Flacăra Iaşului, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7708-7734)
1971-07-22 / nr. 7726
Activitatea agitatorilor - principala formă a muncii nemijlocite de la om la om MASĂ ROTUNDĂ organizată de redacţia ziarului „Flacăra Iaşului“, în colaborare cu Comitetul municipal Iaşi al P. C. R. Au participat secretari ai comitetelor şi organizaţiilor de partid, precum şi agitatori de la trei întreprinderi industriale : Uzina de fibre şi fire sintetice, Uzina metalurgică şi Trustul de construcţii industriale. A luat, de asemenea, parte tov. Pavel Florea, secretar al Comitetului municipal de partid. RED.: Activitatea agitatorilor, aşa cum se desprinde şi din recentele măsuri aprobate de Comitetul Executiv al C. C. a P.C.R., din ampla şi multilaterala Expunere a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, se înscrie ca una din principalele forme ale muncii politice de masă. In ce măsură organizaţiile de partid activizează această plrghie a activităţii politice? PAVEL FLOREA: : Aş vrea să exprim, înainte de toate, acordul deplin al Comitetului municipal de partid Iaşi, al tuturor organizaţiilor de partid de pe cuprinsul municipiului, cu măsurile cuprinse în Expunerea secretarului general al partidului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la recenta consfătuire de lucru de la Comitetul Central, document de o excepţională valoare teoretică şi practică pentru prezentul şi viitorul nos■tru. Modul In care sunt analizate problemele majore cuprinse In acest document [prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU constituie pentru noi toţi o pildă de combativitate revoluţionară şi de '‘spirit partinic de care trebuie să fie do-' minată întreaga noastră viaţă. în acest spirit, suntam hotărîţi să ne reconsiderăm întreaga noastră activitate în domeniul ideologic, al vieţii politice şi cultural-educative şi aş propune ca, în luroi®e aceasta, să se desfăşoare şi discuţiile *în legătură cu munca agitatorilor , temă ce face obiectul dezbaterilor acesteimese rotunde". GH. DUBINCIUC, secretarul biroului organizaţiei de bază de la secţia fibră B., Uzina de fibre şi fire sintetice : Cred că nu spun nici o noutate, atinsienînd că succesele colectivului de muncă al uzinei noastre nu pot fi puse în afara contribuţiei pe care şi-au adus-o, în timp, şi colectivele de agitatori care au acţionat în diverse modalităţi atît pe linia popularizării politicii economice şi socialculturale a partidului nostru, cit şi pe linia mobilizării colectivului la îndeplinirea, în condiţii cit mai bune, a sarcinilor ce-i revin la locul de producţie. Practica însăşi ne-a dovedit că munca nemijlocită, de la om la om, desfăşurată de agitatori are o mare putere de influenţare a gîndirii şi acţiunii cetăţenilor, indiferent de locul pe care aceştia îl ocupă pe scara ierarhiei profesionale. Tocmai de aceea, comitetul de partid pe uzină, birourile organizaţiilor de bază şi-au pus dintotdeauna pe planul principal al preocupărilor şi activizarea agitatorilor. Modalităţile de activizare sunt multiple ca şi formele lor, aşa cum am mai spus. Eu aş vrea să mă refer doar la o recentă iniţiativă, finalizată cu bune rezultate. La propunerea şi cu sprijinul comitetului de partid pe uzină, am organizat o adunare deschisă a comuniştilor din secţia noastră, cu participarea membrilor tuturor celor 17 birouri ale organizaţiilor de bază şi a agitatorilor din întreprindere. Tema dezbaterii: „Direcţiile principale ale industrializării socialiste“. In perioada imediat următoare, agitatorii — şi nu numai ei — au organizat discuţii la locurile respective de muncă pe tema sus-citată. MIRCEA GHEORGHIU, secretarul comitetului de partid de la U.F.S.: O tot mai sporită grijă acordăm educării tineretului, cunoscîndu-se de altfel faptul că, prin excelenţă, colectivul uzinei noastre este tînăr, media de vîrstă fiind de aproximativ 23 de ani. In acest sens, comitetul de partid a îndrumat şi ajutat îndeaproape organizaţia U.T.C. de a antrena un larg activ de tineri dintre cei mai bine pregătiţi atît profesional cit şi politic, mulţi dintre ei fiind membri de partid, care să acţioneze în vederea dezvoltării hotărîrii tinerilor muncitori de a participa activ la realizarea sarcinilor de plan, pentru cultivarea în rîndurile acestora a simţămîntului responsabilităţii sociale şi a spiritului de dăruire pentru cauza propăşirii patriei, Sîînt astfel antrenaţi circa 100 de tineri ingineri care poartă zilnic dialoguri de cite 10—15 minute, cu grupuri mici de tineri, pe probleme din cele mai diverse. Am participat la asemenea convorbiri purtate de inginerii I. Cordraneanu, de la secţia policondensare şi V. Vatamahu, de la schimbul B, prilej cu care am constatat încă o dată utilitatea muncii de la om la om, în mobilizarea colectivului la înlăturarea neajunsurilor, la perfecţionarea activităţii. EUGEN AVRAM, secretarul comitetului de partid de la Uzina metalurgică: Apreciez că printre factorii de activizare a agitatorilor se numără şi instruirea periodică a acestora şi mai ales informarea lor operativă cu realităţile din uzină, cu tot ceea ce este nou la locul de muncă. Ţinînd seama de acest lucru, şopiţetul nostru de partid organizează lunar şedinţe cu agitatorii în cadrul cărora aceştia sunt informaţi asupra modului în care se desfăşoară procesul de producţie, prezentîndu-li-se greutăţile şi neajunsurile cu care se confruntă încă unele colective şi sectoare. Aceasta nu exclude, fireşte, organizarea instruirii agitatorilor, ori de cîte ori situaţia o cere. Aş exemplifica aceasta, doar printr-un caz. In luna februarie a.c., bunăoară, uzina noastră a întîmpinat unele greutăţi în îndeplinirea planului, în principal din cauza neaprovizionării ritmice. Am apreciat că depăşirea momentului dificil poste fi realizat, numai prin antrenarea întregului colectiv la eforturi susţinute. In acest scop, am apelat la sprijinul agitatorilor care, şi de data aceasta, şi-au dovedit rolul de mobilizator al conştiinţelor oamenilor. MIHAI PINTILIE, agitator, serviciul energetic al Uzinei metalurgice . Sau un alt exemplu, de dată mai recentă. In timpul ploilor abundente de la sfîrşitul lunii iunie, au fost luate, la nivelul întreprinderii, măsuri de preîntimpinare a unor eventuale inundaţii. Noi, agitatorii de la serviciul energetic am fost antrenaţi de biroul organizaţiei de bază să stăm de vorbă cu oamenii pentru a asigura măsuri sporite de siguranţă a aprovizionării uzinei cu energie electrică. Munca desfăşurată de la om la om şi-a dovedit eficienţa. Timp de cîteva zile, echipe dublate de muncitori au fost la posturi, asigurînd continuitatea în cadrul serviciului. Să nu se Înţeleagă cumva că în munca noastră am făcut totul. Aşa cum s-a subliniat în recentele propuneri aprobate de Comitetul Executiv al C. C. al P .C. R., în Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, munca politică trebuie să acţioneze hotărît împotriva oricărei manifestări de indisciplină, de încălcare a normelor de convieţuire socială, în direcţia dezvoltării respectului faţă de avutul obştesc, faţă de legile ţării, pentru întărirea legalităţii socialiste şi a ordinii publice. Or, în această direcţie, noi, agitatorii, trebuie să perseverăm mai mult, pregătindu-ne temeinic noi înşine pentru a putea propaga, cu o mai mare eficienţă în mase cuvîntul partidului. RED.: Cine face parte din colectivele de agitatori ? MIRCEA GHEORGHIU însăşi denumirea de agitator presupune un pro bine pregătit din punct de vedere politic şi profesional, care cunoaşte temeinic atît problemele specifice locului de muncă, cit şi prevederile hotărîrilor partidului şi statului nostru, un om cu dragoste pentru munca ce o desfăşoară, exemplu de comportare atit în producţie cit şi în societate şi familie, capabil să influenţeze în bine conştiinţele oamenilor din jur. Comitetul nostru de partid, în acest sens a orientat şi a îndrumat organizaţiile de bază în munca de selecţionare a agitatorilor. Se numără astfel în rîndurile agitatorilor membri ai comitetului şi birourilor organizaţiilor de bază, organizatori ai grupelor sindicale, membri ai birourilor organizaţiilor U.T.C., ingineri, economişti, maiştri şi muncitori cu înaltă calificare, oameni devotaţi trup şi suflet cauzei partidului nostru. VASILE BARB, agitator, Uzina Anaturgică : S-a apreciat just aici faptul că un agitator, pentru a putea desfăşura, realmente, o muncă politică în colectivul său, trebuie să fie el însuşi un om înarmat cu ideologia marxist-leninistă a partidului nostru, care să dovedească receptivitate la nou şi spirit combativ, instransigenţă faţă de neajunsuri. Şi, oricît de bine pregătit ar fi la un moment dat un agitator, pentru ca activitatea lui să f» rit mai eficientă, trebuie să se autoperfecţioneze continuu, să studieze mai Intîi el tot ce este nou In domeniul politicii partidului și statului nostru, să pătrundă sensul fiecărei hotărîri, al fiecărui document de partid. De aceea, apreciez ca bună măsura organizaţiei de partid din uzina noastră care s-a îngrijit ca fiecare agitator să studieze într-o formă organizată a învăţămîntului ideologic şi, totodată, să fie abonat la principalele ziare şi publicaţii de partid precum sunt ziarele : „Scînteia*, .Flacăra Iaşului*, revistele .Lupta de clasă“, .Munca de partid“ ş.a. PAVEL FLOREA Problema ridicată de tov. Barb este de maximă importanţă. Din nefericire, trebuie să recunoaştem că pregătirea agitatorilor nu constituie peste tot o preocupare a organizaţiilor de partid, a celor chemaţi să desfăşoare muncă politică, aceesta reflectîndu-se, fireşte, în conţinutul sărac de idei al muncii politice de masă, al muncii agitatorilor, în primul rind. Şi fiindcă s-a spus aici despre preocuparea ce există la Uzina metalurgică pentru citirea presei de partid, înainte de toate de către cei puşi să facă educaţie politică şi moral-cetăţenească la locul de muncă, trebuie să relev un fapt nu prea îmbucurător şi anume acela că în întreprinderile şi instituţiile din municipiu puţini sunt cei din activul muncii de propagandă, în general, care sunt abonaţi consecvenţi ai publicaţiilor ideologice, încercaţi să realizaţi la nivelul fiecărei organizaţii de partid o statistică în acest sens şi vă veţi convinge. IOAN PURCEL, agitator, U.F.S. : Mi-aş permite să fac o propunere. Pentru o eficienţă sporită a muncii agitatorilor, activitatea acestora să fie diversificată. Economiştii să popularizeze, cu precădere, documentele de politică economică, juriştii pe cele privind legile ţării noastre şi aşa mai departe. EUGEN AVRAM! Nu împărtăşesc punctul de vedere exprimat de tov. Ioan Purdel. Fiecare dintre agitatori trebuie să fie în măsură să explice sensul, spiritul tuturor documentelor de partid şi de stat, indiferent de problematica acestora. La noi, în uzină, şi din cîte ştiu, în toate marile întreprinderi, funcţionează puncte de consultaţie, organizate şi îndrumate de către organizaţiile de partid. In cadrul acestora, cadre specializate în diferite domenii, iniţiază şi conduc dezbateri, dau răspunsuri la întrebările ce se pun, la problemele ce se ridică la un moment dat fie de către un singur om, fie de către un grup de salariaţi. VASILE CONDURAT, agitator, Trustul de construcţii industriale : Ceea ce mi se pare esenţial la un agitator este pasiunea, dorinţa de a-şi face simţită prezenţa în domeniul acesta, pe cit de greu, tot pe atîta şi de important, al influenţării conştiinţei oamenilor, al formării de convingeri comuniste şi, în mod deosebit al transformării acestor convingeri în deprinderi de comportare comunistă. Or, trebuie să recunoaştem că nu peste tot se munceşte cu pasiune. Acest lucru este valabil şi pentru unitatea noastră, unde, de ce să n-o spunem, în munca politică, inclusiv a agitatorilor, persistă neajunsuri, nu o dată criticate de conducerea partidului, cum sunt cele privind sfera de cuprindere, de influenţare a conştiinţei oamenilor, operativitatea cu care se acţionează în informarea salariaţilor, pentru generalizarea experienţei şi iniţiativelor înaintate, pentru combaterea fenomenelor negative. Cauza unor astfel de neajunsuri trebuie căutată, fireşte, în stilul şi metodele de muncă ale organizaţiilor de partid care, nu în toate cazurile, organizează temeinic îndrumarea şi mai ales controlul asupra îndeplinirii măsurilor stabilite în domeniul muncii politice. DUMITRU NUGA, secretarul comitetului de partid de la Trustul de construcţii industriale: De aceea, eu aş spune că noi greşim pe undeva, considerînd adeseori că munca politică este doar o atribuţie a agitatorilor şi cel mult a propagandiştilor. Or, dată fiind importanţa ce o reprezintă în amplul proces al edificării socialismului în patria noastră, această muncă trebuie concepută ca o latură a activităţii de prim ordin a întregului organ de partid, a tuturor comuniştilor. Aşa cum sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU in Expunerea la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, fiecare membru de partid, la locul său de muncă, trebuie să fie un activist, un luptător pentru înfăptuirea liniei politice generale a partidului nostru, pe care să o înţeleagă, să ştie să o explice, să-i convingă şi pe alţii (ia Î|K| pfpn pi PAVEL FLOREA* Este într-adevăr o problemă ce va trebui să stea mult mai mult în atenţia organizaţiilor de partid din municipiu, începînd cu Comitetul municipal de partid. Aceasta, înainte de toate, pornind de la complexul program de măsuri, de covîrşitoare importanţă naţională, aprobat recent de conducerea partidului nostru, program ce trebuie să ne ducă la o apreciere mult mai lucidă şi mai realistă a muncii politico-educative desfăşurate în unităţile noastre şi, bineînţeles, la măsuri energice menite să dea viaţă în întregime prevederilor adoptate, la îmbunătăţirea întregii munci politico-ideologice şi educative desfăşurate de către organizaţiile noastre de partid. RED.: Agitatorii se mai lovesc, în activitatea lor practică, de unele greutăţi. Ce propuneri se formulează în vederea înlăturării unor neajunsuri ? EUGEN AVRAM : Fenomene cum sînt indisciplina în producţie, nefolosirea raţională a tuturor capacităţilor de producţie, slaba calitate a unor produse, nerespectarea contractelor economice — criticate adeseori în consfătuirile ce au loc fie la nivelul municipiului ori al judeţului — se întîlnesc aproape peste tot in unităţile noastre, prin urmare şi la noi. Folosim — aşa cum am mai spus — în munca politică, cu tot mai multă eficienţă, agitatorii şi celelalte mijloace de influenţare în masă: staţia de radioamplificare, gazeta de perete, gazeta satirică. Mi se pare însă deosebit de necesară editarea unui ziar de uzină, acesta dispunînd de mai largi posibilităţi de influenţare a conştiinţelor. In acest sens, solicităm sprijinul Comitetului municipal de partid. DUMITRU NUCA! O propunere asemănătoare formulează şi comitetul de partid de la Trustul nostru de construcţii. GH. HUIAN, secretar al biroului organizaţiei de bază fire zi, U.F.S.: Sublina un tovarăş aici, în cadrul dezbaterilor noastre, despre concordanţa ce trebuie să existe între vorbele şi faptele agitatorilor. Subscriind întrutotul la această idee, mi-aş permite să fac o remarcă de alt ordin : se constată, uneori, o insuficientă apropiere şi înţelegere faţă de problemele sociale pe care le ridică viaţa oamenilor, nu numai în întreprindere, ci şi în particular, în familie. Nu o dată, în cadrul muncii politice desfăşurate de agitatorii noştri, de către organizaţiile de partid, ne întilnim cu sesizări îndreptăţite ale unor membri din colectiv, sesizări a căror soluţionare depăşeşte posibilităţile factorilor de răspundere din uzină. Unele din acestea vizează proasta funcţionare a transportului în comun, altele slaba aprovizionare a pieţelor, a unor magazine, lipsa stării de igienă, probleme cu care fiecare dintre noi ne întilnim aproape zilnic. In rezolvarea corespunzătoare a unor asemenea stări de lucruri solicităm noi sprijinul mai susţinut al organelor municipale. ★ In cadrul discuţiilor au exprimat pă- reri, împărtăşind din experienţa muririi lor sau relevînd unele neajunsuri ce mai persistă încă, şi alţi comunişti, participanţi la „masa rotundă“ cum sînt GH. PASCARU, de la Uzina metalurgică, ION POENARU, de la U.F.S., IOAN LEFIER, de la Trustul de construcţii indusriale. Participanţii la masa rotundă au apreciat excepţionala însemnătate a Expunerii tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, dovedind, prin luările de cuvînt, interesul ce-l manifestă pentru imprimarea unui conţinut corespunzător activităţii agitatorilor ca şi întregii muncii politice de altfel, un conţinut strâns legat de sarcinile majore ale întreprinderilor respective, de imperativele impuse de formarea şi educarea omului nou — constructor al socialismului. Şi chezăşia principală a ridicării eficienţei muncii agitatorilor stă în îndrumarea nemijlocită a activităţii lor de către organele şi organizaţiile de partid. Sinteza discuţiilor: Alice OUATEI ■ Pornind de la realităţile concrete ale fiecărui loc de muncă ■ în colectivele de agitatori, oameni cu bună pregătire politică şi profesională, care se bucură de stimă şi încredere ■ Fiecare comunist — un propagator activ al politicii partidului AIn duminicile sportive, simple programe artistice ? Cînd i-a stabilit programul manifestărilor în aer liber pe întreaga perioadă estivală, comitetul de organizare a duminicilor culturalsportive și-a propus o serie de măsuri menite să transforme aceste manifestări în adevărate sărbători populare cu un conţinut bogat şi variat Se punea problema ca duminicile cultural-sportive să nu se limiteze la prezentarea unor simple programe artistice, ci ele sa cuprindă acţiuni variate şi atractive, ingenios concepute pentru a răspunde atît cerinţelor educative, dar sa constituie în acelaşi, timp şi un prilej recreativ. Pe această linie s-au organizat manifestări în aer liber, reuşite, din programul cărora nu au lipsit elementele artistice şi aspectele culturale propriu-zise care au răspuns gustului diferenţiat şi exigent al maselor. Ne-am putea referi la serbarea populară de la Cucuteni, „Intîlnirea din lunca” de la Mirceşti, duminicile cultural-sportive de la Corneşti — Miroslava, Poieni, Bivolari, Tătăruşi etc. Au existat însă şi duminici cultural-sportive care s-au desfăşurat sub semnul improvizaţiei şi artificialităţii. In general, la organizarea unei astfel de manifestări în aer liber sînt programate 3-4 comune, cu aceleaşi responsabilităţi în realizarea diferitelor acţiuni care să răspundă exigenţelor sporite ale maselor. In realitate însă, se întîmplă, şi asta destul de frecvent, ca cea mai mare parte a acţiunilor, dacă nu chiar în întregime, să fie susţinute de comuna gardă. Aşa s-a întîmplat la Jibăneşti, unde întregul program artistic a fost susţinut de formaţiile de amatori ale căminului cultural din comună şi satele componente, deoarece aşezămîntele culturale din Voineşti, Ţibana şi Dagîţa nu si-au trimis nici un reprezentant. In asemenea situaţii, spectacolul s-a „subţiat" simţitor, folosindu-se solişti şi formaţii pregătite in pripa, unii dintre solişti executînd cite 5—6 melodii pentru a umple cîteva ore de program. Din partea artiştilor amatori s-a observat destulă bună voinţă de a se prezenta la un nivel artistic cit mai ridicat, dar aceasta n-a fost suficient, mai ales că nici sonorizarea nu Ie-a venit în ajutor, ci dimpotrivă. Cam aceeaşi situaţie a existat şi la Leţcani, unde protagoniştii duminicii cultural-sportive au fost tot artiştii amatori din comuna care a găzduit manifestarea la care s-a alăturat doar taraful din Podu-Iloaiei. Aici trebuiau să participe corul căminului cultural din Popeşti, echipa de dansuri din Păuşeşti, formaţiile căminului cultural din Erbiceni, care cu siguranţă ar fi contribuit la creşterea reuşitei acestei manifestări, fie şi numai din punct de vedere cantitativ, dacă s-ar fi prezentat. Evident, motive justificative s-au găsit şi se mai găsesc încă, fapt este însă că numeroşii spectatori care au asistat la spectacol n-au avut posibilitatea sa urmărească şi alte formaţii decit acelea pe care le vizionează pe scena căminului cultural. Subliniam şi altă dată că unui cămin cultural îi revine obligaţia de a participa de două sau de trei ori, pe întreaga vara, la astfel de manifestări cultural-sportive şi dacă atunci se prezintă doar cu cîţiva solişti sau nici nu face măcar act de prezenţă ne punem în mod firesc întrebarea : în ce constă activitatea respectivelor instituţii culturale şi mai exact care sunt roadele ei? Dacă cineva urmăreşte mai multe duminici cultural-sportive observă cu uşurinţă că acestea se cam aseamănă între ele, atît în ceea ce priveşte conţinutul, cit şi modul în care sunt concepute şi desfăşurate. S-au mai făcut unele încercări de a încorpora în programul acestor manifestări şi acţiuni culturale propriuzise, dar destul de timid şi încă insuficiente. La Ţibăneşti, de pildă, duminica cultural-sportivă a început printr-o discuţie pe teme juridice intre membrii cooperatori şi un reprezentant al Procuraturii din Iaşi, iar la Bivolari şi Leţcani s-au făcut expuneri despre creaţia lui Vasile Alecsandri cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naştere. In rest, manifestările in aer liber sunt compuse dintr-un program artistic, mai mult sau mai puţin reuşit, cîteva jocuri sportive, de cele mai multe ori numai de fotbal, şi după aceea... mici şi bere. Se mal Întîmplă acolo unde organizatorii ma-' nifestă mal mult Interes şi au puţină fantezie să orga-' nizeze şi unele Jocuri distractive, care sunt gustate de public, dar aceasta destul de rar şi sporadic. Există in diferite zone ale Judeţului nostru obiceiuri folclorice frumoase, devenite tradiţionale, locuri deosebit de pitoreşti, de care s-ar putea ţine seama atunci cînd se organizează astfel de manifestări populare. Considerăm că n-ar fi contraindicat ca la astfel de acţiuni sâ fie invitate şi alte formaţii valoroase din întreprinderi pentru a creea un cadru mai sărbătoresc şi de amploare, depăşindu-se în acest fel aspectul de simplu program artistic sau de bazar de desfacere a produselor U.J.C.C. S-ar putea organiza, de asemenea, standuri de cărţi, expoziţii, s-ar putea iniţia discuţii care să confere acestor acţiuni un caracter cu adevărat cultural şi nu doar artistic. Ne aflăm la mijlocul sezonului estival şi de aceea se impune, în mod necesar, să se îmbunătăţească şi să se diversifice tematica duminicilor cultural-sportive, pentru ca acestea să constituie atît un prilej de distracţie şi destindere cît şi un puternic factor educativ. C. LUPU Nu timpul nefavorabil explică întîrzierea la siriusul furajelor (urmare din pag. 1) de depozitare final de pe numai 30 de ha. din 190 ha. cosite, iar coasa a doua la lucerna care nu-i reţinută pentru sămînţă n-a început. Unitatea nu are în plan să însămînţeze culturi duble. Tovarăşul Vasile Meder, inginerul şef al unităţii, ne vorbea despre repartizarea unor suprafeţe de mirişti pentru producerea furajelor necesare membrilor cooperatori. Deocamdată nu s-a rezolvat nimic concret fiindcă „în 6 zile, cele 6 combine ale secţiei de mecanizare au recoltat doar 31 de ha., iar presele au balotat paiele de pe numai 7 ha." La adăpostul acestei cauze, conducerea cooperativei n-a mai întreprins nimic pentru ca terenul destinat celei de a doua culturi să fie eliberat cu forţele unităţii. Şi vremea trece, iar culturile succesive nu se însămînţează ! O situaţie cu totul aparte există la cooperativele agricole din Ţuţora, Osoi, unde fîneţele naturale au fost calamitate. Conducerile acestor unităţi s-au îngrijit şi pînă în prezent au strîns tot ce se putea strînge de pe cîmp pentru a micşora deficitul de furaje. Tov. ing. Nicolae Ciocîrlan de la C.A.P. Ţuţora ne spunea că lucerna de la clasa a II-a a fost strînsă şi depozitată la timp, că la fel sunt gospodărite şi paiele, pleava. „Am însămînţat şi 23 ha. cu culturi duble,“ ne spunea dinsul. Asemenea declaraţii ne-a făcut şi tov. Eugen Nemeş, ing. şef al C.A.P. Osoi. Şi aici au fost strînsă în întregime lucerna, coasa a doua, s-au însămînţat culturi duble pe 20 de ha., se depozitează cu grijă baloţii de paie. Totuşi suprafeţele însămînţate cu a doua cultură sînt mici. Cînd facem această afirmaţie ne gîndim că în ambele unităţi recoltatul griului e aproape încheiat. Or, 23 de ha. cu culturi duble la Ţuţora, şi respectiv 20 la Osoi, e prea puţin. „E moale terenul şi tractoarele nu fac treabă bună“, ni s-a spus. Poate că în cazul acesta ar fi trebuit folosite atelajele. Oricum acestea-s condiţiile în care conducerile cooperativelor agricole, specialiştii trebuie să acţioneze, să facă totul pentru a asigura cît mai multe furaje atît pentru nevoile unităţilor cît şi pentru ale efectivelor ţăranilor cooperatori. JOCURI Geografie fotbalistică ORIZONTAL : 1. Chimia — Furnirul ; 2. Olimpia — Victoria ; 3. Dunărea — Locul Rarăului ; 4. Din Soda ! — Politehnica ; 5. A.S.M. şi Gloria — Din Comerţul !; 6. Sensuri — La Minaur şi Aurora ! — La Rarăul !; 7. La Politehnica! —Mureşul ; 8. Delta şi Dunărea — Scap !; 9. în Venezuela ! •— Avîntul ; 10. Minerul — C.F.R. ; 11. Carpaţi — Minge; 12. Produsă de Textila! — Soda (Mureş) — In lumină ! ; 13. La Steaua ! — Apărut — Zăpadă ; 14. Aurul — A.E.R. VERTICAL! !„ Automobila], Luceafărul — Progresul ; 2. C.F.R. — S.N. ! ; 3. politehnica — Steagul Roşu ; 4. Nume feminin — Adversar — La Dinamo! — Pomadă ; 5. A drege — „U‘ ; 6. La Flacăra! — Fotbalist englez — Produs de Chimia; 7. Puşti — Din raglan ! — La Voinţa ! ; 8. Metalul — Defect; 9. Joc — C.S.M. — La Victoria ! ; 10 Măreţ — Cum nu se cade ; 11. La intrare pe teren ! — Victoria, pe hartă — Victoria ; 12. La fel — Steagul Roşu. S. COLOŞENCO Pronoexpres La tragerea PRONOEXPRES nr. 29 din 21.VII.1971, au fost extrase următoarele numere : Extragerea I : 2 32 25 16 7 17 Fond de premii lei 1.970.306 Extragerea a II : 27 26 3 31 41 Fond de premii lei 1.084.330 Radio Iaşi Programul de seară (22 iulie): 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Publicitate radio; 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată; 17.45 Panoramic economic; 18.00 Fonoteca melomanilor; 18.30 Odă limbii române; 1800 Radiojurnal; 19.15 Piese executate de fanfară; 18.30 Estival — sezon; 20.00 Univers muzical; 21.20 Atlas liric; 22.00 Revista melodiilor—ediţie radiofonică de muzică uşoară — reluare. Programul de dimineaţă (23 iulie): 6.00 Buletin de ştiri; 8.05 Radiomatineu; 6.30 Actualitatea în agricultură; 7.00 Medicul vă sfătuieşte ; 7.30 Breviar legislativ; Radiomatineu — continuare. Televiziune 17.90 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară ; 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto ; 18.50 Timp și anotimp In agricultură ; 19.15 Publicitate ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară. Sport ; 20.10 Pentru sănătatea dv. „Cura heliomarină" ; 20.20 Antologia umorului : Max Linder ; 21.35 Cadran internaţional ; 22.20 Interpretul săptămînii: Dorina Drăghici; 22.40 Film documentari „Oraşe poloneze — Nowa-Huta“ ; 22.55 Telejurnalul de noapte. «Cinematografe VICTORIA, orele 8.45; 11.30; 15; 18; 21 : „Cortul roșu“ ambele serii (la grădina de vară „Rîpa galbenă“, la ora 20.30). REPUBLICA, orele 8.45; 10.50; 15; 17; 19; 21 : „Esop“. COPOU, orele 8.45; 11.30; 15; 17.45; 20.30 : „Secretul de la Santa Vittoria". ARTA, orele 9; 11 ; 15; 17; 19; 21 : „Haiducii lui Şaptecai“. TATARASI, orele 18; 18; 20: „Omul din Sierra“. NICOLINA, orele 16; 19 „Dacii“, ambele serii, cinemascop. In judeţ : CASA DE CULTURA PAŞCANI I „Moartea filatelistului“. CLUBUL C. F.R. PAŞCANI: „Prea tîrziu“. TG. FRUMOS ! „Povestirile piticului „Bimbo“. HIRLAU: „O noapte furtunoasă“. PODU-TLOAIEI: „B. D. intră în acţiune“. HĂBĂUCEŞTI: „Dimineţile unui băiat cuminte“. Oficiul judeţean de turism Iaşi Pentru a satisface dorinţele turiştilor, Oficiul judeţean de turism organizează turul României, pe traseul următor Iaşi — Braşov — Bran — Cîmpulung Muscel — Piteşti — Curtea de Argeş — R. Vîlcea — mănăstirile din Nordul Olteniei — Tg. Jiu — Porţile de Fier— Herculane — Caransebeş — Haţeg — Hunedoara — Deva — Alba lulia — Sibiu — Mediaş — Sighişoara — B. Roşu — Cheile Bicazului — P. Neamţ — Tg. Neamţ — Iaşi. Data efectuării turului este intre 2—7 august. Înscrierile se fac la sediul oficiului pină in ziua de 28 iulie, în limita locurilor din autocar. Costul excursiei este de 500 lei de persoană. Se asigură transportul cu autocarul, cazarea şi cite o masă In fiecare zi. Telefoane utile 13673 — Agenţia de voiaj C.F.R.; 12020 — 14199 — Deranjamente la instalaţii reţele electrice; 14308 — Magazinul cu autoservire „Unic“ — serviciul de comenzi la domiciliu; 14532 — Dispecer taximetre (Piaţa Unirii); 16820 — Miliţia municipiului Iaşi; 16120 — Spitalul de obstetrică şi ginecologie (Maternitatea); 31230 — Spitalul de copii (Tătăraşi); 18050 şi 13339 — Inspectoratul judeţean de securitate Iaşi; 15436 — Magazinul de flori din Piaţa Unirii. Timpul probabil Vreme închisă cu cerul noros la acoperit. Se vor semnala ploi locale. Vântul va sufla moderat cu intensificări din sectorul nordic. Temperatura aerului se menţine scăzută ; minimele vor fi cuprinse între 9 şi 14 grade, iar maximele intre 15 şi 20 grade.