Flacăra Iaşului, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7682-7707)

1971-06-01 / nr. 7682

LA STRÎNSUL UNII SE PREGĂTESC PENTRU COASA A DOUA, AlTII NU SE GINDESC NICI EA PRIMA In urmă cu mai bine de două săptă­­mîni, la ferma de vaci de la Popricani se începuse cositul in bandă al lucernei pen­tru fîn. „Nu-i prea devreme­­”, l-am între­bat noi pe șeful fermei, inginerul Constan­tin­­Hodoroabă. „Nu, plantele au îmbobo­cit. Deci e momentul optim. Executînd la timp cositul, cîştigăm în două direcţii . In primul rînd asigurăm un fîn de calitate, iar în al doilea rînd prindem şi coasa a V-a". Ritmul în care s-a desfăşurat co­situl lucernierelor la Popricani, ca şi la celelalte ferme ale întreprinderilor agrico­le de stat din judeţul nostru, a fost alert. In prezent, unităţile agricole de stat au încheiat cositul întîi, precum şi toate lucră­rile de îngrijire ce se cer aplicate după această lucrare. Gospodari asemă-________________ nători cu cei din I.A.S.-uri există şi în multe unităţi agrico­le cooperatiste, de­oarece de asigura­rea unor fînuri, în cantităţi sporite şi de calitate, depinde în mare măsură realiza­rea producţiei de lapte şi spartc­e de creştere în greutate planificate. La cooperativa a­­gricolă din Ţigănaşi, producţia de lapte care se obţine în medie de la fiecare vacă este în prezent de 10 litri pe zi. Inginerul P. Dascălu care ne-a furnizat aceste date a precizat că sporul de creştere în greu­tate la viţei este de asemenea ridicat. La un lot, de exemplu, această creştere a ajuns la 1.300 kg. pe zi. Secretul? „Fu­rajarea, ne-a spus ing. P. Dascălu. Raţii furajere corespunzătoare şi de calitate”. Faptele vin în sprijinul acestei afirmaţii. La C.A.P. Ţigănaşi lucerna de pe cele 80 de hectare a fost cosită, strînsă şi depozita­tă cu ajutorul mijloacelor mecanizate în numai patru zile. A fost produs numai fîn vitaminos prin uscare la umbră în saivane şi 300 de tone de siloz. Silozul de lucer­na, amestecat şi cu ierburi cosite de pe marginea drumurilor (circa 60-70 de tone), a fost depozitat în imediata apropiere a adăposturilor, în scopul utilizării lui în momente critice, cum ar fi o perioadă cu ploi mai îndelungată, cînd nu se poa­te păşuna sau aduce masă verde la ies­le. Producerea furajelor la C.A.P. Ţigănaşi este dată în seama unei formaţii de 17 cooperatori care sunt retribuiţi pe baza sis­temului în acord global. Grija acestei for­maţii pentru o recoltă sporită de furaje este dovedită şi de faptul că în perioada dintre însămînţări şi începerea cositului a transportat la marginea tarlalelor desti­nate culturilor furajere în anul viitor cir­ca 1.000 de tone de gunoi de grajd bine fermentat. Nu încercăm să inserăm în acest arti­col numele tuturor cooperativelor agricole care dovedesc asemenea preocupări pen­tru asigurarea bazei furajere. Tragem însă un semnal de alarmă pentru acele unităţi, din păcate nu puţine la număr, care nu vor să înţeleagă importanţa strângerii la timp a furajelor. După cum rezultă d­­n situaţia întocmită la Direcţia generală ju­deţeană a agriculturii, la data de 27 mai, în cooperativele agricole mai era de exe­cutat prima coasă la lucernă pe circa 4.000 de hectare, cifră care reprezintă 50 la sută din suprafeţele cu lucerniere în producţie. La cooperativele agricole din Hîrlău şi Dagiţa, de exemplu, nu s-a cosit nici un hectar din cele 165 şi, respectiv, 113 hectare cu lucernă, ia­r la C.A.P. Aroneanu prima coasă a fost aplicată pe 15 hectare din 126, la C.A.P. Erbiceni pe 10 hectare din 150, ca să dăm numai cîteva exemple. Cooperativa agricolă din Probota deţi­ne un efectiv mare de animale dintre ca­re 755 de taurine (330 de vaci şi juninci). Fînurile valoroase cum ar fi lucerna, de exemplu, ocupă aici o suprafaţă foarte mică. E vorba doar de 40 de hectare. Firesc ar fi fost ca în situaţia deţinerii unor suprafeţe restrînse de lucernă, gri­ja pentru strîngerea şi buna păstrare a finului să fie deosebită. Dacă am fi dat crezare spuselor tovarăşului ing. Nicolae Străchinaru, preşedintele cooperativei a­­gricole, ar fi trebuit să consemnăm în articolul de faţă că lucerna este cosită, strinsă in căpiţe, dar netransportată. O vi­zită la cele două tarlale cu lucernă ne-a dovedit contrariul. O parte din lucerna cosită de cîteva zile se­­topise* la soare şi nu se afla nici măcar adunată în braz­de. Ni s-a spus că secţia de mecanizare care a efectuat cositul nu dispune de greblători. Motiv pentru care cositoarea ___________________mai mult a stat. Din această cauză, cea mai mare parte a lucernei era tot sin picioare *. Dacă te mergea la vecini eventual la cel din Țigănași care au terminat strînsul lucernei, se putea împrumuta una sau chiar două greblă­turi. Pe anumite porţiuni nu se va putea ac­ţiona mecanizat. „De ce n-au fost mo­bilizaţi la lucru cosaşi ?“ întrebăm noi. „întîmpinăm greutăţi, ne-a spus medicul veterinar Constanţa Petercă, şefa fermei zootehnice, fiindcă n-avem organizată o formaţie pentru producerea furajelor. Aşa că trebuie să apelăm la celelalte brigăzi care nu prea răspur­d apelurilor noastre“. Aşa stăteau lucrurile la Probota ca şi cînd realizarea producţiei de lapte, de carne, de lînă n-ar depinde de asigurarea bazei furajere. Conducerile cooperativelor agricole tre­­buie să înţeleagă că orice intîrziere la strînsul primei recolte de lucernă reduce din numărul normal de coase care, In ultimă instanţă, înseamnă pierdere de pro­ducţie. _ f Gheorghe GHINDĂ ii În I. A. S.-uri acţiunea a fost încheiată ■ Numai fîn vitaminos ■ Siloz de lucernă și de ierburi ! Gata... în vorbe Azi începe sesiunea (urmare din pag. 1) şeste să depăşească limitele învăţării obiş­nuite, avînd posibilitatea să-şi ciştige dreptul de a promova fără a se prezenta la exa­menul clasic, ci exclusiv pe baza calităţii ac­tivităţii desfăşurate în tot cursul anului uni­versitar. Bineînţeles că astfel de studenţi sunt totuşi mai puţini la număr, dar dacă ar fi să relevăm numai evitarea muncii în a­­pot­­ în timpul sesiunii de examene, şi tot ar fi suficient pentru a recunoaşte superiori­tatea sistemului. De altfel, actuala sesiune ne va ajuta să-i dezvăluim valenţele calita­tive şi vom putea spune cu siguranţă dacă îşi atinge scopul sau nu AURELIA ANGHEL, studentă (anul V sto­matologie). Sunt de acord cu aceste opinii şi personal cred că de pe acum ne putem da seama asupra unor avantaje care ne fac să întîmpinăm sesiunea de examene cu mai multă siguranţă şi încredere. Fiindcă, orice s-ar spune, experimentul ne-a permis să tre­cem printr-o gamă mai variată de probe practice de mare ajutor în pregătirea noas­tră profesională şi a determinat studenţii să parcurgă atent partea teoretică, cel puţin d de două ori în decursul semestrului, ceea ce duce la evitarea supraîncărcării în timpul sesiunii de examene. Cei mai mulţi dintre colegii mei consideră că noul sistem­­ nu duce la suprasolicitarea studenţilor, ci dim­potrivă le dă posibilitatea să se autoverifice. Considerăm în concluzie că toată această activitate prealabilă a noastră urmărită a­­tent, dar nu şcolăreşte, face ca aprecierea la examene să fie cu mult mai aproape de pregătirea studentului. In orice caz, noi in­trăm in această sesiune cu un moral ridicat şi cu o stare psihică care sperăm că ne va aduce succese. Angajamentul nostru (urmare din pag. 1) construcţiilor, reducerea preţului de cost, gradul de utilitate şi confort cer un efort sporit din partea tu­turor muncitorilor, a spe­cialiştilor, din toate sec­toarele de lucru. In acest scop ne-am mobilizat for­ţele încă de la începutul anului şi am obţinut bune rezultate în realizarea şi depăşirea planului la toţi indicatorii. Am reţinut cu multă satisfacţie aprecierea Con­siliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste referitoare la rezultatele pe care oamenii muncii din patria noastră le-au obţinut în îndeplinirea planului, la succesele do­­bîndite în întîmpinarea gloriosului semicentenar al P.C.R. şi sîntem întru­­totul de acord cu sublini­erea că „rezultatele de pî­­nă acum evidenţiază, în acelaşi timp, existenţa u­­nor importante rezerve în toate sectoarele de activi­tate, necesitatea şi posibi­litatea punerii lor in va­loare prin eforturile uni­te ale tuturor celor ce muncesc“. Răspunsul şi in acelaşi timp angajamentul nostru solemn este de a ne mo­biliza toate forţele pentru a realiza la termenele sta­bilite şi in condiţii de cea mai bună calitate toate o­­biectivele ce le avem de construit în actualul cin­cinal, pentru a da muni­cipiului şi judeţului Iaşi aspectul de continuă în­florire şi bunăstare, demn de epoca noastră socialis­tă. Toate posibilităţile (urmare din pag. 1) Sîntem conştienţi că dispunem de posibilităţi multiple pentru a face să crească continuu produc­ţia agricolă vegetală şi a­­nimală. Şi sîntem hotărîţi să le folosim din plin. A­­cum, în campania de în­treţinere a culturilor, toa­te forţele au fost mobili­zate spre efectuarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor. Am terminat praşila I la floarea-soare­­lui, iar la porumb mai a­vem puţin şi vom încheia. Aşa vom continua şi cu celelalte lucrări. Aşa cum bine se arată în Chemare, prin muncă noastră putem contribui la sistematizarea şi dezvolta­rea social-economică a lo­calităţilor rurale. Sîntem hotărîţi să facem cît mai mult şi în acest domeniu. Cu posibilităţi locale şi cu muncă patriotică membrii cooperatori din comuna noastră au ridicat o ane­xă la dispensarul uman pentru cabinetul dentar, precum şi un local pen­tru bibliotecă, au contri­buit la ridicarea celor 4 săli de clasă în satul Vic­toria şi alte două în satul Şendreni. La cărămidăria C.A.P. s-au şi confecţio­nat pînă acum 100.000 de cărămizi. Ne gîndim să ridicăm şi alte construcţii, atit în cooperativă, cît şi in comună. Chemării Consiliului Na­ţional al Frontului Unită­ţii Socialiste ii vom răs­punde prin faptele noas­tre ! De luni pînâ luni pe drumurile publice din judeţ Lăsat fără supraveghere Singurul accident de circulaţie mortal de săptă­­mtna trecută readuce în discuţie felul în care pă­rinţii îşi supraveghează copiii. Pe strada Unirea din Paşcani, in dreptul u­­nui magazin, şi-a pierdut viaţa in ziua de 28 mai co­pilul Vasile Scurtu, de 4 ani. Părinţii îl lăsaseră fă­ră supraveghere şi băiatul a sărit pe partea carosabi­lă a străzii în momentul cînd trecea un autovehi­cul. Lipsa de responsabili­tate a unor părinţi duce şi la astfel de episoade tra­gice. Primii trei Din cînd în cînd este necesară şi reîmprospăta­rea cunoştinţelor referitoa­re la circulaţia pe drumu­rile publice. Duminică, la I.A.S. Iaşi a avut loc un concurs pe teme de cir­culaţie, la care au partici­pat conducători auto din întreprindere. Primii trei clasaţi: Dumitru Blaj, Mi­­hai Ciulei şi Vasile Mi­­halache. E o garanţie că nu se vor număra printre contravenienţi ... 27 de permise In serile de 26 şi 28 mai, o acţiune comună a Servi­ciului judeţean şi Biroului municipal de circulaţie a dus la întocmirea a 109 procese-verbale de contra­venţie şi amendarea pe loc a 128 de persoane din Iaşi. Categoriile : 45 de au­tovehicule cu defecţiuni tehnice, 36 de pietoni con­travenienţi, 23 de condu­cători auto care n-au res­pectat­ indicatoarele, mar­cajele, semafoarele electri­ce, 10 „vitezişti" etc. Săp­­tămîna trecută au fost re­ţinute 27 de permise de conducere. Posesorii lor au uitat, pesemne, că se apro­pie concediul... Fractura Biciclistul Gheorghe Hai­­deu, de la Cooperativa „Munca invalizilor“, s-a a­­les cu o fractură de clavi­s­culă. Aflat în dreptul Fa­bricii de antibiotice (29 mai), a virat la stingă fără a se asigura și a semnali­za. Un autoturism venit din faţă l-a proiectat pe şosea. Putea să-şi piardă viaţa. A scăpat cu o frac­tură şi, precis, cu învăţă­tura de munte : şoseaua­­ este maidan sau cîmp de antrenament. Îşi are legi­le ei. Reţineţi ! Pentru că era la volan sub influenţa alcoolului (în singe 1,25 şi in urm­ă 2,70 la mie) — timp in ca­re a rupt şi un gard — conducătorului auto Emil Dobrin, de la Inspectora­tul silvic, i se întocmeşte dosar de cercetare penală. Echipe mixte, în compo­nenţa cărora s-au aflat de­legaţi ai Consiliului popu­lar municipal şi ai mili­ţiei, au verificat modul in care se efectuează lucră­rile de pe străzi şi cum se semnalizează aceste lucrări. Situaţia nu-i de loc îmbucu­rătoare. Unele întreprin­deri uită să acopere gro­pile pe care le fac, punind in pericol siguranţa cir­culaţiei. Ajuns cu greu din urmă, motociclistul Mihai Brînzei a fost amen­dat cu 300 de lei şi a ... predat şi permisul de con­ducere, pentru că alerga prin satul Războieni cu 80 km. pe oră, efectuînd d­in acelaşi timp şi depăşiri­­ neregulamentare (29 mai). Cu o amendă de 250 de lei s-a ales şi conducătorul auto Climent Arnăutu (şef de sector la întreprinderea industria viei şi vinului), care circula pe str. Ţuţo­­ra cu... 115 km. pe oreă­ (24 mai). Autoatelierul 31-II- 2418, proprietatea S.E.I.R.U. Iaşi, a fost găsit încărcat cu... fîn. Şoferul C-tin Po­pa ducea acest fin la Vulturi-Popricani unui alt salariat al întreprinderii, Mihai­l Condrea. Alături de şofer se aflau inginerul Gh. Herghelegiu şi mais­trul Iacob Balan, cu apro­barea cărora se efectua transportul (! ?). Gh. MATEI (date furnizate de I.M.J. şi Miliţia municipiului Iaşi) Mlădiţele noastre (urmare din pag. I) put gingaşi in tot atîtea cuiburi căptuşite călduţ şi ferite de fur­tuni, de zguduiri şi de lipsuri, l-am văzut apoi inundind şcolile pe pionieri asemenea porumbeilor ce se revarsă in Piaţa San Marco. Suma de 9.229 milioane lei acor­dată în cincinalul trecut pentru invăţămint şi 4.132 de milioane, cît a totalizat ajutorul de stat pentru copii, in aceeaşi perioadă, demonstrează grija de care se bu­cură mlădiţele tinere din partea partidului , şi statului nostru. Şi totuşi, nu prea de mult, pe aceleaşi meleaguri, oamenii socoteau totul in plini fiindcă, aşa cum arăta Geo Bogza in 1935, ,0 pline însemna o zi de viaţă", „Tăbliţă costa 4 pîini, Aritmetica: 10 plini, Geo­grafia: 8 plini, Abecedarul: 7 pîini“ etc. Era Intr-adevăr fantas­tic, cum conchidea scriitorul de­­nunţînd exploatarea şi întunericul în care erau ţinuţi milioane şi mi­lioane de copii. Sunt realităţi de tristă aducere aminte care la noi aparţin definitiv de domeniul tre­cutului. Şi totuşi „Ziua internaţională pentru apărarea copilului“ se iveş­te şi astăzi pretutindeni ca un punct luminos, ca un memento, că strigătul pătimaş cu care mama îşi apără puiul, cu care omenirea îşi apără permanenţa, viitorul, raza ei de soare şi mai ales porumbeii aducători de pace, de fericire. Un frumos dar Comitetul sindi­catului de la Uzi­na mecanică „Ni­­colina“ a luat ini­ţiativa înfiinţării u­­nui parc de distrac­­ţii pentru copii lân­gă creşa şi căminul uzinei. Astăzi are loc deschiderea oficială a originalului „oră­şel­ul copiilor“ or­ganizat prin muncă voluntar - patriotică de către salariați ai uzinei ieșene. ^ Teatrul Naţional din Cluj prezintă în sala Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri" Iaşi. Pisica în noaptea Anului Nou astăzi, marţi 1 şi sîmbătă, 5 iunie, la ora 20. CALIGULA în zilele de miercuri 2, vineri 4, duminică 6, luni 7 şi marţi 8 iunie, la ora 20. Evantaiul Danai Windermere în zilele de joi, 3 iunie, ora 20, şi duminică, 6 iunie, ora 10. Capcana pentru unul singur în ziua de duminică, 6 iunie, ora 15. Astăzi, marţi 1 iunie şi sîmbătă, 5 iunie, ora 20.30, aceeaşi piesă va fi prezentată la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor Se angajează­­ un tehnician constructor Cei interesaţi se vor adresa la Administraţia pieţelor Iaşi Relaţii se pot obţine la sediul Administraţiei de pieţe strada Halei nr. 1 Iaşi Se angajează­­ — strungari­­* ' — forjori — rectificator pen­tru alezaje şi arbori — frezori­­ei interesaţi se vor adresa la UZINA DE FABRICAŢII, REPARAŢII ŞI MONTAJ IN AGRICULTURA IAŞI, strada Pavlov nr. 14, telefon 15420. Angajarea se face conform H.ffl.M. 914/ 1968. Se angajează de că: — 1 economist mărfuri a­limentare — 2 economişti (merceo­logi) alimentaţie publică — 2 economişti (merceo­logi) mărfuri nealimenta­re —2 recepţioneri — electricieni instalatori, categ. III — IV — frigotehnişti categ. IV,— VI — lăcătuşi reparatori a­­parate de cîntărit categ. III — V — mecanici reparații uti­laje comerciale categ. III — V. — mecanici reparaţii in­stalații de încălziri cen­trale —­­ tehnician constructor — dulgheri — zidari-zugravi — timplari-tinichigii­­— instalatori electrici și sanitari. Cei Interesați se vor a­­dresa la ÎNTREPRINDEREA economica judeţeană A COOPERAŢIEI DE CONSUM IAŞI str. Ştefan cel Mare, nr. 40. Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul între­prinderii din str. Ştefan cel­­Mare, nr. 40 — com­partimentul personal. ÎNTREPRINDEREA DE REŢELE ELECTRICE IAŞI angajează­­ — inginer proiectant prin­cipal gr. III — inginer principal (Ingi­ner) proiectant — inginer constructor — economişti principali — tehnicieni principali in­vestiţii —■ tehnicieni principali e­­lectrificări rurale — administrator unitate şcolară — contabil, temporar 3 luni — cititor încasator, cen­trul municipal Iaşi — cititor încasator, cen­trul rural Iaşi — cititor încasator, cen­trul Tg. Frumos. — contabili, lotul Vaslui. Cei interesaţi se vor a­dresa la I.R.E. Iaşi, ser­viciul personal, str. Uzi­nei, nr. 38. — un strungar în fier cu şcoală profesională angajează de urgenţă FABRICA „TEXTILA“ IAŞI şoseaua Ştefan cel Mare nr. 4. — un şef serviciu contabilitate — un tehnician prin­cipal constructor — un tehnician la­borator pentru şantie­rul nr. 2 — lot Paşcani, angajează TRUSTUL DE CONSTRUCŢII ıIAŞI Cei interesaţi se pot prezenta la sediul­­Trus­tului, biroul personal, Galea 23 August nr. 3 Iaşi._____________________ ÎNTREPRINDEREA COMUNALĂ APA, CANAL, GAZE, BĂI—IAŞI aduce la cunoştinţa publicului că s-au des­chis Ştrandul munici­pal şi Băile de nămol Nicolina din Iaşi. PROGRAMUL DE FUNCŢIONARE­­ — Ştrand, pentru baie ora 7—18 zilnic — Ștrand, pentru bărci ora 7—22 zilnic — Băi nămol Nico­lina, ora 6—18 zilnic Se angajează urgent prin transfer la cererea unităţii, în interes de serviciu,­­ — inginer-şef serviciu investiţii, cu studii şi stagiu corespunzător —■ inginer principal con­strucţii ■ instalaţii, pentru urmărirea lucrărilor de investiţii — tehnician mecanic uti­laje, pentru serviciul investiţii — tehnicieni proiectanţi pentru piese de schimb-birou de proiectare Cei Interesaţi se vor adresa la Combinatul textil Botoşani cu sediul în Botoşani, Calea Naţională nr. 4. Condiţii de salarizare: conform H.C.M. 914/1968. Relaţii suplimentare se pot obţine la serviciul personal, telefon 11412­138. OFICIUL PENTRU CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE PROPRIETATE PERSONALĂ IAŞI angajează de urgenţă­ doi tehnicieni principali constructori Condiţii de angajare: conform H.C.M. 914­ 1968. Relaţii se pot lua de la se­diul Oficiului din str. Cuza-Vodă nr. 53, tel 15303, 13424. - doi strungari categoria — doi sculeri SDV categoria 5-6 angajează imediat UZINA DE FIBRE SINTETICE IAȘI şoseaua Ţuţora nr. 175 Angajarea se face conform H. C. M. 914(1968. Mica publicitate Vînzări — cumpărări Vînd Fiat 1.100. Adre­saţi strada Aleea Tranda­firilor 1, Iaşi. Pierderi Pierdut legitimaţia de împuternicit pentru sanc­ţionarea regulilor genera­le de comerţ nr. 32, pe numele Radu Octavian. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eli­berată de U.P.M.P. pe nu­mele Borş Mircea. O de­clar nulă. Pierdut carnet student pe numele Dinu Angela. II declar nul. Pierdut carnet student pe numele Ahmed Abdu­­lah Albadeh. II declar nul. Pierdut legitimaţia eli­berată de Spitalul de co­pii pe numele Enuţă A­­nica. O declar nulă. Pierdut autorizaţia nr. 1744 seria 125455 elibera­tă de Consiliul popular Vînători pe numele Bîr­­găoanu V. Dumitru. O de­clar nulă. Pierdut carnet student pe numele Moisa Elena. II declar nul. Pierdut carnet student pe numele Constantin Va­­lerica. II declar nul. Pierdut legitimaţia eli­berată de „Ţesătura“ pe numele Asachi Viorica. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eli­berată de Fabrica de tri­cotaje „Moldova“ pe nu­mele Roată Maria. O de­clar nulă. Pierdut legitimaţia eli­berată de Ţesătoria de mătase pe numele Carcu­­lea Aurelia. O declar nu­lă. Pierdut carnet student pe numele Lungu Nicolae. II declar nul. Pierdut legitimația eli­berată de Spitalul de co­pii pe numele Chifan Na­talia. O declar nulă. Pierdut carnet student pe numele Condrea Corina. II declar nul. Pierdut legitimația­ eli­berată de Fabrica „Texti­la" pe numele Popa Vio­rica. O declar nulă. Pierdut carnet student pe numele Georgescu’ Mir­cea. II declar nul. Pierdut legitimaţia eli­berată de Spitalul de co­pii Iaşi pe numele Petro­­van Elisabeta. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eli­berată de U.F.S. pe nu­mele Olariu Dumitru. O declar nulă. Diverse Chirilă Dumitru, mulţu­mesc călduros prof. dr. Rabniuş şi dr. Popovîci pentru deosebita îngrijire acordată soţiei mele. Decese In veci nemîngîiaţi, Scurteanu Ilie, soţ, Hăr­­mănescu Em­il şi Nicu, cumnaţi, precum şi fami­liile : Moise Constantin, Boboc Vasile, Mihăieş Va­sile anunţă încetarea din viaţă, după o grea sufe­rinţă, a scumpei lor SCURTEANU ELENA Inmormântarea va avea loc miercuri, 2 iunie, ora 15. Cortegiul va porni de la locuinţa defunctei din Fundacul Tînjală 3, spre cimitirul Eternitatea.

Next