beneficii suplimentare în valoare de 250.000 lei; - depăşirea sarcinii de plan la produse prefabricate din beton cu 1.000 m.c.] - asimilarea a 120 de sortimente noii În sectorul de gospodărie comunală şi locativă Printr-o mai raţională folosire a mijloacelor materiale şi băneşti şi o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, se va realiza un volum suplimentar de producţie-prestaţie in valoare de 3.500.000 lei. Se vor obţine economii la preţul de cost în valoare de 230.000 lei şi beneficii peste plan în valoare de 535.000 lei, realizindu-se, totodată, economii la dotaţii, în valoare de 100.000 lei. Prin reducerea pierderilor tehnologice şi prin mărirea capacităţii de filtrare, se va distribui populaţiei şi unităţilor socialiste, peste plan, cantitatea de 100.000 m.c. apă potabilă, în sectorul de investiţii şi construcţii-montaj Printr-o mai bună organizare a puncelor de lucru, asigurindu-se la timp mijloacele necesare şi urmărindu-se în permanenţă graficele de execuţie, se vf (continuare în pag. a 3-a) După prima decadă a anului 1971, în industria judeţului Iaşi importante cantităţi de produse peste plan Hotărite să întîmpine cum se cuvine semicentenarul Partidului Comunist Român, colectivele de muncă din industria ieşeană au obţinut rezultate de prestigiu din prima decadă a lunii ianuarie, din prima decadă a anului 1971, primul din cincinalul actual. După cum ne-a informat Direcţia judeţeană de statistică, au fost realizate peste sarcinile de plan următoarele cantităţi de produse: 48 de tone ţevi sudate şi profite îndoite ; 4.100 kg. fibre poliesterice ; 45 MUI penicilină şi streptomicină; 66 m.c. cherestea de fag; confecţii în valoare de 92X00 lei; 10 tone de ulei comestibil; 4.387 m.c. agregate de rîu ş.a. Premieră pe ţară După cum ne-a informat conducerea Uzinei metalurgice, încă din primele zile ale acestui an în unitate a avut loc o premieră deosebită. Este vorba de realizarea primei tone de țeavă inoxidabilă. Cercetătorii uzinei, după definitivarea unui procedeu original de sudură arc-argon, au realizat o linie tehnologică de mică capacitate pentru punerea la punct a tehnologiei de fabricaţie şi proiectarea unei linii de producţie pentru acest tip de ţeavă necesară în special industriei chimice, ţeavă care se procura numai din import. CARNET IEȘEAN „ Argumente tari “ Oricit mi s-ar reproşa că s-a mai scris, şi nu o dată, despre atitudinea celor ce prin natura foneţiei — mai mari ori mai mici — trebuie s-o aibă in relaţiile cu publicul, n-am putut să nu aştern pe hirtie citeva rinduri despre cele ce, cu indignare, mi s-au relatat recent de către o veche activistă. Trebuind să-şi procure o adeverinţă prin care să-i fie dovedită vechimea neîntreruptă In muncă, după mai multe consultări cu cei ce se ocupă de astfel de probleme In instituţia unde lucrează, persoana respectivă a ajuns şi In faţa unui funcţionar public cu o oarecare răspundere în cadrul municipalităţii ieşene. In susţinerea cererii sale, solicitanta a adresat şi rugămintea de a i se elibera, dacă se poate mai operativ, actul de care are nevoie. Răspunsul veni prompt şi categoric : — După două-trei săptămlni ! Pînă aici, toate oarecum ... fireşti. îndrăznind însă să repete rugămintea de a se da mai repede curs cererii sale, solicitantei i s-a spus, fără condescendentă : — Dar ce, soţul dv. (care este medic, n.n.) pune un diagnostic înainte de a fi făcut toate analizele ! ? ! Neînţeleglnd o iotă de ce a fost nevoie să fie invocat soţul său in cazul in speţă, solicitanta, resemnată, a făcut rapid stingă împrejur, dispărind din iota funcţionarului care uzează de astfel de „argumente tari".Noi însă ne întrebăm şi ce legătură are un diagnostic cu ... eliberarea unei adeverinţe de vechime In muncă. Mi-am amintit atunci, prin contrast, de un alt caz. Era pe la mijlocul lunii trecute clnci, la sediul unei organizaţii judeţene, am Intllnit, aşteptind să intre In audienţă, doi cetăţeni — soţ şi soţie. Am recunoscut pe eroii unui articol critic apărut cu mai mult timp In urmă In coloanele ziarului nostru. In esenţă, cei doi se făceau vinovaţi de construcţia, fără autorizaţie, a unei locuinţe In oraşul Iaşi. Şi din cine aveam să. Înţeleg, tot acele necazuri li aduseseră, In acea zi de decembrie, în audienţă. Şi au fost primiţi oamenii şi ascultaţi cu răbdare şi respect de către un cadru cu Înaltă muncă de răspundere în judeţ. Dacă In ceea ce au solicitat li s-a dat ori un răspuns favorabil nu ştiu — Înclin să cred că nu, pentru că, unde-i lege nu-i tocmeală — ştiu. In schimb, sigur că oamenii care au zăbovit la audienţă timp de peste 30 de minute, au ieşit mai siguri parcă pe ei, pe demnitatea lor de oameni. Şi aceasta pentru că le-au fost ascultate cu respect doleanţele, li s-a vorbit frumos, demn, aşa cum cere de aicfel etica profesională fiecărui activist ori funcţionar public. Şi aceasta cu atât mai mult cadrelor ce se află mai sus pe scara ierarhiei sociale. Alice OUATU